PARADOXUL ROMANESC

Dr. Valeriu Ioan-Franc McAR

Dr. Andrei-Marius Diamescu
Câteva consideraţii generale
Numită deseori ca fiind, de fapt, a patra revoluţie industrială şi comparată
frecvent, din perspectiva consecinţelor, cu maşina cu aburi, introducerea pe scară
largă, simultan, în viaţa economică şi socială a inteligenţei artificiale (IA) este
astăzi o realitate care pare mai degrabă să sperie decât să bucure.
Euforia iniţială, generată de apariţia „telefonului fără fir” şi, nu după mult
timp, a Internetului ce a desfiinţat abrupt, am putea spune, distanţele dintre oameni
şi a deschis larg accesul la informaţie, este astăzi vizibil înlocuită de o serie de
îngrijorări, dar şi de confuzii.
Suntem conştienţi că abordarea cu pretenţii de exhaustivitate a acestor
„ambiguităţi” este practic imposibilă, la fel cum, cel puţin în opinia noastră, este
imposibilă armonizarea perspectivelor asupra utilizării inteligenţei artificiale dintre
„dezvoltatorii” şi „beneficiarii” acesteia!
Aparent, dat fiind statutul nostru de economişti, ar trebui să ne poziţionăm în
loja susţinătorilor „dezvoltatorilor” dar, tocmai din acest motiv, am ales să
extindem sfera reflecţiilor noastre în aria „beneficiarilor” sperând că, în acest mod,
ne vom apropia mai mult, dacă nu de realitate, cel puţin de iluzia unei abordari
obiective.
Admiţând că astăzi prezenţa inteligenţei artificiale în viaţa cotidiana, sub
diverse forme şi grade de complexitate, a atins nivelul critic pentru a fi considerată
un real fenomen economic (cyber-economy) şi social, simţim nevoia împărtăşirii a
două observaţii/întrebări ce ne preocupă:
1. O primă observaţie este aceea că ritmul în care se dezvoltă în prezent
inteligenţa artificială/cyber-economy depăşeşte în mod clar capacitatea de
absorbţie/adaptare/integrare socială a acesteia.
Potrivit unui raport al Universităţii Stanford/ California, numărul de
brevete IA a crescut de 30 de ori între 2015 și 20211.
1
Apud. Ionescu V, The Guardian: Revoluția industrială antrenată de inteligența artificială amenință locurile de
muncă ale clasei de mijloc, 19 Feb. 2023 pe https://cursdeguvernare.ro/the-guardian-revolutia-industriala-
antrenata-de-inteligenta-artificiala-ameninta-locurile-de-munca-ale-clasei-de-mijloc.html

1
 Pentru a lua doar un singur exemplu, noua aplicație ChatGPT, lansată la
finele lunii noiembrie a anului trecut, a atins un milion de utilizatori în primele
cinci zile şi ajuns, în ianuarie 2023, la 100 de milioane de utilizatori devenind
aplicația web cu cea mai rapidă creștere înregistrată vreodată2.
La polul opus, Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) 2022 ne
arată că, în Europa, chiar dacă 87% din populaţia cu vârste cuprinse între 16-74 de
ani utilizeaza Internetul, doar 54% posedă cel puţin competenţe digitale de bază.
Această realitate, deloc încurajatoare, este confirmată şi de gradul de integrare a
tehnologiilor digitale în afaceri, unde, în 2021, doar 55% din întreprinderile mici şi
mijlocii au atins un nivel de bază, 14% întrebuinţau sisteme de tip Big Data şi
numai 8% utilizau inteligenţa artificială3.
Decalajul existent între ritmul de dezvoltare a cyber-economy şi gradul de
adecvare a societăţii la utilizarea noilor tehnologii a fost foarte bine evidenţiat, incă
de la finele anului 2021, de catre sondajul efectuat de Dentons (o important firmă
multinaţională de avocatură, cu o solida expertiză în zone cum sunt protecţia
datelor personale, confidenţialitatea, drepturile consumatorilor sau proprietatea
intelectuală) în randul a peste 200 de lideri ai mediului de afaceri international.4
Potrivit sondajului, oamenii de afaceri recunosc numeroasele beneficii ale
cyber-economy (economisirea de timp prin automatizarea proceselor, generarea
rapidă a informațiilor necesare luării deciziilor sau reducerea numărului de erori
umane în procesarea datelor disponibile) dar, în acelaşi timp, şi-au manifestat
serioase îngrijorări, dintre care se evidențiază:
 Faptul că doar 55% dintre companii au politici de protecție a datelor, atât
pentru cele datele cu caracter personal, cât și pentru cele fără caracter
personal.
 Numai 19% din companii au o strategie sau linii directoare cu privire la
utilizarea IA, ceea ce înseamnă că tehnologia este implementată fără a lua în
considerare riscurile, legislația relevantă aplicabilă sau controalele interne

2
Apud. Ionescu V, Experți: ChatGPT poate duce la apariția escrocheriilor sentimentale, 19 Feb. 2023, pe
https://cursdeguvernare.ro/experti-chatgpt-poate-duce-la-aparitia-escrocheriilor-sentimentale.html

3
European commission, Digital Economy and Society Index (DESI) 2022; Thematic chapters, pe https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi
4
Apud. Lowe A, Dentons AI survey: key findings, în Business Going Digital, Dec 2021 pe
https://www.businessgoing.digital/dentons-ai-survey-key-findings/

2
 necesare pentru a se asigura că este implementată și administrată cum se
cuvine.
 80% dintre liderii de afaceri au menţionat incertitudini cu privire la
departamentul sau persoanele responsabile pentru deciziile, dar și pentru
omisiunile făcute de sistemele IA.
 57% dintre aceştia își manifestă îngrijorări cu privire la potențialul de
discriminare care decurge din utilizarea sistemelor IA.
 Nu în ultimul rând, în funcție de domeniul de drept, între 55% și 75% din
respondenți nu sunt familiarizați cu legislația națională care se aplică
sistemelor IA, iar 63% nu știu ce organism public reglementează domeniul
respectiv.
 Companiile așteaptă ca autoritățile de reglementare să ofere urgent
mecanisme de protecție cu privire la utilizarea IA în raport cu
confidențialitatea (61%), protecția consumatorilor (52%), răspunderea
penală (46%) și proprietatea intelectuală (45%).
Sintetizând rezultatele sondajului efectuat de Dentons, se poate afirma că
statele (înţelegând prin acestea inclusiv uniunile statale) nu şi-au făcut datoria,
fiind responsabile astfel, alături de alţi factori, atât obiectivi cât şi subiectivi, la
discrepanţele induse în societate de cyber-economy. Cu alte cuvinte: ingineria
tehnologică a devansat ingineria socială!
Această realitate a fost dealtfel foarte bine relifată şi de catre reputatul scriitor şi
jurnalist, fost ministru al Culturii, Alexandru Mironov, care consideră că “aşa cum
este societatea noastrâ, nu va rezista în faţa pătrunderii inteligenţei artificiale” şi,
continua el făcând o prognoză “în anul 2035, pereţii sălilor de curs vor dispărea!
În curând, va apărea o literature detectivistică, pentru că, în condiţiile în care
lucrurile au intrat pe respectivul făgaş, nu vor mai putea fi oprite. Acest robot
(Chat GPT – n.a.), care este alcătuit doar din biţi şi nu are altă consistenţă, a
pornit la drum, umblă prin toate bibliotecile lumii, colindă toate laboratoarele
oamenilor deştepţi şi devine tot mai intelligent. Nu ştim ce va dori să facă
maine…”5.

5
Apud. Dicu A., Într-un viitor deloc “SF”. Roboţii ne vor înlocui la serviciu. Predicţiile lui Alexandru Mironov: “Nu vom
rezista în faţa emancipării inteligenţei artificiale!”, 11.feb,2023, pe https://www.fanatik.ro/intr-un-viitor-deloc-sf-
robotii-ne-vor-inlocui-la-serviciu-predictiile-lui-alexandru-mironov-nu-vom-rezista-in-fata-emanciparii-inteligentei-
artificiale-20305403

3
 2. Cea de-a doua observaţie pe care dorim să o facem este, de fapt, o întrebare:
nevoia sociala determina/formuleaza cerintele pentru cyber-economy sau
cyber-economy forţeaza aparitia de noi trebuinţe pentru ca apoi, tot ea sa le
solutioneze?
Aparent, răspunsul la această întrebare este unul simplu, consacrat, potrivit
căruia IA a apărut din nevoia de a simplifica munca omului, de a degreva individul
uman de o o serie de activităţi, în general iterative, astfel încât viaţa acestuia să fie
“mai uşoară”!
Imediat, au apărut mulţi alţi susţinători ai IA care au reliefat multiplele beneficii
pe care aceasta le aduce în economie, dar nu numai, cum sunt: creşterea
productivităţii, simplificarea fluxurilor de producţie şi standardizarea acesteia,
îmbunătăţirea calităţii produselor, scăderea cheltuielilor cu forţa de muncă etc, în
bună măsură toate acestea fiind adevărate.
Toate aceste argumente au făcut ca, astăzi, apoximativ 60% din marile
companii, îndeosebi multinţionale, să utilizeze IA în activitatea lor, inclusiv în
cadrul proceselor decizionale6.
Cu toate acestea, experienţa acumulată în utilizarea, din ce în ce mai extinsă, a
IA in cadrul activităţilor economice (cyber-economy) pare să mai fi “domolit”
entuziasmul initial. Ceea ce ieri părea soluţia perfecta la provocările economice
contemporane, fie că ne referim la managementul economic sau la activităţile de
producţie propriu-zise, astăzi ne obligă la o reevaluare a impactului şi a nevoii de
reglemantare în acest domeniu ce cunoaşte o dezvoltare accelerată.
„Liderii de afaceri la nivel mondial încep să pună întrebări serioase despre
unde se află responsabilitatea pentru buna guvernare, reglementare și
conformitate (în utilizarea IA – n.a.). Trebuie să începem urgent un dialog cu
privire la controalele necesare pentru a proteja întreprinderile, clienții, acționarii
și comunitățile” afirma Giangiacomo Olivi, co-preşedinte al Dentons Europa
pentru confidențialitatea datelor, securitate cibernetică, proprietate intelectuală și
tehnologie7.
6
Dentons, Artificial Intelligence Guide 2022 The AI journey—opening eyes to opportunity and risk , Dec. 2021, pe
https://www.acc.com/sites/default/files/resources/upload/Dentons%20Artificial%20Intelligence%20Guide
%202022.pdf

7
***Global business leaders voice major concerns over the use of Artificial Intelligence, January 2022, pe
https://www.dentons.com/en/about-dentons/news-events-and-awards/news/2022/january/global-business-
leaders-voice-major-concerns-over-the-use-of-artificial-intelligence

4
 Cercetarea celor de la Dentons a relevat multiple disfuncţii şi chiar riscuri în
utilizarea AI în afara unui cadru legal/normativ adecvat şi, foarte important, agreeat
la nivelul comunităţii internaţionale, având în vedere relevanţa transfrontalieră a
sistemelor care utilizează AI.
Din aceste motive, autorii cercetării solicită crearea urgentă a unui sistem de
„algoretică”- termen creat prin asocierea cuvintelor etică şi algoritm - aflat la baza
IA - , astfel încât „considerațiile morale să devină o parte integrantă a dezvoltării
tehnologiilor IA [...] şi să poată fi puse în aplicare controalele potrivite”8.
În România, nevoia de reglementare în domeniul utilizării IA, inclusiv în ceea
ce priveşte cyber-economy, a fost foarte bine exprimată de Leonard Azamfirei,
rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Stiinţe şi Tehnologie din Târgu-
Mureş: “In toată această frenezie a dezvoltârii de noi tehnologii care integrează
inteligenţa artificială, cine mai are timp să se gândească la algoretică, la măsuri
de control şi de echilibru potrivite? Giganţii din domeniul tehnologiei sunt prea
puţin înclinaţi către rezerve etice faţă de fructificarea deplină a noilor tehnologii,
dar statele trebuie să răspundă legislativ şi să impună consideraţiile morale ca
parte integrantă din procesul de dezvoltare a instrumentelor avansate de
inteligenţă artificială”!9

Paradoxul românesc
Parafrazând logo-ul unei mai vechi campanii naţionale de promovare a
turismului, putem afirma că şi în ceea ce priveşte cyber-economy (CE), România
este “mereu surprinzătoare”, poate chiar contradictorie!
În timp ce Administraţia Comerţului Internaţional (ITA) din cadrul
Departamentului de Comerţ al SUA caracterizează, în cadrul ghidului de tară
publicat pe 27.07.2022, componenta de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
(IT&C) din economia României ca fiind “a best prospect industry sector for this
country”10, Indicele European al Ecomoniei şi Socităţii Digitale (DESI) 2022,
elaborat de Comisia Europeană plasează ţara noastră pe ultimul loc -27- în cadrul
Uniunii Europene11.
8
Idem 5
9
https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/rector-umfst-statul-trebuie-sa-impuna-consideratii-morale-in-dezvoltarea-ia-
exista-riscul-ca-omul-sa-piarda-controlul.html
10
https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict
11
European commission, Digital Economy and Society Index (DESI) 2022; Thematic chapters, pe https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

5
 Dincolo de clasamentele generale, evaluarile pe componentele cyber-economy
analizate în ţara noastră releva o dezvoltare a sectorului pe care am numi-o
“non-liniară”, deoarece aceasta evidenţiază o dezvoltare conjuncturală ce a
avut/are loc în absenţa unei strategii congruente politicilor europene şi aşa
neuniforme, dupa cum se recunoaşte în cadrul DESI 202212.
Preocuparea, în general, scăzută până în prezent a autorităţilor publice, atât
centrale cât şi locale, pentru educarea şi facilitarea accesului publicului larg la
serviciile digitale este mai mult decât evidentă atunci când analizăm rezultatele
publicate de Comisia Europeană în urma evaluării făcute la finele anului trecut:

Sursa: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

Decalajele mari existente între rezultatele României şi media UE vorbesc de la

sine şi, în acelaşi timp, reclama o acţiune imediată, coordonată, pentru recuperarea
rămânerilor în urmă. La 3 iunie 2021 a fost adoptată politica publica naţională în
domeniul e-guvernării care statuează, simultan, o viziune şi o foaie de parcurs
pentru digitalizarea serviciilor publice în următorii 10 ani, precum şi un mecanism
de monitorizare, evaluare şi ajustare periodica a ritmului şi paşilor de urmat.
Obiectivele propuse, ce pot fi caracterizate ca fiind nu doar necesare, ci obligatorii
pentru recuperarea întârzierilor, sunt însă departe de a fi îndeplinite.
12
Idem 8

6
 Doar în această abordare, obiectivă, a stadiului în care ne aflăm, poate fi înţeles
cum, în timp ce România este lider european şi ocupă locul 6 în lume în ceea ce
priveşte numarul de specialişti IT certificaţi la 1000 de locuitori, o rată mai
mare decât cea din Statele Unite sau Federaţia Rusă 13, “ţara a rămas în urmă în
ceea ce priveşte o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel
foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media UE”14.

Sursa: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

Aparent antagonice, cele două afirmaţii devin explicabile doar atunci când din
analizele referitoare la capitalul uman observăm că, în pofida competenţelor
digitale generale scăzute, România se situeazăpe locul 4 în UE în ceea ce priveşte
numărul absolvenţilor de studii superioare în domeniul IT&C!
Acest interesant tablou de bord al capitalului uman ne relevă însă o altă
dimensiune deloc îmbucurătoare: polarizarea, sau, poate mai corect, concentrarea
competenţelor digitale avansate în cadrul firmelor din domeniu, care oferă salarii
motivante raportate la media salariilor din ţara noastră şi care, în cea mai mare

13
https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict
14
European commission, Digital Economy and Society Index (DESI) 2022; Thematic chapters, pe https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

7
măsură, îşi “exportă” rezultatele, fără beneficii directe pentru întreaga
populaţie a ţării.
Această realitate este dealtfel indirect confirmată de către ghidul de ţară
elaborat de către Departamentului de Comerţ al SUA, potrivit căruia cele 50 de
mari companii din domeniu prezente în România si-au marit de patru ori
afacerile şi echipele în ultimii ani15.
Totodată, trebuie observat că din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între
15 şi 74 de ani încadrate în muncă doar 2,6% reprezintă specialişti din domeniul
IT&C, faţă de 4,5% media europeană – din nou, aparent, contradictoriu având în
vedere că un angajat din sectorul IT&C câştigă, în medie, aproape dublul salariului
mediu pe economie (aprox. 1400 Euro/luna), iar personalul din zona elaborarii de
software beneficiază de cele mai mari salarii din ţară (în medie, 1750 Euro/lună)16!
Cu toate aceste beneficii salariale, specialiştii din cadrul Asociaţiei Patronale
a Industriei de Software si Servicii (ANIS) apreciază că în ţara noastră există un
deficit semnificativ de specialişti, peste 10000, “guvernul fâcând foarte puţin
pentru a combate acest deficit de lucrători calificaţi şi, prin urmare, sectorul se
bazează din ce în ce mai mult pe propriile masuri (perfecţionare) pentru a
răspunde cererii”.17
Cauza acestor “discrepanţe” devine identificabilă atunci când este analizat
gradul de integrare în economia României a tehnologiei digitale, indicator care, din
nou, plasează ţara noastra la coada clasamentului european, cu un punctaj
(15,2)aflat la mai putin de jumătate din punctajul mediu înregistrat în ţările UE
(36,1)18!

15
“Romania […] is home to an impressive number of international technologi companies (including Amazon, HP,
IBM, Microsoft, and Oracle, etc), with 50 of the largest tech companies present in Romania having quadrupled their
businesses and teams throughout the past years.” apud
https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict
16
https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict
17
Apud. Radu C., România: Un “campion ascuns” al digitalizârii? Ce ştie ChatGPT ş ice ştiu specialiştii? O conversaţie
cu Artificial Intelligence despre digitalizarea în România, 12.feb.2023 pe https://economedia.ro/romania-un-
campion-ascuns-al-digitalizarii-ce-stie-chatgpt-si-ce-stiu-specialistii-o-conversatie-cu-artificial-intelligence-despre-
digitalizarea-in-romania.html#.ZCvktntBy3A

18
European commission, Digital Economy and Society Index (DESI) 2022; Thematic chapters, pe https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

8
 Sursa: https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

Observăm astfel că, în pofida unor politici publice în domeniul digitalizării

lansate la nivel guvernamental, aproape toţi indicatorii se situează cu mult sub
media UE şi, mai alarmant, în perioada 2021-2022 aceştia fie au stagnat sau chiar
au scăzut.
Situaţia este chiar mai îngrijorătoare atunci când ne referim la adoptarea
tehnologiilor avansate cum este cea de tip cloud sau inteligenţa artificială.
Cumulat, toate aceste “întârzieri” pun România în faţa unei reale provocări atunci
când ne referim la obiectivul deceniului digital European, ca pâna în 2030, 75%

9
din întreprinderi să utilizeze tehnologia de tip cloud, volumele mari de date şi
inteligenţa artificială.
Obiectiv, în acest moment este destul de dificil să abordezi economia
României din perspectiva cyber-economy. Cu toate acestea, putem afirma că
avem un real potenţial de dezvoltare în acest domeniu, justificat nu doar de
capitalul uman de care dispunem ci şi de nivelul de conectivitate atins, care, chiar
dacă se situează încă sub media europeana, ne situează pe un onorant loc 15 în
cadrul UE19.
Mai mult chiar, anul trecut (2022) România a urcat trei poziţii în clasamentul
mondial al ţărilor cu cel mai ieftin Internet, ajungând pe locul 5, cu un preţ
mediu de 35 Ron, aprox 7 Euro, pe lună pentru un pachet de servicii de Internet de
bandă largă!

Sursa: https://www.cable.co.uk/broadband/pricing/worldwide-comparison/

Din păcate, după cum consemnează şi profilul de ţară din cadrul Indicelui
European al Economiei şi Societăţii Digitale (DESI) 2022, ”cea mai mare
provocare ce care se confruntă România în ceea ce priveşte conectivitatea constă
în îmbunătăţirea ratei globale de utilizare a serviciilor de bandâ largă fixă, care
rămâne în continuare la 66%, cu mult sub media UE (78%), în pofida costurilor

19
European commission, Digital Economy and Society Index (DESI) 2022; Thematic chapters, pe https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/countries-digitisation-performance

10
scăzute ale serviciilor în bandă largă şi a gradului ridicat de acoperire al reţelelor
de foarte mare capacitate (VHCN)”.
Această imensă “provocare” are, în opinia noastră, o cauză obiectivă,
confirmată de rezultatele provizorii, date publicităţii de Institutul National de
Statistică, pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 202120:
adâncirea procesului de îmbătrânire demografică, cunoscut fiind faptul că
odată cu înaintarea în vârstă scade atât nivelul motivaţional cât şi capacitatea
naturală de însuşire şi utilizare de noi tehnologii.
Potrivit documentului amintit, “comparativ cu 10 ani în urmă […] indicele de
îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale,
crescând la 121,2 persoane vârstnice (de 65 ani şi peste) la 100 persoane tinere în
2021, comparativ cu 101,8 în 2011”.
Acestor dezechilibre în structura pe vârste a populaţiei ţării li se adăugă
procentajul încă ridicat al populaţiei cu un nivel de educaţie scazut (înţelegând
prin acesta nivelul de pregătire primar, gimnazial sau fără scoală absolvită), care,
desi a cunoscut o îmbunătăţire în ultimul deceniu, se află la 40%.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă: Primele date provizorii pentru Recensământul
Populației și Locuințelor, runda 2021, pe https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cp-date-
provizorii-rpl2021.pdf

Coroborarea celor doi indicatori la care ne-am referit ne oferă, simultan, o

explicaţie, evident parţială, a nivelului scăzut de competenţe digitale de bază dar şi
o imagine realistă referitoare la provocărilor pe care România le are de soluţionat
în urmatorii 7-8 ani pentru a recupera decalajul faţă de media europeană.
20
Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă: Primele date provizorii pentru Recensământul Populației și
Locuințelor, runda 2021, pe https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cp-date-provizorii-
rpl2021.pdf

11
 Ratarea de către România a obiectivelor Deceniului Digital European este,
în acest moment, de neconceput, deoarece acest lucru ar însemna, de facto,
pierderea competitivitaţii economice, având în vedere că “tehnologiile avansate
de procesare a informaţiilor şi de comunicaţii, a strategiilor avansate de
conducere sunt integrate în mod natural în orice domeniu socio-economic, cu
beneficia majore pentru calitatea produselor şi implicit, pentru calitatea vieţii.[…]
Potenţialul inovativ ridicat va permite o schimbare de paradigmă în domeniul
sistemelor de fabricaţie şi, evident, o transformare radicala economiei digitale”21.
Ziua, pe care o anticipa academicianul Ioan Dumitrache încă de acum 10 ani, în
care “conceptul de întreprindere inteligentă devine o realitate” a fost ieri, şi a găsit
România insuficient pregătită, în ciuda potenţialului tehnic şi inovativ de care
dispune.
Cu toate acestea, ritmul de dezvoltare înregistrat în ultimii ani de către industria
IT&C este cel puţin “încurajator”. Potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de
Software si Servicii, acest sector “a crescut exponential în ultimii 5 ani, de
aproape trei ori mai repede (+17%) decât economia naţională (+6%). Ponderea
industriei IT&C s-a ridicat la un volum de 13,6 miliarde de euro, aproximativ
6,2% din PIB-ul României”22.
Totodată, în ceea ce priveşte scena start-up-urilor IT, Romania este cu adevărat
un campion. Potrivit Konrad Adenauer Stiftung: “în România se dezvoltă în mod
constant noi soluţii şi inovaţii în domenii precum inteligenţa artificială,
automatizarea, învăţarea automata etc. Cu companii de tehnologie precum
UiPath, Druid sau Fintech OS, sunt prezente talente puternice”23.
La aceste realizări poate fi cu uşurinţă adăugată piaţa de cyber-security din
România, caracterizată de către Departamentul de Comerţ al SUA ca fiind în
continuare, emergentă: “România se mândrește cu cea mai mare rată de lucrători
IT pe cap de locuitor din Europa în acest sector. Cu toate acestea, piața de
securitate cibernetică din România este deschisă și jucătorilor străini, cu furnizori
din SUA (şi nu numai – n.a.) bine reprezentați”24.
21
Dumitrache I, Cyber-phisical-systems (CPS) – factor determinant în economia bazată pe inovare şi cunoştinţe, în
revista Română de informatică şi Automatică, vol. 23. Nr. 4, 2013, p. 44 pe http://www.rria.ici.ro
22
Apud. Radu C., România: Un “campion ascuns” al digitalizârii? Ce ştie ChatGPT ş ice ştiu specialiştii? O conversaţie
cu Artificial Intelligence despre digitalizarea în România, 12.feb.2023 pe https://economedia.ro/romania-un-
campion-ascuns-al-digitalizarii-ce-stie-chatgpt-si-ce-stiu-specialistii-o-conversatie-cu-artificial-intelligence-despre-
digitalizarea-in-romania.html#.ZCvktntBy3A
23
Idem 18
24
https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-information-communications-technology-ict

12
 Ca o recunoaştere a performanţelor în domeniul cyber-security, Bucureștiul a
fost selectat de către UE dintr-o listă de șapte orașe aflate în competiție şi,
începând cu 2021, găzduieşte Centrul European de Competență Industrială,
Tehnologică și de Cercetare.
Rolul Centrului, pe lângă cel de distribuire a finanțărilor europene pentru
proiectele de cercetare în domeniul securității cibernetice, este de a consolida
reziliența, descurajarea și răspunsul Uniunii Europene la atacurile cibernetice,
având ca scop securizarea Pieței Unice Digitale (DSM) a UE.
La performanţele României în domeniul cyber-security a contribuit, în primul
rând, faptul că în majoritatea marilor universităţi din ţară au fost dezvoltate peste
15 programe de securitate cibernetică pe teme care variază de la securitatea
cibernetică a sistemelor informatice, criptografie și investigații digitale până la
învățare automată și securitatea rețelei.
Încurajatoare sunt şi obiectivele din domeniul cyber-economy, al utilizării
inteligenţei artificiale, în general, pe care România şi le-a propus prin Planul
Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat de Consiliul UE din 28
octombrie 2021, care contribuie cu 5,97 miliarde EUR (20,5% din alocarea totală a
României) la atingerea obiectivelor digitale.
Din această sumă, cea mai mare contribuţie – 1817 milioane EUR – a fost
alocată transformării digitale a sectorului public, securităţii cibernetice şi
conectivităţii (Componenta 7), pe locul imediat următor situându-se componenta
nr.15 a Planului – Educaţie – cu o alocare de 1129,5 milioane de Euro destinată
asigurării profilului de competenţe digitale al cadrelor didactice şi să evalueze
competenţele digitale în cadrul examenelor şcolare, precum şi să asigure standarde
pentru dotarea şcolilor cu echipamente şi resurse tehnologice din domeniul IT%C
adecvate scopurilor edicaţionale.
O dimensiune deosebit de ambiţioasă a PNRR este Componenta nr. 9 – Suport
pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare – cu o alocare de 1064
milioane de Euro, ce-şi propune, în principal, sprijinirea digitalizării
întreprinderilor şi realizarea unui proiect multinational privind “procesoarele cu
consum redus de energie şi cipurile semiconductoare”, care urmează să fie pus în
aplicare ca proiect important de interes European comun (PIIEC). În plus, PNRR-
ul finanţează operaţionalizarea unei platforme digitale publice care furnizează
întreprinderilor servicii legate de intrarea/ieşirea firmelor de pe piaţă, autorizarea

13
reprezentanţelor străine în România şi obţinerea licenţelor industriale, precum şi o
schema în valoare de 500 de milioane EUR destinată sprijinirii adoptării
tehnologiilor/soluţiilor digitale, cum sunt inteligenţa artificială, datele, cloud
computingul, platformele, tehnologia blockchain şi transformarea digital a
procedurilor legate de întreprinderi.
Nu în ultimul rând, dimensiunea digital din PNRR-ul României vizează şi alte
domenii cum sunt reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, transport
sustenabil sau buna guvernanţă25.
Care şi cât din toate aceste obiective vor fi pe deplin finalizate rămâne de văzut,
dar concluziile pe care le putem formula la această dată, fară teama de a greşi, sunt,
în opinia noastră, două:
1. Calea către cyber-economy este ireversibilă, de viteza cu care statele
vor înainta pe aceasta depinzând, definitoriu, nivelul lor de
competitivitate.
2. Preocuparea statelor pentru reglementarea, cel puţin din
perspectivă morală, a modului în care noile tehnologii (inteligenţă
artificială, cloud, blockchain etc) sunt integrate în viaţa economică şi
socială râmâne secundară în raport cu goana după profit a
marilor companii din domeniu.

25
https://mfe.gov.ro/pnrr/

14