Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Parteneriat interuniversitar pentru excelenta in inginerie - PARTING”
Cod Contract: POSDRU/159/1.5/S/137516
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Partener: Universitatea Transilvania din Brasov
Conducător științific
Prof. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU
BRAȘOV, 2015
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Universitatea Transilvania din Braşov
Bd. Eroilor 29, 500036, Brașov Tel/Fax. +40 268 410525, +40 268 412088
www.unitbv.ro
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 7412 din 29.06.2015
2
CUPRINS
Pag. Pag.
rez. teză.
Introducere 9 11
3
2.4.3 Platforme pentru social media 76
2.4.4 Statistici privind utilizarea platformelor social media 82
2.4.5 Limitări și dezavantaje 84
2.4.6 Direcții viitoare în dezvoltarea internetului și social media 84
2.5 Concluzii 85
Bibliografie 38 219
Anexe 243
Anexa 1 Chestionarul aferent cercetarării cantitative
Anexa 2 Statistica descriptivă a întrebărilor
Anexa 3 Rezumat
Anexa 4 Curriculum Vitae (lb. română)
Anexa 5 Curriculum Vitae (lb. engleză)
5
TABLE OF CONTENT
Pg. Pg.
ab. thes.
Introduction 9 11
Chapter 4. Qualitative research regarding the information available in the online 23 145
environment about Romania as a tourist destination
Chapter 5. Quantitative research on: Attitudes and behaviors of young Internet 25 159
users regarding the consumption of tourism products and services.
References 38 219
Appendices 243
Appendix 1 The questionnaire of the quantitative research
Appendix 2 Descriptive statistics of the responses
Appendix 3 Summary of the thesis
Appendix 4 Curriculum Vitae (Romanian)
Appendix 5 Curriculum Vitae (English)
8
INTRODUCERE
Turismul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rată de
creștere. În prezent, există peste un miliard de oameni care călătoresc prin lume, estimând o
creștere de până la 1.8 miliarde în 2030
În ultimele decenii, turismul de tineret a devenit o parte din ce în ce mai importantă a
industriei turistice, datorită faptului că mulți tineri au început să călătorească mai des, și pe
distanțe mai mari. Organizația Mondiala a Turismului (UNWTO) împreună cu Confederația
Mondială a Turismului educațional și de tineret a estimat că 20% din cei 940 de milioane de
turiști care au călătorit în lume în anul 2010, au fost persoane tinere. Tinerii călători sunt
recunoscuți astăzi, ca fiind, vizitatori valoroși, care contribuie la dezvoltarea unei destinații, din
punct de vedere economic, social și cultural.
Analiza acestui subiect are o importanță majoră, deoarece acești turiști tineri vor deveni
în curând adulți, și membrii ai societății cu drepturi depline. Statisticile, arată că, atunci când
tinerii devin adulți, au tendința să urmeze aceleași tipare legate de turism, pe care le-au dezvoltat
în tinerețe.
Turismul de tineret are numeroase beneficii economice, sociale și culturale, printre care
se numără: sprijinirea producătorilor locali, contribuția la dezvoltarea activităților dintr-o zonă
anume, precum și promovarea înțelegerii între persoane care aparțin unor culturi diferite.
Din punct de vedere al ciclului de viață al destinației, și raportat la piața turistică
mondială, România se află în stagiul de introducere spre creștere, fiind o țară foarte potrivită
modelului alocentric, în care se poate încadra comportamentul turistic al tinerilor.
La nivel mondial, se recunoaște din ce în ce mai mult puterea pe care o are turismul de
tineret asupra dezvoltării economiei, ca atare, crește și numărul cercetărilor în acest domeniu.
Cele mai multe cercetări pe această temă fiind efectuate de către Confederația Mondială a
Turismului Educațional și de Tineret. Cu toate acestea, în România, până la ora actuală, au fost
dezvoltate foarte puține cercetări cu această temă, în ciuda faptului că, țara noastră este una
foarte potrivită acestui tip de turism, iar o abordare generală nu este una eficientă, deoarece
profilul lor diferă de cel al turiștilor maturi.
O caracteristică, a tinerilor, din punct de vedere a marketingului, este faptul că aceștia
resping metodele promoționale clasice, cea mai eficientă metodă pentru transmiterea mesajelor
de tip ”push” fiind prin intermediul internetului, mai exact prin social media. Motivul este acela
că aceștia atribuie o credibilitate foarte ridicată mesajelor venite din partea altor utilizatori, și
transmise prin astfel de platforme.
9
Social media este utilizată deja de către numeroase organizații din industria turistică
pentru promovarea unor destinații, produse și/sau servicii turistice. În România există foarte
puține cercetări privind utilizarea acestor platforme pentru promovarea turismului, și aceste
cercetări nu se referă la categoria turismului de tineret, ci la turism în general. Neexistând la ora
actuală strategii și politici pentru platformele social media care să aibă, ca scop, promovarea
turismului de tineret.
La motivația de a alege această temă se adaugă și pasiunea autoarei pentru călătorii,
făcând parte din publicul țintă al acestei lucrări. Cunoscând astfel, și prin experiență proprie, o
parte din dorințele și nevoile acestui segment.
Pornind de la aceste cunoștințe, subiectul tezei de doctorat, este promovarea României ca
destinație turistică în rândul tinerilor din țară și din străinătate. Ca și canal de comunicare cu
aceștia s-au ales platformele de social media, acestea fiind cele mai eficiente în transmiterea
mesajului către acest public țintă.
Astfel, obiectivul principal al lucrării este elaborarea unor politici și strategii de
marketing pentru promovarea turismului de tineret din România, prin intermediul platformelor
de social media.
Necesitatea realizării acestei lucrări constă în importanța pe care o are turismul de tineret,
și promovarea către acest segment prin platformele social media. Oportunitatea acestui studiu
constă în, faptul că, la ora actuală nu există cercetări sau strategii privind acest subiect.
Lucrarea de față este structurată în 6 capitole, primul începând cu clarificarea conceptului
turismului de tineret. Astfel, pe tot parcursul tezei, conceptul turismului de tineret se va referi la:
acele călătorii, cu o durată mai scurtă de un an, efectuate de către persoane cu vârste cuprinse
între 18 și 29 de ani, care sunt în totalitate sau parțial motivate de dorința de a experimenta alte
culturi, de a construi experiențe de viață, și/sau de a beneficia de oportunități de muncă și
învățare formale sau non-formale, în afara mediului obișnuit. La aceste caracteristici se adaugă și
faptul că tinerii călătoresc cu un itinerariu flexibil și buget strict.
Tot în primul capitol este tratată importanța economică, socială și culturală a turismului de
tineret, și principalele forme ale acestui tip de turism.
Capitolul 2 tratează conceptele teoretice ale marketingului turistic, și noțiunile teoretice
referitoare la comportamentul consumatorului în turism, adaptat la specificul turismului de
tineret. Deoarece strategiile dezvoltate în a doua parte a tezei se referă la social media, în acest
capitol este menționată importanța internetului în influențarea comportamentului
consumatorului, și o descriere a platformelor de socializare care vor fi amintite de a lungul
lucrării.
10
Capitolul 3 are ca scop, analiza pieței turistice de tineret la nivel național și internațional.
Cuprinde o trecere în revistă a activităților promoționale desfășurate în țară precum și două
exemple de strategii care au fost folosite cu succes, de către alte țări, pentru promovarea unei
destinații turistice în rândul tinerilor. Capitolul se încheie cu recomandările specialiștilor privind
promovarea turismului din România, care servesc ca și punct de plecare pentru elaborarea
strategiilor promoționale din capitolul 6 al acestei lucrări.
Pentru dezvoltarea unor strategii prin social media, este necesară cunoașterea imaginii
României care este transmisă la momentul de față turiștilor din străinătate, prin intermediul
platformelor online. Acesta va fi subiectul capitolului 4. Astfel, în acest sens, a fost realizată o
cercetare calitativă bazată pe observarea conversațiilor de pe internet, privind România ca și
destinație turistică. Această cercetare cuprinde informații preluate de pe 28 de siteuri
internaționale, însemnând peste 160 de pagini web, 2175 postări, și 5100 de comentarii ale
utilizatorilor. Pe baza acestora sunt stabilite informațiile menționate cel mai des despre țara
noastră precum și punctele tari și punctele slabe ale destinației.
În lipsa unor cercetări de marketing, privind turismul de tineret din România, și pentru
identificarea profilului turistic al tinerilor pentru care se vor adresa politicile și strategiile
promoționale prin social media, a fost necesară elaborarea unei cercetări cu tema: Opinii,
atitudini și comportamente ale tinerilor utilizatori de internet, privind consumul de produse și
servicii turistice.
Aceasta face parte din capitolul 5 al lucrării. A doua parte a capitolului cuprinzând o
comparație între comportamentul tinerilor din România, rezultat pe urma acestei cercetări și
statisticile obținute de către organizațiile mondiale la nivel internațional.
Ultimul capitol al tezei are ca subiect dezvoltarea politicilor și strategiilor de marketing
pentru promovarea turismului de tineret din România prin intermediul platformelor social media.
Cuprinde politicile de produs, preț, distribuție, personal, procese și evidența fizică, tratate din
perspectiva turismului de tineret și în concordanță cu politica de promovare. În cadrul acesteia,
este dezvoltat și un plan de marketing, potrivit celor mai populare 4 platforme de social media
utilizate în industria turistică, anume Facebook, Twitter, Youtube și Tripadvisor.
Capitolul se încheie cu descrierea metodelor și uneltelor prin care este posibilă măsurarea
rezultatelor activaților promoționale desfășurate în acest mediu.
Metodologia cuprinde studierea literaturii de specialitate, în special pentru elaborarea
capitolelor unu și doi, a bazelor de date secundare și studii de caz pentru analiza pieței din
capitolul trei. În culegerea datelor și a informațiilor, a jucat un rol important internetul, mediul pe
11
care s-a bazat cercetarea calitativă din capitolul patru și canalul prin care au fost strânse datele
primare referitoare la cercetarea cantitativă din capitolul cinci.
Planul de marketing și strategiile propuse, reprezintă un punct de vedere personal, și sunt
considerate un prim pas în utilizarea social media pentru promovarea turismului de tineret din
România.
Realizarea acestei lucrări nu ar fi fost posibilă fără îndrumarea, sprijinul și încurajarea
conducătorului tezei, domnul prof. dr. ec. Gabriel Brătucu, care m-a susținut pe parcursul celor 3
ani de doctorat și m-a ajutat ori de câte ori am întâmpinat dificultăți în atingerea obiectivelor
propuse. Sunt, de asemenea, recunoscătoare doamnei profesoare Elisabeth Pregler și domnului
profesor Ing. Ioan Turcin de la CAMPUS 02 University of Applied Sciences Graz, pentru
ajutorul și sprijinul acordat pe durata stagiului de cercetare. Aș vrea să mulțumesc, în egală
măsură, și celor care au făcut posibilă desfășurarea programului POSDRU 137.516.
12
1. CAPITOLUL 1 ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND TURISMUL DE
TINERET ȘI COMPONENTELE SALE
La nivel mondial, turismul ,ca și sector economic, este în continuă creștere cu o rată din
ce în ce mai mare. Până la sfârșitul anului 2030 s-a estimat o creștere de până la 1,8 miliarde de
călători, dintre care ponderea tinerilor va fi de 20%.
Acești tineri, nu doar că vor să contribui la dezvoltate turismului din punct de vedere
economic, vor reprezenta și cererea principală a pieței turistice odată ajunși la maturitate. Astfel,
cunoașterea trăsăturilor și caracteristicilor al acestui segment are importanță majoră.
14
Prin veniturile anuale de peste 180 miliarde de dolari, generate de către tineri prin
activitatea pe care îl generează anual, turismul de tineret contribuie la dezvoltarea economică
unei țări. Aceștia petrec vacanțe mai lungi decât ceilalți turiști, consumă produse locale,
călătoresc în orice perioadă a anului și explorează locuri care nu prezintă interes pentru alte
persoane.
Din punct de vedere socio – cultural, turismul de tineret ajută la înțelegerea propriei
culturi, ale culturilor străine, și la dezvoltarea personală a călătorilor.
Acești turiști aduc cu ei, energie creativă, și noutate locurilor pe care le vizitează, fiind
dornici să cunoască, să înțeleagă și să ajute dacă acest lucru este posibil.
S-a observat că, datorită acestor caracteristici, în orașele în care au fost organizate vacanțe pentru
tineri a scăzut nivelul delicvenței juvenile.
Turismul de tineret are potențialul de a unii oamenii din culturi diferite, promovând astfel
pacea și a înțelegerea reciprocă dintre oamenii din diferite regiuni ale pământului.
Importanța economică și socio-culturală a turismului de tineret justifică decizia de a
cerceta în amănunt al acest tip de turism.
15
Programele work and travel sunt foarte similare cu cele de tip voluntariatl, diferența în
acest caz fiind statutul de angajat pe care îl dobândesc tinerii care participă la aceste programe, ei
fiind plătiți pentru munca depusă. La momentul de față, principala destinație pentru acest tip de
turism este SUA.
Schimbul cultural, presupune schimbul voluntar al studenților, artiștilor, atleților precum și al
altor persoane intre diferite țări. Scopul principal al acestor programe fiind promovarea propriilor
valori și cunoașterea modului de viață din alte țări. Aceste schimburi contribuie la dezvoltarea
unor relații pozitive cu ceilalți, înțelegerea diferitelor puncte de vedere, dezvoltarea cunoștințelor
și aptitudinilor specifice unei societăți multiculturale, spre care se îndreaptă populația lumii.
Turismul sportiv se referă la acele călătorii care implică observarea sau practicarea unui
sau mai multor sporturi în timpul sejurului. În strânsă legătură cu turismul sportiv se află
turismul de aventură, care poate fi definit ca o tipologie a turismului care implică explorarea unui
loc mai puțin frecventat de către turiștii de masă, având un nivel de risc mediu, necesitând, în
anumite cazuri, abilități speciale și o condiție fizică bună. Una dintre caracteristicile de bază
asociate cu turismul de aventură este „căutarea” intenționată a situațiilor riscante care implică o
doză de adrenalină datorită caracterului lor periculos cu care acestea sunt asociate de către
participanți.
Evenimentele sunt una dinte cele mai importante elemente motivaționale ale activitățile
turistice mai ales în cazul tinerilor. În unele cazuri, tinerii sunt dispuși să străbată distanțe foarte
mari, doar să poată participa la un anumit eveniment. În mod evident cu cât este mai atractiv un
evenimentul, cu atât sunt mai dispuși oamenii să parcurgă un drum mai lung. Atractivitatea
evenimentelor constă în faptul că, acestea nu sunt niciodată la fel, și niciodată nu pot fi reproduse
cu exactitate. De asemenea, este necesară prezența persoanei pentru a se putea bucura pe deplin
de experiență. În cazul tinerilor, turismul de evenimente se bazează pe organizarea concertelor,
evenimentelor sportive, și a evenimentelor de team building.
Turismul de recreere practicat de către tineri este reprezentată de acele persoane
independente, aventuroase, cu vârsta între 15 – 29 ani, care doresc să călătorească cu intenția de
a-și vizita prietenii și/sau familia. Aceste călătorii au ca scop odihna, distracția și recreerea, fără
ca tinerii să lucreze ca angajați sau pe bază de voluntariat. Fiind un grup compus din membrii
tineri, turiști care călătoresc în scop recreativ au un venit scăzut, fiind astfel foarte sensibili la
preț. Cu toate aceștia, sunt dispuși să cheltuie din bugetul lor pe anumite mofturi personale și pe
experiențe de neuitat.
16
2. CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂȚI ALE MARKETINGULUI ÎN DOMENIUL
TURISMULUI
17
După încheierea procesului decizional privind alegerea unei destinații turistice, este
necesară observarea comportamentului turiștilor la destinația aleasă. Acest comportament poate
fi încadrat în diferite, modele comportamentale identificate de către Robert Lanquar. Dintre
acestea cele potrivite tinerilor turiști sunt: turistul nomad și turistul itinerar. Din punct de vedere
psihologic, Plog a identificat în 1974 două dimensiuni: turiști psihocentrici și turiști alocentrici,
cel de al doilea fiind potrivit tinerilor. Pe baza modelului alocentric, Plog a determinat alte 4
modele de consum, anume: Exploratorul, Aventurosul, Grupatul, Ghidatul.
Procesul decizional este influențat de imaginea și brandul destinației, care este considerat
punctul de plecare pentru formarea strategiilor referitoare la poziționare și repoziționare a
produsului turistic pe o anumită piață și a formării brandului destinației turistice.
Comportamentul consumatorului este intens influențat de către informațiile prezente pe
internet, element care trebuie luat în considerare la dezvoltarea strategiilor de marketing.
18
internetului numeroși prestatori de servicii turistice își vând produsul fără intermediari,
permițând turiștilor să facă rezervări directe.
La elemente ale mixului de marketing, menționare aterior, se adaugă personalul, evidența
fizică și procesele.
19
3. CAPITOLUL 3 PIAȚA TURISMULUI DE TINERET
Piața turistică de tineret a avut o evoluție similară cu cea a turismului general. Fiind mult mai
dezvoltat în țările avansate decât în cele în curs de dezvoltare.
20
3.2 Campanii pentru promovarea turismului
Pentru a putea crea o strategie promoțională viitoare, este necesară studierea activităților
promoționale realizate până la ora actuală. Acest lucru fiind important deoarece, lipsa unei
continuități în mesajul promoțional transmis către potențiali turiști va duce la crearea unei
imagini ambiguu în mintea acestuia.
Astfel, sunt analizate campaniile guvernamentale și non guvernamentale desfășurate în
România, cu scopul de a promova turismul. Turismul de tineret fiind inclus în grupul țintă
general, prin urmare, campaniile discutate în continuare având impact și asupra lor.
Conform analizelor, privind acest subiect, se poate spune că România nu are o strategie
continuă privind promovarea turismului, neexistând o continuitate în mesajele promoționale
transmise, iar majoritatea acțiunilor promoționale guvernamentale nu au fost cu succes.
Una dintre cele mai eficiente campanii fost cea lansată de Gândul, prin colaborare cu grupul
GMP, având titlul “Why don't you come over?” (De ce nu veniți la noi), adresată britanicilor. La
această campanie sa adaugă și promovarea prin jocul Second Life, în care Bucureștiul este una
dintre cele mai vizitate destinații virtuale. Sunt menționate de asemenea, și câteva târguri
organizate cu scopul de a promova produsele turistice către tineri.
Organizația Mondială a Turismului, a dezvoltat Masterplanul pentru turismul național, pe
perioada 2007 – 2026, document în care se pune accent și pe dezvoltarea turismului de tineret,
împreună cu obiectivele turistice care se recomandă a fi promovate și descrierea mixului de
marketing potrivit țării.
21
3.4 Propuneri ale specialiștilor pentru promovarea turismului
Fiind un subiect foarte discutat, numeroși autori au studiat promovarea turismului din
România, contribuind la rândul lor, cu propuneri pentru îmbunătățirea acestuia.
Autorii Pălăiaș și Cotârlea consider că printre elementele de interes și branding a țării pot
fi incluse în primul rând arta, cultura, gastronomia, arhitectura istoria și peisajele minunate pe
care le oferă țara. Nedelea și Stoleriu consider că un traseu turistic Dracula ar contribui la
exotizarea României ca destinație turistica, și ar putea atrage turiștii din vest. Acest personaj
nefiind exploatat corespunzător din cauza atitudinii indecise din partea autorităților din turism
față de el. Toate eforturile promoționale trebuie să fie sprijinite prin intermediul campaniilor bine
coordinate, de către organele autorizate și de către entitățile juridice care joacă un rol important
în construirea și consolidarea brandului Românesc. Iordache C. Consideră că cel mai bun curs
de acțiune pentru atragerea turiștilor este de a organiza evenimente care să atragă vizitatori care
altfel nu ar veni. Acest lucru poate fi realizat prin organizarea de conferințe, expoziții, excursii si
alte evenimente speciale.
Cu toate că majoritatea recomandărilor subliniază importanța dezvoltării unei campanii
promoționale care să aibă un public țintă bine stabilit, nu unul general, foarte puțini autori au
menționat sugestii care să vizeze tinerii în mod specific.
Un autor care a luat în considerare dezvoltarea acestui sector, este Claudia Olimpia
Moisa care a recomandat introducerea unor reduceri pe baza unui sistem de carduri, publicarea
unor ghiduri destinate tinerilor, crearea programelor pentru tineri dezavantajați, diversificarea
produsului turistic, modernizarea infrastructurii de cazare și transport, crearea parcurilor
tematice, încurajarea voluntariatului etc.
22
4. CAPITOLUL 4 CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND INFORMAȚIA
DISPONIBILĂ DESPRE ROMÂNIA, CA DESTINAȚIE TURISTICĂ, ÎN
MEDIUL ONLINE
Conform literaturii de specialitate, social media ar trebui să facă parte din strategia de
comunicarea a oricărei firme din industria turistică.
Consumatorii sunt obișnuiți să publice pe internet părerile lor, și să pornească discuții pe tema
acestora. Astfel, primul pas pe care orice organizație ar trebui să îl facă în dezvoltarea strategiei
de online media, este să analizeze ce se vorbește deja pe internet despre destinația respectivă, și
să dezvolte strategii și politici pornind de la imaginea care este deja formată.
Pentru a înțelege mai bine imaginea pe care țara noastră o are (și imaginea care este
prezentată potențialului turist străin), în mediul online, scopul lucrări de față este să analizeze
informațiile despre România, ca destinație turistică, disponibile pe principalele siteuri și
platforme turistice străine care activează la nivel mondial.
23
Fotografiile prezente pe rețele sociale promovează în mod foarte eficient peisajele
romanești și au un impact pozitiv asupra privitorilor.
Aspectele cele mai neplăcute gravitează in jurul faptului că străinii nu considera România
o țară foarte sigură. Ei se arată îngrijorați în privința țiganilor care li-ar putea jefui, care ar putea
profita de ei și chiar le-ar putea face rău; mai mult decât atât, unii străini nu disociază românii de
rromi.
Alte aspecte, prezentate mai ales pe siturile guvernamentale locale și în cadrul ghidurilor
virtuale sunt câinii comunitari, pericolul de a fi înșelați de șoferii de taxi și problema drumurilor
cu găuri în asfalt și slab semnalizate.
Aceste aspecte negative sunt în mare parte prezentate de persoane care nu au vizitat țara
și care au slabe cunoștințe despre ea. Majoritatea turiștilor care au fost în România se declară
mulțumiți de experiența trăita și vorbesc de bine despre ea. Ei recunosc și admit existența
aspectelor negative dar, în calitate de turiști, nu le consideră atât de problematice cum sunt
prezentate a fi. Cu o informare adecvată înaintea vacanței și cu așteptări bine setate, experiența
de turist în România va fi foarte plăcută si mulțumitoare.
In urma acestui studiu, pentru promovarea României, ar trebui sa se pună mare accent pe
clarificarea aspectelor legate de siguranța personală și a bunurilor, promovând în același timp
atracțiile turistice ale țării prin fotografii.
24
5. CAPITOLUL 5 CERCETARE CANTITATIVĂ CU TEMA OPINII, ATITUDINI
ȘI COMPORTAMENTE ALE TINERILOR UTILIZATORI DE INTERNET,
PRIVIND CONSUMUL DE PRODUSE ȘI SERVICII TURISTICE.
25
5.2 Sinteza rezultatelor cercetării
Cu toate că tinerii au destul de mult timp la dispoziție, majoritatea (48,6% dintre
respondenți) efectuează 1-2 călătorii pe an în scop turistic.
Tinerii preferă cel mai mult litoralul, precum a fost presupus și în ipotezele cercetării. Cu
toate că respondenții fac mai multe călătorii în țară, majoritatea (78,8%) au călătorit măcar o dată
în străinătate.
Motivația principală a celor care aleg călătoriile în străinătate este varietatea și noutatea
pe care le-o oferă o țară nouă, împreună cu un raport calitate – preț mai benefic
Majoritatea celor care aleg să nu plece în străinătate, fac acest lucru deoarece situația
financiară nu le permite. O altă motivație foarte des menționată a respondenților este faptul că
România oferă numeroase atracții turistice care merită să fie vizitate, împreună cu faptul că
proximitatea acestor atracții reprezintă un avantaj față de destinațiile din străinătate, permițând
șederi de scurta durată (de exemplu pentru weekend).
Cu cât au vârsta mai apropiată de 18 ani, respondenții pun cu atât mai mult accent pe
flexibilitatea în timpul unui sejur, dând scorul 5 acestui aspect (de pe o scală de la 1 la 5, unde 1
reprezintă importanță foarte mică iar 5 o importanță foarte mare) iar 77,8% dintre respondenți
preferând să își compună singuri pachetul turistic.
Respondenții călătoresc cu scopul de a se recrea și de a se distra, iar decizia pentru o
destinație turistică este puternic influențată de elementul financiar.
Faptul că aceștia pun accent pe recreere și pe distracție se reflectă și din distribuția
bugetului destinat călătoriilor, aceștia fiind dispuși să cheltuie 30% din suma totală alocată
pentru astfel de activități, dorind să reducă pe cât posibil cheltuielile pe transport, masă și cazare.
Cu toată că nu sunt dispuși să cheltuie foarte mult pe transport, tinerii aleg să călătorească
în preponderență cu autoturismul. Această modalitate de transport permite multă flexibilitate și
se dovedește a fi ieftină în momentul în care călătoria se face în grup. Preferința de a călători în
grup, a reieșit foarte clar din cercetare, deoarece 59,9% dintre respondenți au declarat că preferă
călătoriile în acest mod. Această preferință poate avea legătură și cu opțiunea de a se caza la
Cabana/Vilă/Pensiune.
Principala sursă de informare a respondenților este internetul, 78,8% dintre ei alegând să
se documenteze despre o destinație turistică de pe siteurile oficiale. Ca întotdeauna, opinia
prietenilor și a familiei joacă un rol extrem de important în alegerea destinației; evidențiază
importanța ”clientului mulțumit„ care prin recomandare poate atrage mai mulți turiști. Varianta
”online„ a sfaturilor primite de la familie și prieteni sunt reprezentate de către bloguri și rețele
sociale, surse de consultate de aproape 50% dintre respondenți. Astfel promovarea pe aceste
26
canale (siteuri oficiale, bloguri/rețele sociale) poate fi considerată eficientă. Agențiile de turism
au cea mai mică popularitate în rândul tinerilor utilizatori de internet, doar 20% dintre
respondenți apelând la acestea.
Internetul joacă un rol important și în rezervarea unității de cazare, mai mult de jumătate
dintre respondenți apelând la site-ul unității de cazare și 43,6% la site-uri de cazare/ticketing.
Acest lucru subliniază importanța existenței unui site al unității care să permită rezervarea
online, precum și prezența pe siturile de cazare.
Peste jumătate dintre respondenți au declarat că au beneficiat de reduceri destinate
tinerilor și studenților, cea mai utilizată fiind cel pe transportul feroviar.
Cele mai apreciate atracții turistice, din punctul de vedere al respondenților, sunt munții și
pădurile, cu toate că aceștia preferă cel mai mult vacanțele de pe litoral.
27
CAPITOLUL 6. POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING RECOMANDATE
PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI DE TINERET
Acest capitol are ca obiectiv principal propunerea unor politici și strategii de marketing care
pot fi folosite pentru promovarea tătismului de tineret din România, atât în rândul tinerilor din
țară cât și în celor din străinătate.
28
6.4 Politica de distribuție
Tinerii sunt reticenți când vine vorba de efectuarea unor rezervări prin intermediul
agențiilor de turism, din acest motiv canalul potrivit pentru distribuția produselor turistice către
tineri este internetul prin care se poate face o distribuție directă. Eventualii intermediari din acest
proces pot fi motoarele de căutare pentru serviciile turistice, precum și site-uri de cazare și
ticketing.
Personalul turistic trebuie să fie onest, deschis, prietenos și informal, tinerii având deschidere
către comunicare și către legarea unor prietenii cu aceștia.
30
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUȚII PERSONALE. DIRECȚII VIITOARE DE
CERCETARE.
Concluzii generale
32
vieții lor. Destinațiile din țară sunt alese datorită proximității lor și pentru că per total au un cost
mai redus. Scopul principal al călătoriei este recreerea și distracția de regulă, în grup cu prietenii.
Din acest motiv, aleg vilele și cabanele pentru a se caza și ca mijloc de transport automobilul,
care le oferă flexibilitatea dorită, iar costul acestuia nu este foarte mare în cazul în care călătoresc
4-5 persoane.
Bugetul de călătorie este de 557 de euro pe un sejur de 7 zile, din care cea mai mare
pondere este dedicată activităților de la destinație.
Internetul este utilizat în foarte mare măsură de către respondenți atât pentru informare și pentru
planificarea călătoriei, cât și pentru rezervarea produselor turistice.
La o comparație între obiceiurile comportamentale ale tinerilor din România și celor din
străinătate, se poate observa o diferență semnificativă privind experiența turistică a acestora,
tinerii din străinătate vizitând în medie, 10 țări, iar durata și frecvența călătoriilor, fiind mult mai
mare.
Se poate observa astfel, că turismul nu face parte încă din stilul de viață al tinerilor din
România, cu toate că acestea ar fi dispuși să călătorească mai mult dacă ar avea un venit mai
mare.
Pe baza cercetărilor descrise la capitolele anterioare, au fost formulate strategiile
promoționale aplicabile prin social media pentru promovarea turismului de tineret precum și
elementele mixului de marketing care sunt în legătură directă cu strategia promoțională.
Astfel, o poziționare adecvată a țării față de tinerii străini ar putea fi prin intermediul
personajului Dracula, accentul fiind pus pe cunoașterea și altor atracții decât acesta. În rândul
tinerilor din țară, România poate fi poziționată ca o destinație de week-end, foarte potrivită
pentru călătorii scurte, care au ca scop distracția recreerea și cunoașterea propriei țări. Produsul
turistic potrivit tinerilor sunt turismul montan, sportiv și de aventură, la care se adaugă și
turismul de evenimente. Unul dintre cele mai acceptate canale de comunicare este social media,
datorită prezenței prietenilor și cunoscuților pe aceste platforme, și datorită timpului îndelungat
pe care tinerii îl petrec pe acestea.
Mesajul transmis prin intermediul acestor platforme trebuie să prezinte interes publicului
tânăr prin creativitate, transparență și sinceritate, având un limbaj colocvial. Un rol important în
promovarea obiectivelor turistice sau a destinațiilor îl joacă legendele din jurul acestora precum
și povestirile din călătoriile turiștilor tineri. Acestea pot servi ca surse de informare viitorilor
turiști și un ajutor real în elaborarea planului de vacanță.
După construirea credibilității, platformele social media pot fi folosite și pentru evitarea
îndreptarea/clarificarea imaginii negative asociate țării.
33
A doua parte a capitolului cuprinde strategiile concrete, dezvoltate pentru cele mai
populare platforme de social media, utilizate în industria turistică cu scopul de a transmite
mesajul promoțional. Astfel, Facebook este utilizat în mod principal pentru împărtășirea
experienței turistice din România, Twitter pentru informarea continuă și în timp real a turiștilor,
Youtube pentru prezentarea destinațiilor și atracțiilor, în timp ce Tripadvisor pentru clarificarea
unor informații negative privind țara, ca și destinație turistică. Desigur, aceste platforme trebuie
să fie conectate între ele, și trebuie utilizate pentru a se promova reciproc.
În concluzie, politicile și strategiile de marketing menite să promoveze turismul de
tineret, trebuie să se axeze pe nevoia constantă a tinerilor de a descoperi ceva nou, de a se
dezvolta și de a se recrea. Mesajele promoționale transmise prin rețelele social media, ajung cel
mai ușor la publicul vizat, și au o eficiență ridicată în cazul în care acestea oferă soluții concrete
la întrebările și problemele întâmpinate de către tineri. Succesul pe aceste platforme constă în
implicarea turiștilor în procesul comunicațional și prin acordarea unei atenții sporite mesajelor
transmise de către aceștia.
Aceste politici și strategiile de marketing contribuie la dezvoltarea pe termen lung a țării,
din punct de vedere economic, social și cultural, precum și la îmbunătățirea imaginii acestuia atât
pe plan național, cât și internațional.
Contribuții personale
Noutatea științifică a tezei de doctorat constă din politicile și strategiile de marketing care
au fost dezvoltate cu scopul de a promova turismul de tineret din România prin intermediul
platformelor social media.
Mai departe, sunt redate principalele contribuții proprii, corespunzător tematicii abordate şi
conceptelor specifice.
Adaptarea conceptelor teoretice ale marketingului turistic la specificul turismului de
tineret. – Există desigur numeroase publicații științifice, care abordează elementele teoretice ale
marketingului turistic, dar care tratează turismul la modul general. În această lucrare au fost alese
și dezvoltate acele componente ale marketingului turistic care se referă în mare parte la
elementul promoțional al mixului de marketing, și adaptate la profilul tinerilor turiști.
S-au specificat și anumite aspecte referitoare la aceste concepte și legătura acestora cu
promovarea în mediul online, prin intermediul social media.
Surprinderea importanței internetului în promovarea produselor turistice către segmentul
de tineret – Există deja numeroase articole din literatura de specialitate privind impactul
semnificativ al internetului asupra procesului decizional al tinerilor, atât la modul general cât și
34
la modul specific, privind consumul de produse turistice. Prezentând astfel, în cadrul tezei
numeroase surse și citări care confirmă acest fapt.
Analiza evoluției pieței turismului de tineret la nivel internațional. – Realizată pe baza
sintetizării studiilor și statisticilor efectuate de către organizații internaționale pe tema turismului
de tineret sau pe tema turismului general, având ca și componente turismul de tineret, s-a
efectuat o analiză a acestei piețe privind fluxul și comportamentul turistic al tinerilor.
Astfel s-au evidențiat particularitățile comportamentale ale tinerilor din lume privind consumul
produselor turistice – caracteristicile lor, fiind semnificativ diferite de cel al turiștilor adulți.
Analiza evoluției pieței turismului de tineret la nivel național – Această evoluție fiind
stabilită pe baza statisticilor furnizate de către Institutul Național de Statistică, accentul s-a pus
pe evoluția elementelor precum: fluxului turistic, numărul structurilor de cazare destinate
tineretului, rata de ocupare ale acestora și numărul înnoptărilor.
Sintetizarea campaniilor promoționale guvernamentale și non-guvernamentale
desfășurate în România, și a recomandărilor primite de la specialiști privind dezvoltarea
turismului românesc. – Pentru a putea dezvolta politici și strategii de marketing menite să
promoveze turismul de tineret, indiferent de mediul utilizat, este necesară cunoașterea acțiunilor
promoționale care s-au desfășurat până la acel moment. Este esențială evaluarea rezultatelor
obținute pe baza acestor campanii, pentru determinarea factorilor care au dus la succesul sau
eșecul acestora. Nu au existat campanii special create pentru tineri, acest segment fiind inclus în
campaniile generale.
Analiza recomandărilor specialiștilor privind promovarea turismului (general și de
tineret), ca urmare a sintezei studiilor din literatura des specialitate. Analiză care servește ca și
punct de plecare pentru elaborarea strategiilor din capitolul 6 al acestei lucrări.
Realizarea unei cercetări calitative bazate pe observație, de tip netnografie, cu tema
”România, destinație turistică din perspectiva mediului online„ Cercetarea vizează descoperirea
imaginii transmise despre România în mediul online, turiștilor străini, în momentul în care
aceștia caută pe internet informații referitoare la țara noastră.
Metoda prin care a fost analizat conținutul paginilor web din cercetare, este una originală,
deoarece s-a bazat pe analiza unor cuvinte cheie categoriale în două grupe (pozitive și negative).
Pe baza acestora s-au stabilit acei factori care au contribuit la experiența pozitivă și la opinia
favorabilă a acelor persoane care au creat conținut pe aceste pagini, precum și identificarea
elementelor care au un efect negativ asupra imaginii României ca destinație turistică.
Realizarea unei cercetări cantitative tema: Opinii, atitudini și comportamente ale tinerilor
utilizatori de internet, privind consumul de produse și servicii turistice. Pentru realizarea
35
cercetării s-a apelat la ancheta de tip sondaj, folosind un chestionar în format electronic, aplicat
online prin intermediul unei platforme web. S-a ales mediul online pentru aplicarea
chestionarului, deoarece aceasta este cea mai eficientă metodă de a colecta date de la utilizatorii
de internet. Metoda de eșantionare aleasă a fost cea pe bază de voluntariat și metoda bulgărului
de zăpadă, incluzând doar persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani. S-a apelat la o metodă
nealeatoare deoarece nu se cunoaște cu exactitate nici mărimea și nici structura populației
cercetate, din acest motiv, rezultatele cercetării nu pot fi extrapolate. Datele obținute au fost
prelucrate cu SPSS Statistics și Nvivo 10.
Rezultatele obținute pe baza acestei cercetări au fost comparate cu cele obținute la nivel
internațional, descrise în detaliu în capitolul 3.
Adaptarea elementelor mixului de marketing la specificul turismului de tineret – Au fost
dezvoltate strategii referitoare la produs, preț, distribuție, personal, procese și evidență fizică
potrivite segmentului de tineret, și care sunt în legătură strânsă cu strategiile promoționale
dezvoltate.
Dezvoltarea strategiilor prin social media, pentru promovarea turismului de tineret din
România. – Acesta fiind dezvoltata în concordanță cu rezultatele cercetării calitative și
cantitative, vizând atât tinerii din țară cât și pe cei din străinătate.
S-a dezvoltat și un plan de marketing, cu tehnici promoționale concrete potrivite celor mai
populare 4 platforme pentru social media, utilizate în turism, anume: Facebook, Twitter,
YouTube și TripAdvisor. Existând de asemenea, și o strategie pentru interconectarea acestora.
Diseminarea aspectelor abordate în cadrul tezei de doctorat în urma
participărilor la conferințe, simpozioane și manifestări științifice și prin publicarea de
articole în reviste de specialitate.
Lucrarea de față este un punct de plecare în studierea turismului de tineret din România și
a posibilităților de utilizarea a platformelor social media pentru promovarea acestuia, la nivel
național și internațional.
Pe parcursul elaborării tezei, au fost descoperite anumite subiecte, ale căror dezvoltare
amănunțită nu a fost posibilă în această lucrare. Acestea se referă atât la anumite descoperiri la
care s-a ajuns pe baza cercetării calitative și cantitative cât și a studiilor care ar fi fost utile pentru
dezvoltarea și mai amănunțită a subiectului turismului de tineret cât și a promovării acestuia.
Astfel, acțiunile care pot fi elaborate pe viitor sunt:
36
Realizarea unei cercetări cantitative, pe un eșantion reprezentativ, referitoare la
comportamentul, atitudinile și opiniile tinerilor din România privind consumul de produse și
servicii turistice.
Cercetarea din această teză este potrivită pentru punerea bazelor dezvoltării unor strategii
pentru promovarea turismului de tineret, cu toate acestea, pentru a dezvolta o strategie și mai
concretă, completă și complexă, este necesară realizarea unor cercetări de o anvergură mai mare.
Deoarece, în cadrul tezei, comportamentele, opiniile și atitudinile tinerilor turiști care
vizitează țara, a fost una exploratorie, bazată pe observație, o cercetare de tip sondaj în rândul
turiștilor tineri din străinătate, ar fi de asemenea, foarte utilă pentru o înțelegere detaliată a
acestora.
În cadrul lucrării, s-a menționat importanța povestirii, adică prezentarea unei destinații
prin o poveste sau legendă care se leagă de aceasta. Astfel, pentru stabilirea obiectivelor turistice
potrivite și pentru identificarea „povestirilor” care pot fi folosite pentru promovarea acestora este
indicată organizarea mai multor cercetări de tip focus grup. Tot în acest sens, se pot analiza și
unele studii de caz vizând exemplul altor destinații, care au reușit să se promoveze cu succes,
folosind această metodă.
Deoarece tema produsului turistic destinat tineretului este una complexă, și nu a fost
dezvoltată în amănunt în cadrul acestei teze, este indicată organizarea unor cercetări pentru
identificarea, cu mai multă exactitate, a așteptărilor și dorințelor pe care le au tinerii turiști față
de acestea, contribuind astfel și la dezvoltarea unor noi produse. În acest sens, se poate apela la o
cercetare calitativă de tip focus – group sau o cercetare online bazată pe observație, de tip
netnografică.
La tipologiile turismului de tineret, s-a menționat importanța turismului educațional care
poate contribui semnificativ la atragerea turiștilor din străinătate, precum și la îmbunătățirea
imaginii unei destinații. Astfel, ar fi indicată dezvoltarea unor politici și strategii care să
încurajeze tinerii să vină în România cu burse de studii.
Desigur, elaborarea acestor politici și strategii implică realizarea unor cercetări privind nevoile
tinerilor care pleacă în astfel de stagii, identificarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor
tinerilor care sunt sau au fost în România cu burse pentru studii, precum și stabilirea acelor
canale de comunicare prin care se poate face o promovare corespunzătoare în acest sens. În acest
sens este indicată utilizarea cercetărilor calitative de tip interviu de profunzime.
Se dorește ca, cercetările realizate în cadrul tezei, dar nepublicate până la ora actuală, să
fie diseminate prin intermediul publicării unor cărți și a articolelor de specialitate, precum și prin
prezentarea acestora la conferințe și manifestări științifice.
37
Bibliografie selectivă:
38
18. Dolea A, Ţăruş A. Branding România. Cum (ne) promovăm imaginea de ţară. Bucharest:
Curtea Veche; 2009.
19. Goeldner C, Ritchie J. Tourism. Hoboken, N.J.: John Wiley; 2009.
20. Greenberg E. Strategic Digital Marketing. McGraw-Hill; 2013.
21. Holloman C. The Social Media MBA In Practice. Hoboken: Wiley; 2013.
22. Horak S, Weber S. Youth Tourism in Europe: Problems and Prospects. Tourism
Recreation Research. 2000;25(3):37-44.
23. Iacobucci D, Churchill G. Marketing Research. Mason, OH: South-Western Cengage
Learning; 2010.
24. Iordache C. Strategii anti-criza privind îmbunatatirea imaginii de tara în context
turistic. Romanian Journal of Marketing. 2010
25. Ispas A, Patriche D, Brătucu G. Marketing Turistic. Brașov: Editura Infomarket; 1999.
26. Kitchen P. The Dominant Influence Of Marketing In The 21St Century. Basingstoke:
Palgrave Macmillan; 2013.
27. Kotler P, Armstrong G. Principles Of Marketing. Upper Saddle River, N.J.: Pearson;
2014.
28. Kotler P, Keller K. Marketing Management. Upper Saddle River, N.J.: Pearson Prentice
Hall; 2009.
29. Kozak M, Andreu L, Gnoth J, Lebe S, Fyall A. Tourism Marketing. Newcastle upon
Tyne: Cambridge Scholars Publishing; 2013.
30. Leech N, Barrett K, Morgan G, Leech N. IBM SPSS For Intermediate Statistics. New
York: Routledge; 2011.
31. Lefter C. Cercetarea De Marketing. Brașov: Editura Infomarket; 2004.
32. Lin Y, Huang J. Internet blogs as a tourism marketing medium: A case study. Journal of
Business Research. 2006;59(10-11):1201-1205.
33. Litvin S, Goldsmith R, Pan B. Electronic word-of-mouth in hospitality and tourism
management.Tourism Management. 2008;29(3):458-468.
34. Malhotra N, Birks D. Marketing Research. Harlow: Prentice Hall/Financial Times; 2007.
35. McDaniel C, Gates R. Marketing Research Essentials. Hoboken, N.J.: Wiley; 2012.
36. Mignon J. The evolution of the youth travel market and youth tourism flow in the
world.YouthTravel International. 2015;2:10-12.
37. Mintel. Student Travel. London: Mintel International Group Limited; 2001.
38. Moisă C. Action directions regarding the development of youth travel in
Romania. Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica. 2011;13(2):643 - 654.
39. Moisă C. Aspects of the youth travel demand. Annales Universitatis Apulensis Series
Oeconomica. 2010;2(12)
40. Moisa C. Realitati si perspective privind turismul de tineret in Romania si pe plan
european. 2011.
41. Mowen J. Consumer Behavior. New York: Macmillan; 1993.
39
42. Nedelea A. Politici De Marketing In Turism. Bucuresti: Editura Economica; 2003.
43. Nicolescu L, Păun C, Popescu I, Draghici A. Romania trying to be an European
brand. Journal of Management & Marketing. 2008;3(1).
44. Novelli M. Niche Tourism. Oxford: Elsevier; 2005.
45. Olins W. Wally Olins. London: Thames & Hudson; 2008.
46. Picard D, Robinson M. Emotion In Motion. Farnham, Surrey, England: Ashgate; 2012.
47. Pulizzi J. Epic Content Marketing. McGraw-Hill; 2013.
48. Richards G, King B. Youth Travel and Backpacking. Travel and Tourism Analyst.
2003;(6):1 - 30.
49. Richards G, Wilson J. 'The international student travel market: travelstyle, motivations,
and activities. Tourism Review International. 2004;8(2):57-67.
50. Richards G, Wilson J. Today’S Youth Travellers: Tomorrow’S Global Nomads. New
Horizons In Independent Youth And Student Travel. Amsterdam: International Student
Travel Confederation; 2003.
51. Richards G. New Horizons II – The Young Independent Traveller. Amsterdam: WYSE
Travel Confederation; 2007.
52. Richards G. Youth Travel Matters. Madrid, Spain: World Tourism Organization; 2008.
53. Ritchie K. Marketing To Generation X. Lexington Books; 1995.
54. Safko L, Brake D. The Social Media Bible. Hoboken, N.J.: John Wiley & Sons; 2009.
55. Scott D, The New Rules Of Marketing & PR. Hoboken, N.J.: John Wiley & Sons; 2011.
56. Sigala M, Christou E, Gretzel U. Social Media In Travel, Tourism And Hospitality.
Farnham, Surrey, Burlington, VT: Ashgate Pub.; 2012.
57. Silver L, Wrenn B. The Essentials Of Marketing Research. New York: Routledge; 2013.
58. Stoleriu O. Building a New Tourist Destination Image for Romania after 1989. The
European Conference on the Social Sciences Official Conference Proceedings. 2013.
59. Strauss W, Howe N. Generations. New York: Quill; 1991.
60. Swarbrooke J, Horner S. Consumer Behaviour In Tourism. Amsterdam: Butterworth-
Heinemann; 2007.
61. U.N.W.T.O. UNWTO World Tourism Barometer. Madrid; 2009.
62. World Tourism Organisation. Masterplan Pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-
2026.; 2006.
63. World Tourism Organisation. Youth Travel Matters – Understanding The Global
Phenomenon Of Youth Travel. Madrid; 2008.
64. World Tourism Organization (UNWTO). UNWTO Annual Report 2012. Madrid, Spain;
2013.
65. Wrenn B, Loudon D, Stevens R. Marketing Research. New York: Best Business Books;
2002.
66. WYSE Travel Confederation. New Horizons III. New South Wales, Australia: Worldwide
Printing Solutions Alexandria; 2013
40
67. Xiang Z, Gretzel U. Role of social media in online travel information search. Tourism
Management. 2010;31(2):179-188.
68. Zhou L, Wang T. Social media: A new vehicle for city marketing in China. Cities.
2014;37:27-32.
41
Rezumat
Abstract
In the last decade, youth tourism became a more important part of the tourist industry due
to the fact that many young people begin to travel more often and at greater distances. The
analysis of this subject has a high importance, as these young tourist will soon become adults and
members of the society with full right. Statistics show, that when young people reach adulthood,
tend to follow the same touristic patterns that they developed in their earlier years.
Therefore the subject of this doctoral thesis is the promotion of Romania as a tourist
destination among the national and international youth. For communication channels the social
media platforms were chosen, as these are the most efficient media when transmitting the
message to this target audience. The main objective of this paper is to elaborate a set of
marketing policies and strategies for promoting youth tourism in Romania, using social media
platforms.
The paper is based on own marketing research, the study of scientific literature,
secondary data analysis of the researches conducted on a global level together with the review of
case studies regarding the promotion of general and youth tourism at a local and an global level.
The marketing policies and strategies developed in this thesis may contribute to the long
term development of the country, from an economic, social, and cultural point of view, together
with improving its image on both national and international level.
42
CURRICULUM VITAE
Studii
2012 – 2015 Doctorand cu frecvență în domeniul Marketing, în cadrul Universității
Transilvania din Brașov, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor;
2007 – 2010 Licență în Științe Economice, Specializarea Administrarea Afacerilor (lb. Engleză),
Facultatea de Științe Economice, Universitatea Transilvania din Brașov;
Education
2012 – 2015 PhD Student in Marketing, Transilvania University of Brasov, Faculty of
Economic Science and Business Administration;