Caracterizarea personajului

Personajul literar este actantul, cel care săvârșește acțiunea, fiind o instanță fictivă prin
care autorul își transmite în mod indirect gândurile ideile sentimentele. Acesta nu există în
realitate, ci e o plăsmuire auctorială menită să pună în mișcare mecanismul acțiunii, de aceea
teoreticianul literar Roland Barthes îl numește „ființă de hârtie”.
Personajul central/principal al fragmentului citat este în prim-planul evenimentelor, cel
în jurul căruia gravitează celelalte personaje. În ceea ce privește datele de identificare, observăm
că (referire - cu valorificarea textului, eventual scurte citate - la nume, statut social,
ocupație/profesie, origine, trăsături fizice).
Trăsăturile fizice și/sau morale ale personajul X sunt puse în evidență atât prin
intermediul caracterizării directe de către (se aleg doar variantele din text) narator, de către alte
personaje sau de către el însuși, cât și prin intermediul caracterizării indirecte, din fapte, gesturi,
mimică, tonul vocii, ritmul vorbirii/ezitări, vestimentație, relația cu celelalte personaje, nume.
În acest mod este construit un personaj complex, tridimensional. Este un personaj individual,
surprins într-un moment reprezentativ (se prezintă circumstanțele în care apare personajul în
text).
Se remarcă ......................., trăsătură morală relevată prin intermediul caracterizării
indirecte, prin... /directe, de către................... . (se valorifică FOARTE MULT secvența,
comentând aspectul care a dus la extragerea acelei trăsături).
O altă trăsătură a personajului este............................, care se observă din................. (se
valorifică FOARTE MULT secvența, comentând aspectul care a dus la extragerea acelei
trăsături).
................................ (trăsătura) este evidențiată prin intermediul caracterizării indirecte,
prin/directe, de către................... . ( se valorifică FOARTE MULT secvența, comentând aspectul
care a dus la extragerea acelei trăsături)
Atenția cititorului e atrasă de ...............................personajului, deoarece.................... (se
valorifică FOARTE MULT secvența, comentând aspectul care a dus la extragerea acelei
trăsături).
Comportamentul său atunci când............................(prezentarea secvenței) sugerează
.........................(trăsătură), conturând caracterul său.
În ceea ce privește relația cu................., el este........................., remarcându-se
..........................
În portretizarea personajului se folosesc narațiunea, dar și dialogul și/sau descrierea de
tip portret.
....................(pozitivă!!!) este o trăsătură a personajului, observabilă (se va prezenta
secvența), aceasta fiind și una dintre valorile personale. (prezentarea succintă a trăsăturii în ceea
ce te privește).
X reprezintă tipul omului ..............,.....................,........................., ......................, care dă
dovadă de....................... (eventual asemănare cu alt personaj cunoscut din literatura
română/universală).

calm, prietenos, recunoscător, sigur de sine, plin de viață, onest, loial, delicat, politicos,
ambițios, perseverent, serios, modest, grijuliu, protectiv, empatic, atent la nevoile semenilor,
curajos, vesel, comunicativ, binevoitor, îndrăzneț, curios, inteligent, punctual, priceput,
îndemânatic, înțelept.
sau: dă dovadă de calm, atitudine prietenoasă, recunoștință, siguranță de
sine.....(substantivizare)