Caracterizarea personajului

(algoritm pentru redactarea compunerii)

Introducere
1. Autorul – informaţii sumare (2 enunţuri).
2. Textul – informaţie succintă (geneză).
3. Aspectul care trebuie abordat:
- numele personajului, situaţia socială şi civilă;
- mărturii ale autorului cu privire la geneza personajului;
- opinii ale criticii.

Cuprins
4. Locul şi rolul personajului în operă; tipologia.
5. Plasarea personajului în timpul şi spaţiul operei literare.
6. Modurile de expunere (valoarea lor expresivă) (succint).
7. Realizarea portretului personajului (fizic şi moral) prin modalităţi de
caracterizare:
directă - de către narator
- de către alte personaje
- autocaracterizare / monolog interior
indirectă - prin fapte, gînduri
- mediul în care trăieşte
- acţiuni la care participă
- tipuri de conflict
- modul în care se exprimă (limbajul), gîndeşte
- numele
- îmbrăcămintea
Alegerea secvenţelor relevante din text, prezentarea a cel puţin patru
trăsături şi argumentarea lor cu citate din text; sublinierea trăsăturilor
desprinse prin intermediul figurilor de stil.
8. Simbolul, tipul reprezentat
(Personajul X întruchipează ...
- simbolizează ...
- reprezintă ...
- transfigurează în literatură imaginea omului / ...)
9. Compararea ( două asemănări şi o deosebire) cu personaje din alte opere şi
galeria de personaje (arhetipuri) unde ar putea fi plasat, încadrat (din
literatura naţională şi cea universală).

Încheiere
10. Sentimentele autorului/naratorului faţă de personaj.
11. Angajarea motivată a 1-2 interpretări ale istoricilor / criticilor literari.
12. Argumentarea opiniilor proprii.
Relaţia dintre două personaje
1.Definiţia în relaţie cu tipologia textului (roman/nuvelă/basm)
2. Date despre autor
3. Date despre text şi încadrarea acestuia într-o tipologie, curent literar sau cultural, perioadă,
încadrare tematică.
4. Date generale despre personajele specifice tipologiei textului.
5.Prezentarea situaţiei iniţiale dintre cele două personaje din perspectiva tipologiei în care se
încadrează, a statutului lor social, psihologic, moral.
6. Modalităţi de caracterizare.
Relevarea trăsăturilor celor două personaje semnificative pentru ilustrarea relţiilor prin raportare
la două episoade sau secvenţe din roman.(caracterizarea personajelor)- două scene impotante
pentru fiecare personaj.
7.Concluzia.
Exprimarea unei opinii argumentate despre relaţia dintre cele două personaje din perspectiva
situaţiei finale sau a deznodământului.

ȘABLON: CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ

(poate fi folosit și la caracterizarea paralelă)
X ESTE PERSONAJUL PRINCIPAL / SECUNDAR AL CREAŢIEI / CENTRAL
AL SECVENŢEI ANALIZATE, , contribuind hotǎrâtor la frumuseţea, expresivitatea şi
complexitatea mesajului acesteia.
EL ESTE PERSONAJ PRINCIPAL ( SECUNDAR ), DEOARECE PARTICIPǍ LA
TOATE MOMENTELE ACŢIUNII, FIIND ÎN CENTRUL ACESTEIA ( DEOARECE
PARTICIPǍ LA ACŢIUNE, AVÂND ROLUL DE A PUNE ÎN LUMINǍ PERSONAJUL
PRINCIPAL) / un PERSONAJ CENTRAL, CǍCI OCUPǍ UN ROL IMPORTANT ÎN ACEST
FRAGMENT, SE AFLǍ ÎN CENTRUL ACŢIUNII PE CARE ACESTA ÎL CONŢINE.- în
cazul în care nu ştim cu siguranţǎ, din fragmentul dat, dacǎ e personaj principal sau secundar al
creaţiei.
STATUTUL SOCIAL al lui X îl prezintǎ pe acesta ca fiind..............( ocupaţia,
calitatea ), din.........( localitatea), aparţinând unei familii de condiţie medie / superioarǎ /
inferioarǎ, deoarece...
Aflat la vârsta ............, el apare într-un moment obişnuit / de excepţie al existenţei sale,
cǎci................. – scurtǎ naraţiune a secvenţei.
PORTRETUL SǍU FIZIC ( nu este prezent) este sugerat / abia prezentat/ bine
reprezentat / amplu prezentat în acest text:..................................................... (citat ).
Naratorul pune accent pe TRǍSǍTURILE MORAL – SUFLETEŞTI ale personajului,
ce sunt conturate prin diverse mijloace.
Astfel, el apare caracterizat prin MIJLOACE DIRECTE, DE CǍTRE NARATOR
( citat ), DE CǍTRE PERSONAJUL Y ( citat ), PRIN AUTOCARACTERIZARE ( citat ).
MIJLOACELE INDIRECTE DE REALIZARE A PORTRETULUI SUNT, ÎNSǍ,
HOTǍRÂTOARE: faptele sale, relaţia sa cu personajele Y, Z, M..., prin limbajul sǎu, gesturi,
mimicǎ, mod de a se îmbrǎca, prin atitudinea faţǎ de ceilalţi, impresia faţǎ de sine însuşi, prin
mediul cǎruia îi aparţine, prin reacţia celorlalte personaje faţǎ de el / ea etc.
Astfel, în relaţie cu personajul Y, el / ea se dovedeşte a fi ........,
deoarece..........................
X este o fiinţǎ.............................., cǎci....................................
El / ea se comportǎ faţǎ de ceilalţi cu ......................, dovedind cǎ
este .......................................... Dacǎ în familie el / ea este............., în lume, el / ea
devine ..................................., pentru cǎ....................................
Vor fi exemplificate cel puţin 3 însuşiri, argumentate pe baza textului dat sau studiat.
  În schiţǎ : Personajul e caracterizat sumar, prin trǎsǎturile sale esenţiale, care se bazeazǎ
pe antiteza pozitiv – negativ, fiind prezentat într-un moment obişnuit al vieţii sale.
 În nuvelǎ : Personajul e caracterizat nuanţat, prin trǎsǎturi ce sunt puse în evidenţǎ prin
tehnica detaliului semnificativ (citat ), tehnica gradǎrii, a loviturii de teatru, a relativizǎrii
imaginii ( sau a oglinzilor deformante ). El este prezentat într-un moment de rǎscruce al
existenţei sale.
 În baladǎ, poem eroic: Personajul principal e caracterizat nuanţat, prin trǎsǎturi ce sunt
puse în evidenţǎ prin hiperbolǎ ( citat ) şi antiteza dintre acesta şi Y, fiind prezentat într-
un moment de rǎscruce al existenţei sale. Sunt prezente elemente ale fantasticului
( citat ).
 În basm: Personajul principal e simbol al Binelui ce învinge rǎul, fiind un erou
civilizator, model comportamental pentru tânǎra generaţie. Trǎsǎturile sale sunt puse în
evidenţǎ prin hiperbolǎ ( citat ) şi antiteza dintre acesta şi forţele Rǎului ( Y, Z ). Sunt
prezente elemente ale fantasticului, cǎci X are puteri supranaturale :................. ( sau citat
).
Modurile de expunere care contribuie la acest portret sunt naraţiunea ( scurt citat ),
descrierea ( scurt citat ), dialogul ( scurt citat ),monologul ( scurt citat ).
Limbajul artistic ce contribuie la portretul personajului X poartǎ amprenta stilului
naraţiunii lui .........., fiind expresiv prin imaginile sale artistice vizuale ( scurt citat ), auditive
( scurt citat )etc.
Figurile de stil nuanţeazǎ aspectele redate: epitete ( scurt citat ), repetţii ( scurt citat ) etc
Încheiere – locul important în galeria de personaje a scriitorului / poetului....................

Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte Povestea lui Harap-Alb

Similitudini Diferenţe

Motivul drumului Sfârșit tragic și sfârșit fericit

Motivul interdicţiei Harap-Alb ajutat de prieteni adevăraţi

Motivul animalului salvator (calul) Făt-Frumos refuză condiţia de erou

Motivul cifrei magice 3 Harap-Alb e povăţuit de Sf.Duminică

Motivul probelor iniţiatice Făt-Frumos cunoaște condiţia umană,

Motivul prezicerii ,,trăind” moartea, fenomen firesc