Sunteți pe pagina 1din 4

X

EDUARD JURIST
CONGRESUL BACKSTER

Congresul urma să se ţină chiar în Grădina Botanică. Se aflau acolo peste patru mii de
delegaţi din toate ţările de pe toate continentele. Deschiderea oficială a fost însă amânată de trei
ori pentru că, în ciuda tuturor măsurilor adoptate – dezbaterile fiind secrete -, s-a constatat, de
fiecare dată, prezenţa nedorită a unor ziarişti. (Unul a avut ingenioasa idee să se ascundă în
boilerul care încălzeşte sera, dar a fost cât pe-aici se se înece, iar altul n-a pregetat să se ascundă
într-o ladă cu îngrăşăminte naturale lăsată din neglijenţă într-un colţ.) În cele din urmă, când n-a
mai fost detectată nici o prezenţă străină, lucrările au fost deschise în mod solemn. Marea
majoritate a delegaţilor se găseau în ampla şi moderna seră, dar lucrările erau urmărite şi din
parc, ca şi din pavilioanele anexe. Deşi fiecare delegat avea, cum se obişnuieşte, un ecuson cu
numele şi regiunea geografică de unde venea, se convenise ca în actele Congresului el să fie
numit cu numărul de ordine sub care era înregistrat. Cu toate că participanţii afişau o reţinere
deplină, un ochi atent ar fi putut observa că în atmosferă domnea o anumită tensiune. Aşa cum s-a
aflat mai târziu, delegaţii nu ştiau că pretutindeni fuseseră amplasate microfoane şi senzori
invizibili de mare sensibilitate, ce înregistrau cele mai fine reacţii, comunicându-le calculatorului
Alfa Sigma 52, cea mai recentă realizare în domeniu. Terminalul acestuia era instalat într-o
cazemată subterană, fiind urmărit zi şi noapte de o echipă de specialişti. Se pare chiar că unul
dintre aceştia (din motive ce nu au fost clarificate) a transmis presei stenograma Congresului, din
care reproducem şi noi câteva fragmente.
(Congresul, după cum se vede, a folosit o metodologie oarecum diferită de altele. S-a
lucrat fără prezidiu şi fără preşedinte. Delegaţii luau cuvântul de la locurile lor, completându-se
reciproc. Alte precizări vom face pe parcurs.)
Delegatul MN 2005:
— Stimaţi colegi, se împlinesc 20 de ani de când un poliţist ingenios, Mr. Backster, a
X

întrevăzut posibilitatea folosirii detectorului de minciuni în lumea plantelor. A fost o simplă


întâmplare, dar ea a caracterizat cât se poate de semnificativ relaţiile dintre specia umană şi
lumea vie înconjurătoare. Dacă urmările aplicării numitului efect Backster nu au fost întotdeauna
dintre cele mai fericite, el a pus totuşi în evidenţă faptul că lumea plantelor este situată pe o cu
totul altă scară a dezvoltării decât se crezuse până atunci. S-a înţeles din acel moment că plantele
sunt guvernate nu numai de procese fiziologice, ci şi de un complex de factori care nici azi nu a
fost deplin elucidat. E vorba de comunicare, de transmitere a informaţiei, ba chiar de ceea ce s-ar
numi, dacă vreţi, atitudine comportamentală. De aceea ideea domnului Cleve Backster poate fi
socotită o adevărată piatră de hotar şi propun ca forumul nostru să primească numele de
Congresul Backster!
Pe terminalul calculatorului se succedară o serie de cercuri concentrice colorate.
Convertizorul sonor explică: aplauze. Pe ecran se puteau observa şi câteva zone negre care
desemnau abţinerile.
Delegatul F 790543:
— Într-adevăr, au trecut douăzeci de ani de atunci. Din păcate, douăzeci de ani care n-au
adus la viaţă Sahelul cu secetele sale catastrofale, în timp ce sub calotele polilor continuă să-şi
târască existenţa abia câteva specii de licheni. În schimb, în zonele cu climă mai blândă au fost
organizate complexe agroindustriale care au intensificat la maximum exploatarea lumii vegetale.
Când marea concurenţă de pe terenul hidrocarburilor a luat sfârşit, s-a dezlănţuit o concurenţă
fără precedent în sfera spaţiului alimentar. Mai acerbă, mai iraţională decât cele precedente. Au
apărut şi forme de concurenţă paradoxale, necunoscute până mai ieri. Atunci când ţările
producătoare de petrol îl vindeau ţărilor care nu-l aveau, faptul era cât se poate de explicabil (ele
achiziţionând în schimb tehnologie avansată), dar vinderea produselor agroalimentare către ţările
bogate nu s-a justificat întru totul…
Delegatul UX 278:
— Stimate coleg, trăim într-o lume a interdependenţelor. Înseamnă să dovedim că nu
cunoaştem concepţiile actuale privind cultura. Nici agrotehnica nu mai poate fi aplicată cu
mijloace depăşite. E nevoie de utilaje moderne, ce nu pot fi achiziţionate decât pe baza
aşa-numiţilor dolari verzi.
Un delegat din sală:
— Dolarii totdeauna au fost verzi…
Cercuri colorate pe ecranul terminalului: animaţie.
— Ar fi foarte simplu dacă şi dolarii verzi ar putea fi cultivaţi în grădină. Deocamdată nu
s-a găsit soluţia şi, aşa cum şi în natură se stabilesc anumite echilibre, tot aşa şi în societatea
umană sunt necesare unele echilibre economice. Aşa-numitului dialog (de multe ori al surzilor)
dintre Nord şi Sud i s-a adăugat cel dintre sătui şi flămânzi. Curios e faptul că nu totdeauna
bogaţii sunt sătui şi flămânzii săraci!
Pe ecran: pătrate roşii şi verzi: aprobări unanime…
În continuare delegaţii abordează o largă serie de probleme privind economia
X

agricolă. Următorul vorbitor este întâmpinat cu reţele albastre pe ecran, dovedind larga lui
notorietate în rândul celor prezenţi.
Delegatul SG 54:
— Vă rog să-mi permiteţi să mă ocup nu atât de aspectele legate de practica nemijlocită,
ci de ansamblul unor concepţii care prezidează relaţiile dintre om şi natură. Este cunoscut faptul
că, în stadiile primare ale dezvoltării civilizaţiei, şi omul făcea parte din natură. Poate nu
întâmplător unele mituri au socotit acele vremuri paradisiace. Pe urmă…
Voce din sală:
— A fost o mare greşeală că individul umanoid a fost lăsat să coboare din copaci. Dacă ar
fi găsit acolo suficientă hrană, Terra ar mai fi fost şi astăzi o planetă fericită…
Ecranul se întunecă. Apar puncte şi linii verzi – proteste vehemente.
Din nou delegatul SG 54:
— Văd că ideile de aşa-zisă umanizare a mediului sunt împărtăşite de numeroşi delegaţi.
Tocmai aici e nodul numeroaselor confuzii. Spuneam deci că de la etapa iniţială, când omul făcea
parte din natură, prin activitatea sa de homo faber, el s-a desprins din mediul ambiant şi şi-a
propus să-l supună, să-l subjuge, să devină stăpânul absolut al naturii. Săvârşind aceleaşi crime
împotriva naturii ca şi cele săvârşite în cealaltă colonizare. Sigur, astăzi suntem într-un alt
moment al civilizaţiei, dar putem constata că şi acum se practică o exploatare mult mai subtilă,
mai periculoasă…
Intervenţie din sală:
— Cu totul de acord cu teza stimatului SG. Mai mult, pe plan social, unii teoreticieni fac
mare caz de escaladarea violenţei. Se pare că aşa e. Dar sunt total ignorate, sau escamotate,
violenţele practicate împotriva naturii. Un individ uman în stare să taie cu securea un brad e în
stare să omoare şi un pui de focă sau să comită o agresiune antiumană. În esenţa e acelaşi lucru.
Diferă motivaţiile raportate la morala umană. Trebuie, de aceea, să luptăm pentru o nouă morală,
o morală superioară, morala ecologică.
— Mulţumesc pentru completare. Total de acord. Ceea ce trebuie să înţeleagă specia
umană, la urma urmei în propriul ei folos, este că planeta nu este numai un sistem de scări ale
nivelurilor evoluţiei, ci, şi aici este esenţialul, un ansamblu de interdependenţe în care biounităţile
depind vital unele de altele şi, din acest punct de vedere, omul nu este superior copacului,
copacul nu este superior păsărilor, păsările nu sunt superioare insectelor, ci toate depind unele de
altele…
Voce din sală:
— Nimeni nu mă va împiedica să cred că omul este departe de a fi fiinţa superioară care
se crede. Specimenul care socoteşte că se poate eterniza gravându-şi numele pe trupul unui arbore
sau care foloseşte natura ca simplu decor pentru pretenţiile sale estetice n-are nici o şansă să-şi
dovedească superioritatea…
Discuţiile continuă cu înverşunare. Se propune înfiinţarea unei Ligi pentru protecţia
X

plantelor, mai precis de autoprotecţie.


— Stop! Mă opun cu toată hotărârea! Congresul nostru este un congres ştiinţific. Chiar
dacă au fost şi unele intervenţii care implicau zona socialului, lucrul era normal, căci s-a înţeles
în cele din urmă că nu se poate vorbi de un social abstract, ci de unul condiţionat geoclimatic.
Dar de aici şi până la a face politică…! Ştiţi bine că încă în urmă cu 15-20 de ani au apărut tot
felul de partide zise ecologice. De fapt, ce erau aceste partide? Credeţi că le păsa lor de natură?
Nicidecum! Doreau ca, folosind noua demagogie, să pună mâna pe putere. Vă asigur că orice fel
de organizare va fi în cele din urmă manipulată. Eu cred că speciile de plante sunt în măsură să se
apere singure – de altfel au dovedit-o prea bine de-a lungul mileniilor.
În elegantul său birou de la sediul Interpolului, şeful departamentului „Mişcarea ideilor
subversive” citea plictisit ziarul. Apoi îşi convocă colaboratorii:
— Să-mi aflaţi în timpul cel mai scurt cine sunt cei care se ascund sub indicativele
astea…
— Au toţi nume latine, boss…
— Crezi că sunt din America Latină?
— A, nu, sunt din lumea întreagă.
Şi subalternul începu cu multă precauţie să-i explice şefului despre ce era vorba. Când
termină, şeful trânti furios cu pumnul în masă.
— Păcat că Backster ăsta nu a fost subalternul meu! L-aş fi învăţat eu minte! Poftim, acu'
să urmărim şi ce gândesc plantele despre noi!

S-ar putea să vă placă și