Generalități

Clasificarea maşinilor agricole se face după mai multe criterii care au în vedere lucrările
pe care le execută, modul de executare a lucrărilor, natura sursei de energie şi modul de
acţionare.
a. După lucrările pe care le execută, maşinile agricole se clasifică în: maşini surse de
energie; maşini pentru lucrările solului; maşini şi instalaţii pentru pregătirea amestecurilor de
pământ şi pentru executarea de ghivece nutritive; maşini de semănat; maşini de plantat; maşini
pentru protecţia culturilor; maşini pentru lucrări specifice de întreţinere a culturilor horticole;
maşini pentru recoltarea culturilor horticole; maşini şi instalaţii pentru condiţionarea
produselor horticole.
b. După modul de executare a lucrărilor, maşinile agricole se clasifică în: maşini
mobile (execută lucrările în deplasare); maşini staţionare (execută lucrările staţionar şi nu se
pot deplasa); maşini semimobile (execută lucrările staţionar, dar și se pot deplasa).
c. După natura sursei de energie şi modul de acţionare, maşinile agricole se clasifică
în: maşini cu acţionare manuală; maşini cu acţionare electrică; maşini cu acţionare mecanică.
Maşinile cu acţionare mecanică, la rândul lor se clasifică în:
 maşini purtate (în poziţia de transport sunt susţinute în totalitate pe tractor prin tiranţii
mecanismului de ridicare-coborâre acționat hidraulic);
 maşini semipurtate (în poziţia de transport sunt susţinute parţial pe tractor şi parţial pe
roţile proprii);
 maşini tractate (în poziţia de transport sunt susţinute numai pe roţile proprii);
 maşini autopropulsate (au motoare proprii care servesc atât la deplasare cât şi pentru
acţionarea organelor active);
 maşini aeropurtate (montate pe avioane, elicoptere sau chiar pe drone).

Agregatul agricol reprezintă ansamblul format din maşina sursă de energie (maşina de
forţă) şi una sau mai multe maşini agricole de lucru.
Clasificarea agregatelor agricole, se face cel mai frecvent: după modul de realizare a
lucrărilor, după numărul de maşini din agregat şi lucrările executate, după destinaţia
maşinilor de lucru din agregat.
a. După modul de realizare a lucrărilor:
 agregate agricole mobile;
 agregate agricole staţionare.
b. După numărul de maşini din componenţa agregatului şi lucrările executate:
 agregate agricole simple, formate din sursa de energie şi una sau mai multe
maşini agricole care execută aceeaşi lucrare;
  agregate agricole complexe, formate din sursa de energie şi mai multe maşini
agricole care execută lucrări diferite.

c. După destinaţia maşinilor de lucru din agregat:

 agregate agricole de arat;
 agregate agricole de semănat;
 agregate agricole de plantat etc.

Pluguri

Plugurile sunt maşini care au ca destinaţie executarea lucrării de bază a solului, numită
arat. În cadrul acestei lucrări, stratul superior al solului este tăiat în fâşii de o anumită lăţime şi
grosime numite brazde, care sunt ridicate, mărunţite, deplasate lateral, răsucite şi răsturnate.
Arătura poate fi realizată vara, toamna, iarna şi primăvara.
Arătura de vară se execută imediat după eliberarea terenului (cereale păioase, rapiţă,
leguminoase pentru boabe, seminceri legumicoli etc.), în vederea însămânţării culturilor de
toamnă sau de primăvară.
Arătura de toamnă se execută pe suprafeţele care se eliberează după recoltarea culturilor
de toamnă, în vederea însămânţării culturilor de toamnă sau primăvară.
Pe suprafeţele care n-au putut fi lucrate până la venirea îngheţului, se execută arături de
iarnă, în ferestrele iernii, care sunt inferioare celor de vară sau toamnă.
 Arătura de primăvară se execută pe suprafeţele care nu au putut fi lucrate pe perioada
de iarnă din diverse motive. Adâncimea de lucru este mică, de 16 – 18 cm.

Clasificarea plugurilor
Clasificarea plugurilor se face după mai multe criterii:
a. După adâncimea de lucru:
 Pluguri pentru arături superficiale (15 – 20 cm);
 Pluguri pentru arături normale (20 – 30 cm);
 Pluguri pentru arături adânci (30 – 40 cm);
 Pluguri pentru arături foarte adânci sau desfundat (40 – 80 cm).
b. După tipul trupiţelor:
 Pluguri cu trupiţe cu cormane;
 Pluguri cu trupiţe disc.
c. După sursa de energie:
 Pluguri cu tracţiune animală;
 Pluguri cu tracţiune mecanică (care pot fi tractate, purtate sau semipurtate);
d. După destinaţie:
 Pluguri pentru arături normale (de uz general);
 Pluguri speciale reprezentate prin:
 Pluguri pentru deschis canale;
 Pluguri pentru arat în vii;
 Pluguri pentru arat în livezi;
 Pluguri pentru scos puieţi;
 Pluguri pentru desfundat etc.
e. După modul de răsturnare a brazdei:
 Pluguri cu răsturnarea brazdei pe o singură parte (de regulă pe partea dreaptă),
sau pluguri normale;
 Pluguri cu răsturnarea brazdei pe stânga sau pe dreapta succesiv (pluguri
reversibile, pluguri balansiere);
 Pluguri cu răsturnarea brazdei pe stânga şi pe dreapta, concomitent (pluguri
pentru vii, pluguri pentru deschis canale).
 Cerințe tehnologice de lucru ale plugului
Procesul tehnologic de lucru al plugului impune o serie de cerințe de ordin agrotehnic
sau tehnologic de care se ține seama în proiectarea, construcția și exploatarea acestuia. Aceste
cerințe se pot formula astfel:
 adâncimea și lățimea brazdelor tăiate de plug trebuie să fie constante pe tot parcursul
arăturii;
 brazdele tăiate trebuie să fie mărunțite, afânate și răsturnate, totodată, trebuie să
realizeze acoperirea cu sol a resturilor vegetale și a îngrășămintelor aflate pe
suprafața câmpului. Nu se admit bulgări mari pe suprafața solului arat dar nici
pulverizarea acestuia;
 fundul brazdei trebuie să fie orizontal și neted, pentru a se evita oprirea apei în
locurile mai joase și în gropile brazdei;
 peretele brazdei trebuie să fie drept, iar în șanțul brazdei nu se admit bulgări. În caz
contrar nu se asigură o bună stabilitate în lucru a plugului, ceea ce influențează foarte
mult calitatea arăturii;

 să nu existe greșuri (suprafețele de teren nearate în interiorul parcelei reprezintă zone

de infestare cu buruieni), iar capetele parcelei să fie încheiate, cu ultima brazdă
răsturnată spre interiorul câmpului arat.
Dintre lucrările agricole mecanizate, arătura constituie principalul consumator de
energie, datorită consumului specific ridicat pe unitatea de suprafață cât și volumului mare de
lucrări efectuat, consumul de combustibil ajungând la 30 – 35 % din totalul consumului
energetic.
Arătura îmbunătățește structura solului, ajută la dezvoltarea corectă a sistemului
radicular al plantelor permițând pătrunderea lor în profunzime în sol, încorporează în sol
îngrășămintele și resturile vegetale de la suprafața solului și permite infiltrarea apei în sol.
Tehnologiile de mecanizare a lucrărilor de arat depind de: locul unde se execută lucrarea
(în câmp, în vii, în livezi sau în sere și solarii), dacă se face cu sau fără răsturnarea brazdei, de
adâncimea la care trebuie arat solul și de perioada în care se execută. Mai jos sunt prezentate
tehnologiile de mecanizare.
 Arătura de vară
(18-22 cm) Pluguri cu destinație
Cu răsturnarea
brazdei generală
Arătura de Pluguri reversibile
toamnă (25-30
cm)
Culturi de
câmp
Prelucrarea Plug cizel
solului (a < 30 Decompactoare
Fără cm)
răsturnarea
brazdei Prelucrarea Subsolier
solului (a > 30 Mașini de afânat
cm) adânc
Tehnologii de mecanizare a

Arătura de toamnă
Cu răsturnarea (Îngropat)
lucrării de arat

brazdei Arătura de primăvară

(Dezgropat)
Plugul cultivator
pentru vie
Viticultură Afânare superficială
(18-25 cm)
Fără
răsturnarea
brazdei Afânare adâncă (40- Subsolierul
50 cm) pentru vie

Pomicultură Prelucrarea solului pe interval Plug dezaxat pentru livezi

Arătură de toamnă (28-30 cm) Mașină de săpat solul

Sere și
solarii Arătură pentru culturi Motocultoare, Motosape,
succesive (18-20 cm) Freze horticole

Plugul cu trupițe disc

Plugurile cu trupiţe cu disc se comportă mai bine decât plugurile cu trupiţe clasice în
terenuri mlăştinoase, proaspăt desţelenite, cu pietre, cioate etc.

Plug cu trupițe disc 1 –

trupiţă disc; 2 – roată de reglare
a adâncimii de lucru; 3 -
curăţător.

Trupiţa cu disc are

organul activ reprezentat printr-
un disc (calotă sferică) ascuţit pe periferie, cu diametrul de 600 - 800 mm realizat din tablă de
oţel manganos. Este dispus înclinat faţă de direcţia de înaintare sub un unghi = 45 – 480 şi
faţă de verticală sub un unghi = 15 – 250. Discul se fixează prin butuc şi ax în lagărul de pe
bârsă. Curăţătorul joacă rol de aripă de cormană. În timpul lucrului, discul se rotește în sol
datorită frecării. Brazda tăiată este antrenată în mişcare de rotaţie de disc şi ridicată peste
înălţimea axului de unde, sub acţiunea forţei centrifuge şi a greutăţii proprii, este răsturnată.
Subsolierele

Sunt folosite pentru prelucrarea solului, fără răsturnarea brazdei, la adâncimi mari (de
până la 70 cm) pentru fisurarea stratului de hardpan. Hardpan-ul este un strat de sol de sol
compactat ce se formează la o adâncime de peste 30 cm. Acesta se poate forma și natural dar și
datorită trecerilor repetate cu agregatele agricole pe suprafața solului. Hardpan-ul reduce
randamentul culturilor agricole deoarece nu permite pătrunderea apei în sol și nu permite
dezvoltarea corespunzătoare a sistemului radicular al plantelor.
Organul activ, denumit în practică ancoră, al unui subsolier este format din brăzdar
reversibil, două cuțite laterale și lamă frontală prinse pe o bârsă ce asigură prinderea la cadrul
subsolierului. Prinderea la tractor se face prin triunghiul de prindere.

Sistemele de protecție pentru organele active sunt fie cu bolț de forfecare, fie hidraulice.
 Plugurile reversibile cu cormane
Principalul avantaj al acestor pluguri este acela că permit consumuri de combustibil mai
reduse față de plugurile clasice.
La plugurile reversibile cadrul este format din două părţi. Un cadru fix care se prinde la
tractor şi unul reversibil, montat pe cel fix.
Pe cadrul reversibil sunt montate două seturi de trupiţe clasice dispuse la 1800 din care
unul răstoarnă brazdele pe partea dreaptă iar celălalt pe partea stângă. Cadrul reversibil poate fi
rotit stânga - dreapta prin intermediul mecanismului de reversare, astfel încât să fie aduse în
poziţia de lucru setul de trupiţe care să asigure răsturnarea brazdelor peste cele răsturnate
anterior.

Schema plugului reversibil.

1 – cadru fix; 2 – cadru
reversibil; 3 – trupiţă; 4 – antetrupiţă.

Plugurile clasice cu cormane

Părţile componente ale plugurilor cu cormane se împart în două grupe:

a. organe de lucru (organe active) – trupiţe, cuţite şi scormonitori;
b. organe auxiliare – triunghiul de prindere la tractor, cadru, suport de grapă cu inele,
mecanisme de reglare a adâncimii și lățimii de lucru etc.
Pentru descrierea acestor părți componente vezi laborator!
Pentru a se evita deformarea organelor plugului la suprasarcină sunt folosite dispozitive
de siguranţă care permit trecerea trupiţei peste eventualele obstacole. Acestea pot fi realizate cu
bolţ de forfecare, hidraulice sau cu arc.
 Dispozitiv de siguranţă cu bolţ de forfecare Dispozitiv de siguranţă hidraulic 1 – cilindru
1- trupiţă; 2 – bolţ de forfecare: 3 – obstacol de forţă; 2 – rezervor de azot; 3 – obstacol.

Dispozitiv de siguranță cu arc

Bazele teoretice ale procesului tehnologic de lucru al plugului cu cormane
În timpul lucrării de arat, suprafața de lucru a trupiței supune solul la un proces complex
de destrămare mecanică, ce constă dintr-o serie de fenomene ce iau naștere succesiv în stratul
de sol, pe măsură ce trupița înaintează.

Forma suprafeței de lucru a trupiței poate fi considerată ca o dezvoltare a unei pene

tetraedrice OABC care poate fi descompusă în trei pene simple: pana OABCDE cu unghiul α
la vârf, pana OABCDE cu unghiul β la vârf și pana OABCDE cu unghiul γ la vârf.
 În procesul de lucru pana α va disloca stratul de sol, îl va separa de fundul brazdei și
apoi îl va mărunți și afâna; pana β va prelua solul mărunțit de pana α, îl va întoarce, așezându-
l peste stratul trecerii anterioare, continuând procesul de afânare; pana γ va separa stratul de sol
de peretele brazdei și îl va deplasa lateral. Astfel, în timpul deplasării penei tetraedrice în sol,
brazda va fi tăiată, dislocată, mărunțită și afânată, apoi răsturnată și deplasată lateral.
Destrămarea mecanică a solului sub acțiunea peni este realizată în patru faze succesive:
- în prima fază solul se comprimă plastic, tasându-se, iar aerul din spațiile capilare se
comprimă;
- în a doua fază solul și aerul capilar continuă să se comprime, acumulându-se o energie
potențială;
- în cea de-a treia fază se atinge limita de rupere, determinată de rezistența solului. În
acest moment solul se desprinde, iar apăsarea penei asupra lui încetează;
- faza a patra constă din destinderea aerului comprimat în spațiile capilare de primele
două faze și transformarea energiei potențiale în acțiunea de distrugere a solului,
mărunțindu-l, apoi procesul se repetă.
Caracterul deformației solului depinde de proprietățile fizico-mecanice ale acestuia.
Astfel, solurile ușoare, nisipoase, sub acțiunea penei se destramă repede, mărunțindu-se cu
ușurință.
Solurile mijlocii (nisipo-lutoase sau luto-nisipoase), sub acțiunea penei se destramă în
bulgări mici și mijlocii. Solurile grele (argiloase) sub acțiunea penei, se destramă în bulgări
mari, de formă neregulată, iar pe fundul brazdei rămân gropi. Solurile înțelenite și umede, se
desprind sub acțiunea penei sub forma unor benzi continue.