Cum se nasc celulele

de Anisia Gheorghiu

clasa 9E

Celula este unitatea de bază, structurală și funcțională, a tuturor organismelor

vii .Aceasta a fost descoperită de către Robert Hooke. Este cea mai mică unitate de viață, care
poate fi clasificată ca o vietate, și este adesea numită ”bloc de viață”.
EUCARIOTA: se gaseste la toata organismele
Exista 2 tipuri de celule
PROCARIOTA: se gaseste la bacterii si alge albasre-
verzi
Celulele ajunse la maturitate dau naştre la noicelule asemănătoare cu celula-mamă
printr-un proces numit diviziune celulara. La maturitate, masa citoplasmei creşte foarte mult
în raport cu cea a nucleului. Datorită diviziunii celulare, organismele cresc, se înmulţesc,
formează celulele reproducătoare şi sunt înlocuite celulele moarte sau uzate etc.
Diviziunea se realizează pe două căi:
1)Diviziune directa-Amioza: -Se intalneste la celule procariote si tumori
-Nu se formeaza fus de diviziune
-Are loc rapid
-Nu se formeaza cromozomi
-Cariochineza are loc concomitent cu citochineza
2)Diviziune indirecta-Mitoza,Meioza: -Are timp mai lung
-Se formeaza fusul de diviziune intre cei doi
centrozomi(dintr-un centrozom s-au format 2 pentru a putea aparea fusul de diviziune inte ei)
-Cariochineza are loc inaintea citochinezei
Mitoza: cuprinde 4 etape
Profaza este de obicei, faza cea mai lunga. Ea incepe cu cresterea volumului nucleului
si dezorganizarea membranei nucleare si a nucleolilor.
Se remarca individualizarea cromozomilor alcatuiti din doua cromatide
(bicromatidici). Are loc diviziunea centrozomului si inceputul deplasari celor doi centrioli la
polii opusi ai celulei. Tot acum incepe si organizarea filamentelor fusului de diviziune, pe care
se fixeaza cromozomii.
Metafaza, are loc formarea deplina a fusului de diviziune si pozitionarea centriolilor
la cei doi poli. Cromozomii bicromatidici sunt condensati la maximum si se aliniaza in plan
ecuatorial, in placa metafazica, fixati prin centromer de filamentele fusului de diviziune.
Acum sunt cel mai bine evidentiati. La sfârsitul metafazei incepe despartirea in plan
longitudinal a celor doua cromatide ale fiecărui cromozom, rezultând astfel doi cromozomi
monocromatidici.
Anafaza Cromozomii monocromatidici, datorita contractiei filamentelor fusului de
diviziune, sunt atrasi simultan spre cei doi poli ai celulei: unul spre un pol, altul spre polul
opus, deplasându-se de-a lungul fusului de diviziune.
Telofaza. Cromozomii monocromatidici ajunsi la poli se dezorganizeazã
si iau din nou forma filamentelor de cromatina. Dispare fusul de diviziune si se formeaza
membrana nucleara (apar doi nuclei-fii cu nucleolul/nucleolii respectivi).
Dupa formarea celor doi nuclei-fii, in celula mama incepe diviziunea citoplasmatica
(citochineza), precum si apare o membranã celulara despăr-titoare. Astfel iau nastere doua
celule-fiice. Urmeaza interfaza in care celulele asimileaza activ si si dubleaza cantitatea de
ADN, dupa care se reia ciclul.
In celulele animale, în telofaza apare un sant de clivare, dupã care se formeaza membrana
citoplasmatica despărtitoare.
La celulele vegetale, apare mai întâi, o membranã primordialã (placa centrala) care se
transformã în lamela mijlocie comuna celor doua celule-fice. De o parte si de alta a acestei
membrane, fiecare celula-fiicã isi elaboreaza o membrana plasmatica primara.
In cazul tumorilor canceroase, diviziunile mitotice sunt dezordonate si au loc cu viteza mai
mare.

Meioza:
In prima etapa (I) (numita si etapa reductionala) dintr-o celula diploida mitoza.
realis doua celule haploide.
Profaza I este mai lunga decât profaza din mitozã. Are loc individualizarea
cromozomilor bicromatidici umata de recombinarea cromozomilor omologi (cei de origine
paterna cu cei de origine matema; se formeaza tetrale cromatidice (cromozomi bivalenti).
Doua dintre cele patru cromatide, sunt implicate in schimbul reciproc de
infornatie (material genetic).
In timpul profazei dispar membrana nucleara si nucleolii si incepe formarea fusului de
diviziune.
Metafaza I. Cromozomii tetracromatidici sunt spiralizati la maximum. Ei se aliniaza
in placa metafazica a fusului de diviziune si are loc separarea omologilor.
Anafaza I. Jumatate din cromozomii bicromatidici recombinati migreaza spre un pol,
iar cealalta jumatate spre polul opus.
Telofaza I. Fiecare set de cromozomi bicromatidici se condenseazã la câte un pol, se
despiralizeazã si se formeaza cei doi nuclei (se reface si mem-brana nucleara).
Ulterior are loc diviziunea citoplasmei. Rezult dou celulele-fice haploide.
A doua etapa (Il) (numita si ecvationala) are loc dupã o scurta interfaza in care nu se
produce dublarea cantitatii de ADN.Cele doua celulele-fice haploide intrã într-o diviziune
mitotica cu cele patru faze caracteristice (profaza II, metafaza II, anafaza II si telofaza II).
La sfârsitul telofazei II iau nastere 4 celule, fiecare având un set cu n cromozomi.
Aceste celule haploide (gameti) nu se mai divid, in schimb au un aspect mozaicat de material
genetic, matern si patern.
In procesul fecundatiei, din contopirea a doua celule haploide si ) rezult celula-ou
(zigotul diploid) si astfel se reface numărul constant de cromozomi.