Contributii Privind Tehnologia de Realiz

CONTRIBUŢIIăPRIVINDă
TEHNOLOGIA DE REALIZARE,
REPARAREăŞIăCONSOLIDARE
AăCONSTRUCŢIILORăCIVILE
CUăSTRUCTURAăDINăZIDĂRIE,ă
AMPLASATE ÎN ZONE SEISMICE
REZUMAT TEZA DE DOCTORAT
Conducator stiintific, Autor,

Prof.univ.em.dr.ing. Mihai VOICULESCU Ing. Mihai Stefanel NISTE
BUCURESTI 2015
Rezumat Teza de Doctorat
CUPRINS
1. Istoriculăevoluţieiăconstrucţiilorădinăzidărie.ăConceptulădeăzidărieăşiăfuncţiunileă
îndepliniteădeăaceastaălaărealizareaăconstrucţiilorăcivile
1.1 Istoriculăevoluţieiăconstrucţiilorădinăzidărie
1.2 Conceptulădeăzidărieăşiăfuncţiunileăîndepliniteădeăaceasta la realizarea
construcţiilorăcivile
1.2.1ăConceptulădeăzidărieă
1.2.2ăFuncţiunileăîndepliniteădeăzidărieă
2. Materialeăutilizateălaărealizareaăconstrucţiilorădinăzidărie
amplasate în zone seismice
2.1ăElementeăpentruăzidărieă
2.1.1 Tipuri de elementeăpentruăzidărieă
2.1.2ăăGrupareaăelementelorăpentruăzidărieă
2.1.2.1ăGrupareaăelementelorăpentruăzidărieăînăfuncţieădeă
nivelulădeăîncredereăalăproprietăţilorămecaniceă
caracteristicile geometrice
profilaţiaăexterioarăăaăelementuluiă
2.1.3ăăClasificareaăelementelorăpentruăzidărieăînăfunctieăde
condiţiileădeăaspectă
2.1.4ăăProprietăţileăelementelorăpentruăzidărieă
2.1.4.1ăProprietăţileămecaniceăaleăelementelorăpentruăzidărie
rezistenţaălaăcompresiuneă
2.1.4.1.1ăFactoriiăcareăinfluenţeazăărezistenţaălaăcompresiune
a elementelor pentru zidarie
2.1.4.2ăProprietăţiăfiziceăaleăelementelorăpentruăzidărieă
2.1.4.2.1ăDensitateaăaparentăăşiădensitateaăabsolutăăînăstareăuscatăă
2.1.4.2.2ăAbsorţiaădeăapăă
2.1.4.2.3ăConţinutulădeăsăruriăsolubileăactiveă
2.1.5ăăValoriăminimeăaleărezistenţeiălaăcompresiuneăaăelementelorăpentruăzidărie
utilizateălaăexecutareaăstructurilorădinăzidărieăînăconformitateăcuăprescripţiile
codurilor de proiectare P2 – 85ăşiăCR6ă– 2006
2.2ăăMortareăutilizateăînălucrărileădeăzidărieă
2.2.1ăRolulămortaruluiăînăansamblulăzidărieiă
2.2.2 Cerinţeădeăbazăăpentruăcomponenţiiămortaruluiă
2.2.3ăăTipuriădeălianţiăutilizaţiălaăpreparareaămortarelorăpentruăzidărieă
2.2.4ăăTipuriădeămortareăutilizateăfrecventăpentruălucrărileădeăzidărieă
2.2.5ăăPrevederiăpentruămortareleăutilizateălaălucrărileădeăzidărieă
2.2.6ăăPrincipaleleăcerinţeădeăperformanţăăpentruămortarulăproaspătă
2.2.7ăăPrincipaleleăcerinţeădeăperformanţăăpentruămortarulăîntărită
2.2.8ăăCompoziţiiăuzualeăpentruămortare,ăconformăInstrucţiunilorătehniceăC17ă– 82
2.2.9 Prepararea mortarelor pentruăzidărieă
2.2.10ăăValoriăminimeăaleărezistenţeiălaăcompresiuneăaămortarelorăpentruăzidărie
utilizateălaăexecutareaăstructurilorădinăzidărieăînăconformitateăcuăprescripţiile
codurilor de proiectare P2 – 85ăşiăCR6ă– 2006
2.3 Betoaneăutilizateăînăstructurileădeăzidărieă
Contribuţiiăprivindătehnologiaădeărealizare,ăreparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile
cuăstructuraădinăzidărie,ăamplasateăînăzoneăseismice. Page 1
2.3.1ăăCerinţeădeăbazăăpentruăcomponenţiiăbetonuluiă
2.3.2ăăModuriădeădefinireăaăcompoziţieiăbetonuluiă
2.3.3ăăPrincipaleleăcerinţeădeăperformanţăăpentruăbetonulăproaspătă
2.3.4ăăPrincipaleleăcerinţeădeăperformanţăăpentruăbetonulăîntărită
2.3.5 Prepararea betoanelor
2.4ăăMortarăbetonulă(grout)ăutilizatăînăstructurileădeăzidărieă
2.4.1ăăPrincipaleleăcerinţeădeăperformanţăăpentruăgroută– ulăproaspătă
2.4.2ăăPrincipaleleăcerinţeădeăperformanţăăpentruăgroută– ulăîntărit
2.4.3 Prepararea grout – ului
2.5ăăOţeluriăpentruăarmăturiăutilizateăînăconstrucţiileădeăzidărieă
2.6ăăGrileăpolimericeădeăînaltăădensitateăşiărezistenţăădestinateăprotecţieiăantiseismice
aăconstrucţiilorădeăzidărieă
2.6.1ăăObiectivulăştiinţific al sistemului RichterGard
2.6.2 Variante de conformare a grilelor polimerice
2.6.3ăăMecanismulădeătransferăalăeforturilorădeălaăzidărieălaăgrileă
2.6.4 Conceptul sistemului RichterGard
2.6.5ăăCaracteristiciăgeometriceăşiămecaniceăaleăgrilelorăpolimerice tip TENSAR
2.6.6 Durabilitatea grilelor polimerice tip TENSAR
2.7ăăPolimeriăarmaţiăcuăfibreă(PAF)
2.7.1ăăIstoriculăutilizăriiă(PAF)
2.7.2 Structura (PAF)
2.7.3 Materiale utilizate la realizarea (PAF)
2.7.4 Clasificarea materialelor utilizate la realizarea compozitelor (PAF)
2.7.5ăăProprietăţileăfiziceăşiămecaniceăaleăcompoziteloră(PAF)
2.7.6 Aspecte privind durabilitatea compozitelor (PAF)
2.7.7 Clasificarea sistemelor compozite (PAF) utilizate la consolidarea
elementelor de construcţieăăă
2.8ăăArmonizareăprivindăcondiţiileăimpuseămaterialelorăutilizateălaărealizareaă
construcţiilorădinăzidărieăamplasateăînăzoneăseismice,ă
între codurile de proiectare CR6–2006ăşiăP100-1/2006, respectiv
codurile de proiectare CR6–2013ăşiăP100ă– 1/ 2013
2.8.1ăăCondiţionăriăimpuseăelementelorăpentruăzidărieă
2.8.2ăăCondiţionăriădeăutilizareăaămortaruluiăpentruăzidărieă
2.8.3ăăCondiţionăriăprivindăutilizareaăbetonuluiăînăstructurileădină(ZC)ăşiă(ZIA).ă
2.8.4ăăCondiţionăriădeăutilizareăaăoţelurilorăpentruăarmăturiă
2.8.5ăăAlteămaterialeăutilizateăpentruăarmareaăzidărieiăăă
3. Aspecteăprivindăalcătuireaăclădirilorăetajateăcuăpereţiăstructuraliădeăzidărieă
3.1 Principiiăgeneraleăprivindăalcătuireaăarhitectural-structuralăăaăclădirilorăetajate
cuăpereţiăstructuraliădeăzidărieăamplasateăînăzoneăseismiceă
3.2 Alcătuireaăclădiriiăînăplanăşiăelevaţieă
3.3 Criteriiădeăregularitateăgeometricăăşiăstructuralăăaăclădirilorăetajate
cuăpereţiăstructuraliădeăzidărieăamplasateăînăzoneăseismice
3.3.1 Criteriiădeăregularitateăgeometricăăşiăstructuralăăînăplană
3.3.2 Criteriiădeăregularitateăgeometricăăşiăstructuralăăînăelevaţieă
3.4ăăăSeparareaăclădiriiăînătronsoaneăprinărosturiă
3.5ăăăDimensiuniămaximeăaleăclădirilorăetajateăcuăpereţiăstructuraliădeăzidărieă
3.5.1 Dimensiuni maxime în plan

3.5.2ăăDimensiuniămaximeăînăelevaţieă
3.5.3ăăAspecteăprivindădepăşireaănumăruluiămaximădeăniveluriă
pesteăsecţiuneaădeăîncastrareă
3.6ăăArmonizareăprivindăalcătuireaăclădirilorăetajateăcuăpereţiăstructuraliădeăzidărieă
amplasate în zone seismice, între codurile de proiectare CR6–2006ăşiăP100-1/2006,
respectiv codurile de proiectare CR6–2013ăşiăP100ă– 1/ 2013
3.6.1ăăPrincipiiăgeneraleăprivindăalcătuirea arhitectural – structuralăăaăcladirilorăetajate
cuăpereţiăstructuraliădinăzidărieăamplasateăînăzoneăseismiceă
3.6.2ăăAlcătuireaăclădiriiăînăplanăşiăelevaţieă
3.6.3ăăCriteriiădeăregularitateăgeometricăăşiăstructuralăăaăclădirilorăetajateă
cuăpereţiăstructuraliădeăzidărieăamplasateăînăzoneăseismiceă
3.6.3.1ăăCriteriiădeăregularitateăgeometricăăşiăstructuralăăînăplană
3.6.3.2ăăCriteriiădeăregularitateăgeometricăăşiăstructuralăăînăelevaţieă
3.6.4ăăSeparareaăclădiriiăînătronsoaneăprinărosturi
3.6.5ăăDimensiuniămaximeăaleăclădirilorăetajateăcuăpereţiăstructuraliădeăzidărie
3.6.5.1 Dimensiuni maxime în plan
3.6.5.2ăăDimensiuniămaximeăînăelevaţieă
3.6.5.3ăăAspecteăprivindădepăşireaănumăruluiămaximădeăniveluri
pesteăsecţiuneaădeăîncastrareă
4. Aspecteăprivindăalcătuireaăşiărealizareaăsistemuluiădeăpereţiăstructuraliă
dinăansamblulăclădirilorăetajateădeăzidărieăamplasateăînăzoneăseismiceă
4.1ăăAspecteăgeneraleăprivindăalcătuireaăapareiajuluiăzidit
4.2ăăAspecteăprivindăconfigurareaăînăplanăaăsistemuluiădeăpereţiăstructuraliă
4.2.1ăăStructuriădinăzidărieăcuăpereţiădeşiă
4.2.2ăăStructuriădinăzidărieăcuăpereţiărariă
4.2.3ăăStructuriădinăzidărieătipăsalăă/ăhalăă
4.3ăăGrosimeaăpereţilorăstructuraliăde zidărieă
4.4ăăGoluriăfuncţionaleăînăpereţiiăstructuraliădeăzidărieă
4.4.1ăăTipuriădeăgoluriăexistenteăînăpereţiiăstructuraliădeăzidărieă
4.4.2ăăCerinţeăprivindădimensiunileăşiăpoziţionareaăgolurilorăfuncţionale
înăperetiiăstructuraliădeăzidărieă
4.5ăăCondiţiiăprivindăutilizareaăclădirilorăcuăpereţiăstructuraliădeăzidărieăarmată
(ZC, ZC + AR, ZIA) în zonele seismice
4.6ăăAlcătuireaăşiătehnologiaădeărealizareăaăpereţilorăstructuraliă
dinăansamblulăclădirilorăetajateăcurenteăcuăstructuraădină(ZC)ăşiă(ZCă+ăAR)
4.6.1ăă esereaăapareiajelorăpereţilorăstructuraliădină(ZC)ăşiă(ZCă+ăAR)ăutilizândă
elementeăpentruăzidărieădinăgrupeleă1,ă2ăşiă2Să
4.6.2ăăAlcătuirea,ăpoziţionareaărespectivăasigurareaăconlucrăriiăstâlpişorilor,ă
centurilorăşiăriglelorădeăcuplareădinăbetonăarmat,ăcuăpereţiiăstructuraliădin
(ZC)ăşiă(ZCă+ăAR)
4.6.2.1ăăAlcătuireaăstâlpişorilorădinăbetonăarmată
4.6.2.2ăăPoziţionareaăstâlpişorilorădinăbetonăarmatăînăcadrulăconstrucţieiă
4.6.2.3 Asigurarea conlucrăriiăstâlpişorilorădinăbetonăarmatăcuăapareiajulăzidit
şiăarmareaăzidărieiăînărosturileăorizontaleă
4.6.2.4ăăDetaliiăprivindărealizareaăapareiajuluiăzidităalăpereţilorăstructuraliă
dină(ZC)ălaăcontactulăcuăstâlpişoriiădinăbetonăarmat,ăfuncţieădeătipul
elementelorăpentruăzidărieăutilizateă
4.6.2.5ăăDetaliiăprivindărealizareaăapareiajuluiăzidităalăpereţilorăstructuraliă
dină(ZCă+ăAR)ălaăcontactulăcuăstâlpişoriiădinăbetonăarmat,ăfuncţieădeătipul
elementelorăpentruăzidărieăutilizateă
4.6.2.6ăăAlcătuireaăcenturilorădinăbetonăarmată
4.6.2.7ăăPoziţionareaăcenturilorădinăbetonăarmatăînăansamblulăconstrucţieiă
4.6.2.8ăăAsigurareaăconlucrăriiăcenturilorădinăbetonăarmatăcuăpereţiiăstructuraliă
4.6.2.9ăăRecomandăriăprivindăîmbunătăţireaăancorajuluiăşiăaăperformanţeiăînnădiriiă
barelor longitudinale din ansamblul carcaselor elementelor de confinare
aăzidărieiă
4.6.2.10ăăAlcătuireaăriglelorădeăcuplareădinăbetonăarmată
4.6.2.11 Asigurareaăconlucrăriiăriglelorădeăcuplareădinăbetonăarmatăcuăzidăriaă
4.6.3ăăTehnologiaădeărealizareăaăapareiajuluiăzidităaferentăpereţilorăstructuraliă
dină(ZC)ăşiă(ZCă+ăAR)
4.6.4ăăAspecteăprivindătehnologiaădeărealizareăşiămontajulăcarcaselor deăarmătură
pentruăelementeleădeăconfinareăaleăzidărieiă
4.6.4.1ăăTehnologiaădeărealizareăşiămontajăaăcarcaselorădeăarmăturăă
pentruăstâlpişoriă
4.6.4.2ăăTehnologiaădeărealizareăşiămontajăaăcarcaselorădeăarmătură
pentru centuri
4.6.5ăăTehnologiaădeărealizareăaăăpereţilorăstructuraliădină(ZC)ărespectivă(ZCă+ăAR),
dinăansamblulăclădirilorăetajateăcurente,ăînăfuncţieădeăcondiţionărileăimpuse
de celelalte elemente structurale din sistem
4.6.5.1ăăVerificareaăstadiuluiăfizicăalălucrărilorădeăconstrucţiiă
4.6.5.2ăăPregătireaăfrontuluiădeălucruă
4.6.5.3ăăVerificăriăşiălucrăriăpregătitoareăspecificeădeădetaliuă
4.6.5.4ăăRealizareaăpereţilorăstructuraliădină(ZC)ărespectivă(ZCă+ăAR)
situaţiăpeăînălţimeaăprimuluiănivelă(parterulă
4.6.5.5ăăRealizareaăplanşeuluiădinăbetonăarmatăsituatăpesteăprimulănivelă(parterul)
4.6.5.6ăăRealizareaăpereţilorăstructuraliădină(ZC)ărespectivă(ZCă+ăAR)
situaţiăpeăînălţimeaăniveluluiăimediatăurmătoră(etajulăIă
4.6.5.7ăăRealizareaăplanşeuluiădinăbetonăarmatăsituatăpesteănivelulăimediatăurmător
4.6.5.8ăăMăsuriăprivindăexecuţiaăpanourilorădeăzidărieă
dinăansamblulăpereţilorăstructuraliădină(ZC)ărespectivă(ZCă+ăAR)
4.7ăăAlcătuireaăşiătehnologiaădeărealizareăaăpereţilorăstructuraliădinăansamblul
clădirilorăetajateăcurenteăcuăstructuraădinăzidărieăcuăinimaăarmatăă(ZIA)
4.7.1ăăAlcătuireaăpereţilorăstructuraliădină(ZIA),ărespectivăasigurareaăconlucrării
stratului median din betonăsauăgroutăarmatăcuăfeţeleălateraleădinăzidărieă
4.7.2ăăRealizareaăţeseriiăapareiajelorăfeţelorălateraleăaleăpereţilorăstructuraliădină(ZIA)
4.7.3ăăTehnologiaădeărealizareăaăapareiajelorăziditeăaferenteăfeţelorălaterale
aleăpereţilorăstructurali din (ZIA)
4.7.4ăăTehnologiaădeărealizareăaăpereţilorăstructuraliădină(ZIA)ădinăansamblulă
clădirilorăetajate,ăînăfuncţieădeăcondiţionărileăimpuseădeăcelelalteă
elemente structurale din sistem
4.7.4.1 Verificarea stadiului fizic alălucrărilorădeăconstrucţiiă
4.7.4.2ăăPregătireaăfrontuluiădeălucruă
4.7.4.3ăăVerificăriăşiălucrăriăpregătitoareăspecificeădeădetaliuă
4.7.4.4ăăRealizareaăpereţilorăstructuraliădină(ZIA)ăsituaţiăpeăînălţimeaă
primului nivel (parterul)
4.7.4.5 Realizareaăplanşeuluiădinăbetonăarmatăsituatăpesteăprimulănivelă(parterul)
4.7.4.6ăăRealizareaăpereţilorăstructuraliădină(ZIA)ăsituaţiăpeăînălţimea
niveluluiăimediatăurmătoră(etajulăI)
4.8ăăAbateriălimităăaleălucrărilorădeăzidărieă
4.9 Armonizareăprivindăalcătuireaăsistemuluiădeăpereţiăstructuraliădinăansamblulă
clădirilorăetajateădeăzidărieăamplasateăînăzoneăseismice,ăîntreăCodurileădeăproiectare
CR6 – 2006ăşiăP100ă– 1/2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013
şiăP100ă– 1/2013
5.ăăDurabilitateaăconstrucţiilorădinăzidărieăamplasateăînăzoneăseismiceă
5.1ăăClasificareaăcondiţiilorădeămicroclimatădeăexpunereăaăzidărieiăconform
specificaţiilorăcoduluiăCR6ă– 2006
5.2ăăCauzeăcareăafecteazăădurabilitateaăconstructiilorădinăzidărieă
5.2.1ăăCauzeădatorateămediuluiănaturalăcareăafecteazăădurabilitatea
construcţiilorădinăzidărieă
5.2.2ăăCauzeădatorateămediuluiăantropicăcareăafecteazăădurabilitatea
construcţiilorădinăzidărieă
5.3 Principalele tipuriădeădegradăriăinregistrateălaănivelulăconstrucţiilorădinăzidărie
şiăcauzeleăcareăstauălaăbazaăproduceriiăacestoraă
5.3.1ăăDegradăriăînregistrateălaănivelulăinfrastructurilorăşiăcauzeleăcareăleăproducă
5.3.2ăăDegradăriăînregistrateălaănivelulăsuprastructurilorăşiăcauzeleăcareăleăproducă
5.4ăăAspecteăprivindăapariţiaădislocaţiilorăînăstructuraăzidăriiloră
supuseălaăsolicităriăseismiceă
5.5ăăAsigurareaădurabilităţiiăconstrucţiilorădinăzidărieă
5.5.1ăăAsigurareaădurabilităţiiăelementelorăpentruăzidărieă
5.5.2ăăAsigurareaădurabilităţiiămortarelorăpentruăzidărieă
5.5.3ăăAsigurareaădurabilităţiiăarmăturilorăînglobateăînăstructuraăzidărieiă
5.5.4ăăAsigurareaădurabilităţiiăbetonuluiă
6.ăăAspecteătehnologiceăprivindăreparareaăşiăconsolidareaăconstrucţiilor
cuăstructuraădinăzidărieăamplasateăînăzoneăseismiceă
6.1ăăAvariiăcaracteristiceăconstrucţiilorăcuăstructuraădinăzidărieă
6.1.1ăăAspecteăgeneraleăprivindăcedareaăelementelorăstructuraleădinăzidărieă
6.1.2 Tipuri de avarii înregistrate la nivelulăelementelorăstructuraleădinăzidărie
şiăstareaădeăavariereăaăacestoraă
6.2ăăTipuriădeălucrăriăefectuateălaănivelulăconstrucţiilorăcuăstructuraădinăzidărie
înăvedereaărefaceriiă/ăridicăriiăperformanţelorăstructuraleăprivindăreducerea
riscului seismic
6.3ăăAspecteăgeneraleăprivindăcategoriileădeălucrăriădeăreparaţiiăşiăconsolidareă
efectuateălaănivelulăconstrucţiilorăcuăstructuraădinăzidărie,ăînăvedereaă
refaceriiă/ăridicăriiăperformanţelorăstructuraleăprivindăreducerea riscului seismic
6.3.1ăăLucrăriădeăreparaţieăefectuateă
laănivelulăconstrucţiilorăcuăpereţiăstructuraliădinăzidărieă
6.3.2ăăLucrăriădeăconsolidareăefectuate
laănivelulăconstrucţiilorăcuăpereţiăstructuraliădinăzidărieă
6.3.2.1 Lucrăriădeăconsolidareăindividualăăaăelementelorăstructuraleă
6.3.2.2ăLucrăriădeăconsolidareădeăansambluăă
6.4ăăSoluţiiăcurenteădeăreparareăşiăconsolidareă
aăconstrucţiilorăcuăstructuraădinăzidărieă
6.4.1ăăReparareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidăă
prinăreţesereaăzonelorăcareăprezintăăfisuriă/ăcrăpăturiă
6.4.2ăăReparareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidă
cu plombe din beton
prin rematarea rosturilor dintre elemente (Repointing the joints)
prin înlocuirea elementelor deteriorate (Replacing bad bricks)
6.4.5ăăReparareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidăă
cuăagrafeădinăoţelăbetonă
prin injectare cu mortar de ciment fluid
6.4.7ăăReparareaă/ăconsolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidă
cuătiranţiădinăoţel
6.4.8ăăConsolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidă
cuătiranţiăcenturăădinăbetonăarmată
cuăplaseădinăoţelă– betonăşiătencuialăădinămortarădeăcimentă
6.4.10ăăConsolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidăăprinăarmareă
sauăconfinareă(cămăşuire)ăcuăgrileăpolimericeădeăînaltăădensitateăşiărezistenţă
tipăRichterăGardăînglobateăînătencuialăădinămortarăductilă
6.4.11 Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidă
cu stâlpi de eclisare din beton armat
cu sâmburi din beton armat
cu centuri din beton armat
prinăcămăşuireăcuăbetonăarmată
7.ăăAspecteăprivindăcalitateaălucrărilorădeăconstrucţiiăpentruăelementeăstructurale
dinăbeton,ăbetonăarmatăşiăzidăriiă
7.1ăăConceptulădeăcalitateăalălucrărilorădeăconstrucţiiă
7.2ăăOrganizareaăgeneralăăaăcontroluluiădeăcalitateă
7.3ăăNecesitateaăinvestigăriiăcaracteristicilorăşiăaăstăriiăfiziceă
aăelementelorădeăconstrucţieă
7.4 Metodeădeăinvestigareăşiăaparateăpentruădeterminareaăcaracteristicilorăşiă
stăriiăfiziceăaăelementelorădeăconstrucţieădinăbeton,ăbetonăarmatăşiăzidăriiă
7.4.1ăăAparateăpentruămăsurareaăunghiurilor,ăorizotlităţiiăşiăverticalităţiiă.
7.4.2 Aparate pentruămăsurareaălungimilor,ăgrosimilor,ă
alungirilor,ăscurtărilorăşiăsăgeţiloră
7.4.3ăăMetodeăşiăaparateăpentruădeterminareaănedistructivăă/ăsemidistructivă
aărezistenţeiălaăcompresiuneăaăbetonuluiă
7.4.4ăăMetodeăşiăaparateăpentruădeterminareaăsemidistructivă
aărezistenţeiălaăîntindereăaăbetonuluiă
7.4.5ăăMetodeăşiăaparateăpentruădeterminareaădefectelorăinterneăaleăbetonuluiă
7.4.6ăăMetodeăşiăaparateăpentruădeterminareaăpoziţieiăarmăturilor,ă
diametrului acestora respectiv a grosimii stratului de acoperire cu beton
7.4.7ăăMetodeăşiăaparateăpentruădeterminareaăsemidistructivă
aărezistenţeiălaăcompresiuneăaăelementelorăpentruăzidărieă
7.4.8ăăMetodeăşiăaparateăpentruădeterminareaădirectăăaăstăriiădeăeforturi
dinăelementeleădeăconstrucţieădinăzidărieă
7.4.9ăăMetodeăpentruădeterminareaăniveluluiăumidităţiiă
elementelorădeăconstrucţieădinăzidărieă
7.4.10 Metode pentru verificarea locurilor greu accesibile
8.ăăUrmărireaăcomportăriiăînătimpăa construcţiilorădinăzidărieă
8.1ăăUrmărireaăcurentăăaăcomportăriiăînătimpăaăconstrucţiilorădinăzidărieă
8.1.1ăăUrmărireaăcurentăăaăconstrucţiilorădinăzidărieăpeădurataăexecuţieiă
8.1.2ăăUrmărireaăcurentăăaăconstrucţiilorădinăzidărieăaflateăînăexploatareă
8.2ăăInspectareaăextinsăăaăconstrucţiilorădinăzidărieă
8.3ăăUrmărireaăspecialăăaăcomportăriiăînătimpăaăconstrucţiilorădinăzidărieă
8.3.1ăăScopulăactivitatiiădeăurmărireaăspecialăăaăcomportăriiăînătimpă
aăconstrucţiilorădinăzidărieă
8.3.2 Aspecte urmăriteăpeădurataăactivităţiiădeăurmărireaăspecialăă
aăcomportăriiăînătimpăaăconstrucţiilorădinăzidărieă
9. Comparatii privind comportarea structurilor din zidarie confinata realizata cu

blocuri ceramice cu goluri verticale in corelatie cu CR6-2013 si P2-85
9.1. Ipoteze de calcul
9.2. Stabilirea modelelor plane pentru calculul seismic
9.3. Incarcari verticale pe peretii structurali
9.4. Calculul momentelor incovoietoare capabile ale peretilor
9.5. Calculul rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale peretilor structurali
9.6. Verificarea cerintei de siguranta la forta taietoare
9.7. Comparatii rezultate calcule conform CR6-13 si P2-85
9.8. Utilizarea modelelor de calcul static biografic (push-over)
9.9. Concluzii
10. Concluziiăşiăcontribuţiiăpersonale
10.1 Concluzii privind îndeplinirea obiectivelor tezei
10.2ăăContribuţiiăpersonale
1. Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie. Conceptul de zidărie şi funcţiunile

îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile
1.1 Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie
Cu peste 7000 de ani înainte de Christos, omenirea a executată construcţiiă deă
dimensiuniă importante,ă utilizândă atâtă piatraă naturalǎă (extrasǎ dină cariere)ă câtă şiă ceaă
artificialǎă (cǎrǎmidaă crudǎ). Astfel, se pot enumera : Zidul Ierihonului (7500 Î.C.), Marele
zid Chinezesc (700 Î.C.), Poarta zeiţei Istar (600 Î.C.), Colloseumul din Roma (80 D.C.).
1.2 Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile

1.2.1 Conceptul de zidărie
De-aă lungulă secolelor,ă arhitecturaă construcţiiloră dină zidǎrieă aă cunoscută oă evoluţieă
clarǎ,ă marcatǎă pregnantă deă introducereaă inovaţiiloră menite sǎ soluţioneze aspectele
funcţionaleăşiăsǎăcorespundǎănecesitǎţilorăoamenilorăpeăîntreagaălorăduratǎădeăexploatare.ă
Astfel,ăîncǎădeălaăînceputurileăconstrucţiilorădinăzidǎrieătehnicaădelimitǎriiă spaţiului locuit a
cunoscutădouǎăvariante:
 înă primaă vriantǎ - spaţiul interior seă obţineă printr-oă sǎpǎturǎ parţialǎă înă jurulă cǎreiaăă
volumul arhitectural exterior seă obţinea printr-o acumularea de pietre (sauă cǎrǎmizi).
Sistemul de acoperire era rezolvat ori prinăaranjareaăpieselorădeăzidǎrieăsubăformaăunoră
cupole folosindu-seă efectulădeă boltǎ,ă ori prin utilizarea unor pietre de mari dimensiuni
sauăblocuriăînăconsolǎăcapabileăsǎărezisteălaăgreutateaămaselorăpurtate. Alteori spaţiul
interior era “scobit”ă înă interiorulă maseiă deă zidǎrie ce constituia volumul arhitectural
(cazul piramidelor);
 în cea de-aădouaăvariantǎ - spaţiul interior esteădelimitatădeăzidǎriileăverticaleă(pereţiă
deăanvelopǎ),ăpeăaleăcǎrorămarginiăsuperioareăera rezematǎăoăstructurǎăorizontalǎăsauă
înclinatǎă(acoperişul)ăconfecţionatǎăiniţialădinălespeziădeăpiatrǎăsauăreţeleădinăelementeă
liniareă deă lemn,ă îndesiteă cuă trestieă şiă lipiteă cuă mortară deă lut.ă Ulterior, aceste structuri
superioareădeăînchidereăauăfostăînlocuiteăînăzileleănoastreăcuăplanşeeădin beton armat.
Ca o concluzionare, tehnicaă realizǎriiă zidǎriilor (perpetuatǎă pânǎă înă prezent)ă se
caracterizeazǎăprintr-oăaranjareăordonatǎă(apareiaj)ăaăunor pieseăcuăconfiguraţieăuniformǎ
numite elemente pentru zidǎrie, care seă fixeazǎă prină intermediulă unui material aderent
numit mortar (amestec de liant, agregate şi apǎ) astfelă încâtă sǎă seă obţinǎă ună ansambluă
construciv continuu capabil sǎăfuncţionezeăatâtăcaăstructurǎ de rezistenţǎ câtăşiăcaăelement
de închidere respectiv element de compartimentare aăspaţiilor.
1.2.2 Funcţiunile îndeplinite de zidărie

Funcţia structurală a zidăriei
Comportareaă structuralǎă aă uneiă construcţiiă dină zidǎrieă seă bazeazǎă peă conlucrareaă
spaţialǎă aă elementeloră componente ce delimiteazăă spaţiulă interior. Acest aspect este
posibil numaiă dacǎă esteă asiguratǎă ţesereaă corespunzǎtoareă aă zidǎrieiă laă colţurileă şiă
intersecţiileă pereţiloră (cazulă zidǎrieiă simpleă sauă nearmate),ă sauă dacǎă înă zonaă colţuriloră şiă
intersecţiilorămenţionateăzidǎriaăesteăînfrǎţitǎăprinăştrepiăcuăbetonulăelementelorăverticale de
confinareă (cazulă zidǎrieiă confinate). Deă asemeneaă înă vedereaă asigurǎriiă posibilitǎţiloră deă
încǎrcareă aă pereţiloră structuraliă deă zidǎrieă proporţională cuă rigiditateaă loră laă deplasareă
lateralǎă peă durataă acţiuniloră seismiceă (condiţieă sinequanonă pentru evitarea
suprasolicitǎrilorărespectivăaăcolapsuluiăstructural),ăesteăabsolutănecesarăcaălaăfiecareănivelă
limita superioarǎăa pereţilorăsǎăfieăfixatǎ prinăintermediulăplanşeeorăcuăproprietateădeăşaibǎă
orizontalǎăinfinitărigidǎ.
Funcţia de închidere a zidăriei

Calitateaă deă bună izolatorătermicăaă cǎrǎmizilor,ă deciăimplicită aă zidǎriilorăexecutateă dină
astfelă deă elementeă aă constituită pânǎă spreă începutulă perioadeiă deă avântă aă industrializǎriiă
(cândăconstrucţiileăauăînceputăaăfiădotateăşiăcuăinstalaţiiădeăîncǎlzire)ăfactorulădeăbazǎăprină
care era reglat microclimatul deă laă interiorulă construcţiilor.ă Responsabilitateaă pentruă
aceastǎă capacitateă (pânǎă într-oă anumitǎă limitǎ)ă deă izolareă termicǎă aă unora dintre
elementele ceramice (low density) o reprezintă porozitatea din structura acestora,
caracteristicǎărezultatǎădinătehnologiaădeăfabricaţie.
Controlul microclimatului de la interiorulă construcţiiloră avândă pereţiiă realizaţiă dină
zidǎrie,ă seă bazeazǎă peă proprietateaă acestuiă “material”ă deă aă absoarbeă şiă înmagazina
cǎlduraădegajatǎădeăsoareărespectivăemanatǎădeălaăinteriorulăspaţiuluiăconstruit,ăşiădeăaăoă
restitui parţialăpeătimpulănopţii,ăfuncţieădeăregimulătemperaturilorăînregistratăpeăsuprafeţeleă
anvelopei.
Unărolădeosebităînăcontrolulămicroclimatuluiăinteriorăadǎpostitădeăastfelădeăconstrucţiiăîlă
areăşiămodulădeăconformareăalăacoperişului, respectivădeăorientareaăsuprafeţelorăacestuiaă
în raport cu expunerile însorite. Astfel, pentru ameliorarea temperaturii atmosferei din
volumul interior pe timpul nopţilor calde de varǎ (cazul zonelor climatice blânde), este
necesarǎ stimularea circulaţiei aerului pe verticalǎ,ăfaptăposibilăprinăadoptareaăuneiăformeă
boltiteă aă acoperişuluiă careă esteă prevǎzută laă parteaă superioarǎă cuă miciă deschideri.ă Aerulă
cald din volumul interior se va ridica într-oă uşoarǎă mişcareă deă rotaţie,ă fiindă absorbită prină
miciă deschizǎturiă practicateă înă parteaă superioarǎă aă structuriiă acoperişuluiă graţieă diferenţeiă
deă presiuneă creatǎă întreă mediulă interioră şiă celă exterior.ă Astfelă deă construcţii,ă realizateă înă
totalitateădinăzidǎrieămasivǎădeăpiatrǎăfǎrǎămortară(inclusivăacoperişulădeătipăcupolǎăconicǎ)ă
maiăpotăfiăvǎzuteăşiăastǎziăînăoraşulăAlberobello,ăprovincia Bari din Italia
Înă situaţiaă cândă esteă necesarǎă conservarea cǎldurii la interiorul clǎdirilor pe timpul
nopţilor reci (cazul zonelor climatice cu temperaturi mai scǎzute),ă acoperişurileă avândă
învelitoriă ceramiceă sauă dină solziă deă piatrǎă (materialeă cuă capacitateă deă înmagazinareă aă
cǎldurii)ăvorăfiăconformateăcuăpanteăpânǎăaproapeădeăsolăcareăsuntăorientateăspreădirecţiaă
ce oferǎă expunereă maximǎă laă soare. Oă astfelă deă poziţionareă şiă orientareă aă apeloră
acoperişuluiăpermiteăoăbunǎăcaptare chiarăşiăaăărazelorăsolareăvenindădintr-oăpoziţieăjoasǎ,ă
apropiatǎă deă ceaă aă orizontului.ă În acest fel,ă cǎlduraă solarǎă înmagazinatǎă înă structuraă
învelitorii va limita pierderile termice ale volumului interior pe durata nopţilor reci.
Înă conformǎrileă menţionate pentruă construcţiileă amplasateă înă zoneleă calde, eficienţa
protecţieiămicroclimatuluiăinteriorăîmpotrivaăsupraîncǎlziriiăpeătimpul zilei depinde de masa
anvelopeiă expusǎă radiaţiiloră solare,ă caracterizatǎă prină grosimeaă pereţiloră deă zidǎrieă şiă
dimensiuneaăgolurilorăpracticateăînăaceştia,ărespectivădeăgradientulădeătempereturǎădintreă
exteriorăşiăinterior.
Înăcazulăconstrucţiilorădeăzidǎrieăsituate în zone geografice cu clima rece, asigurarea
unuiă microclimată confortabilă esteă posibilǎă prină creareaă posibilitǎţiloră deă captareă şi
înmagazinareă aă cǎlduriiă solareă înă masaă pereţiloră interioriă dină spaţiileă deă locuit,ă ceeaă ceă
ajutǎăaportulătermicăindusădeăsurseleăconvenţionaleădeăîncǎlzire.ăAcest aspect este posibil
înă condiţiileă careă arhitecturaă construcţieiă prevedeă suprafeţeă vitrateă (ferestre)ă deă mariă
dimensiuni, respective orientate spreădirecţiaădinăcareăaportulăradiaţieiăsolareăesteămaxim.
2. Materiale utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în zone

seismice
2.1 Elemente pentru zidărie
2.1.1 Tipuri de elemente pentru zidărie
Tabel nr.II.1 – grupareaăelementelorăpentruăzidărieădinăBCA
Clasa elementului pentru Rezistenţaămedieălaă Densitateaăaparentăăînăstareă
zidărie compresiune uscată
N/mm2 Kg/m3
BCA 2 2.0 350ă≤ă < 400
BCA 3 3.0 400ă≤ă < 450
BCA 4 4.0 500ă≤ă < 550
BCA 5 5.0 600ă≤ă < 650
BCA 6 6.0 700ă≤ă < 800
2.1.2.2 Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de caracteristicile geometrice
Fig.2.1 – Starea de solicitare a nervurilor care

delimiteazǎă golurileă verticaleă aleă elementeloră
pentruăzidǎrie.
a) situaţia când nervurile perpendiculare pe
planul peretelui sunt continue;
b) situaţiaă cândă nervurileă perpendiculareă peă
planul peretelui sunt discontinue.
2.1.4 Proprietăţile elementelor pentru zidărie

2.1.4.1 Proprietăţile mecanice ale elementelor pentru zidărie – rezistenţa la compresiune
Tabel nr.II.3 – factorul de transformare � (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)
Înǎlţimeaă Ceaămaiămicǎădimensiuneăorizontalǎăaăelementuluiăpentruăzidǎrieă(mm)
 250
elementului pentru
zidǎrie 50 100 150 200
40 0.80 0.70 - - -
50 0.85 0.75 0.70 - -
65 0.95 0.85 0.75 0.70 0.65
100 1.15 1.00 0.90 0.80 0.75
150 1.30 1.20 1.10 1.00 0.95
200 1.45 1.35 1.25 1.15 1.10
 250 1.55 1.45 1.35 1.25 1.15
Tabel nr.II.4 (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)
fmed (N / mm2)
Elemente pentruăzidǎrieăăăăGRUPELE 1 şiă2 factor
� 10 7.5
fb = δ x fmed
(N / mm2)
Cǎrǎmiziăceramice pline - 240 x 115 x 63 (mm) 0.81 8.1 6.1
Cǎrǎmiziăşiăblocuriăceramiceăcuăgoluriăverticaleăă- 240 x 115 x 88 (mm)
- 290 x 240 x 138 (mm) 0.92 9.2 6.9
Cǎrǎmiziăşiăblocuriăceramiceăcuăgoluriăverticaleăă- 240 x 115 x 138 (mm) 1.12 11.2 8.4
Cǎrǎmiziăşiăblocuriăceramiceăcuăgoluriăverticaleăăă- 290 x 140 x 88 (mm) 0.87 8.7 6.5
Cǎrǎmiziăşiăblocuriăceramiceăcuăgoluriăverticaleăă- 290 x 140 x 138 (mm)
- 290 x 240 x 188 (mm) 1.07 10.7 8.0
Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

cuăstructuraădinăzidărie,ăamplasateăinăzoneăseismice. Page 10
Tabel nr.II.5 (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)

fmed (N / mm2)
ElementeăpentruăzidǎrieăăăGRUPA 1 factor 5 4 3.5
� fb = δ x fmed (N / mm2)
BlocuriămiciăpentruăzidǎrieădinăBCA 1.10 5.5 4.4 3.8
Tabel nr.II.6 Rezistenţele standardizate (fb) pentru elemente ceramice tip POROTHERM
Elemente pentru zidǎrie Dimensiuni factor fmed fb
GRUPA 2S l x b x h (mm) �
(N / mm2) (N / mm2)
POROTHERM 38 250 x 380 x 238 1.138 10.00 11.38
POROTHERM 38STh 250 x 380 x 238 1.138 10.00 11.38
POROTHERM 30 250 x 300 x 238 1.138 10.00 11.38
POROTHERM 30STh 250 x 300 x 238 1.138 10.00 11.38
POROTHERM 25 375 x 250 x 238 1.138 10.00 11.38
POROTHERM 25S 375 x 250 x 238 1.138 10.00 11.38
2.1.4.2.2 Absorţia de apă

Tabel nr.II.7
Tip element Calitate element Absorţieăapăă(%)
min / max
Elemente ceramice pline A 8 / 18
Elemente ceramice cu goluri verticale A 8 / 16
Elemente ceramice pline / IăşiăII 8 / 20
Elemente ceramice cu goluri verticale
2.1.5 Valori minime ale rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie utilizate la executarea
structurilor din zidărie în conformitate cu prescripţiile codurilor de proiectare P2 – 85 şi CR 6 -
2006
Tabel nr.II.9 (în conformitate cu Normativul P 2 – 85)
Mǎrciăminimeădeăcǎrǎmiziăşiămortarăînăfuncţieădeăgradulădeăprotecţieă
maxim de
Înǎlţimeaă antiseismicǎăaăconstrucţiei (conf P100 – 81)

Numǎră
nivele
clǎdiriiăH 6 7 8 9
(m) Marcǎă Marcǎă Marcǎă Marcǎă Marcǎă Marcǎă Marcǎă Marcǎă
cǎrǎmidǎ mortar cǎrǎmidǎ mortar cǎrǎmidǎ mortar cǎrǎmidǎ mortar
H<4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
H = 49 3 75 25 75 25 75 50 100 50
H = 912 4 75 25 100 25 100 50 -- --
H = 1215 5 100 25 100 50 -- -- -- --

2.2.5.2 Mortare pentru zidărie cu compoziţie prescrisă (de reţetă)

Tabel nr.II.10 – Compoziţiaămortarelorăpentruăzidărieăpentruăutilizareăgeneralăă(G)
Clasa mortarului Ciment Nisip Var
M 2.5 c 1 4 ---
M 2.5 c - v 1 7 1
M5c 1 3 ---
M5c-v 1 5 1/4
M 7.5 c 1 2.75 ---
M 10 1 2.5 ---
2.2.6 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul proaspăt

2.2.6.1 Consitenţa mortarelor pentru zidărie
Tabel nr.II.11 - consistenţaămortarelorăpentruăzidǎrieă(conformăC17 – 82)
Tipul mortarului – mortarădeăzidǎrie Consistenţa
Felulălucrǎrii (cm)
1)ăpentruăzidǎrieădeăcǎrǎmiziăplineăsauădinăblocuriădeăbetonăuşorăcuă 8  13
agregate naturale sau artificiale
2)ăpentruăzidǎrieădeăcǎrǎmidǎăcuăgoluriăverticaleăsauăblocuriăceramiceă 78
cu goluri verticale
3)ăpentruăzidǎrieădeăpiatrǎăsauăblocuriădeăbetonăcompact 4÷7
2.2.7 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul întărit

2.2.7.1 Rezistenţa la compresiune a mortarelor pentru zidărie
Tabel nr.II.12 - Rezistenţa minimăă laă compresiune a mortarelor pentruă zidăriiă executateă cuă elementeă dină
argilǎăarsǎăsauăbetonăobişnuităsauăuşor
Pereţiăstructurali Pereţiănestructurali
Tipulăconstrucţiei Rezistenţa la compresiune (N/mm2)
medie a minimǎăaă medie a minimǎăaă
elementelor mortarului elementelor mortarului
pentruăzidǎrie pentruăzidǎrie
Construcţiiădefinitive fmed > 10 M10 fmed > 10 M5
Toate claseleădeăimportanţǎ
fmed ≤ă10 M5 fmed ≤ă10 M2.5
Construcţiiăprovizorii
Anexeăgospodǎreşti M2.5 M1
Tabel nr.II.13 – Rezistenţaăminimăălaăcompresiune a mortarelor pentruăzidăriiădinăBCA

Rezistenţaăunitarăăminimăălaă Tip perete Tipă/ăduratăăexploatareă
compresiune a mortarului de construcţie
zidărie
M2.5 structural Construcţiiădefinitiveădinătoateă
claseleădeăimportanţă
M1 structural Construcţiiăprovizoriiăşiăanexeă
gospodăreşti
M1 nestructural Toateătipurileădeăconstrucţii

2.2.7.2 Aderenţa între elementele pentru zidărie şi mortar

Tabel nr.II.14 – rezistenţeleăfxk1 şiăfxk2 conform Anexa naţională la SR EN 1996 – 1 - 1
Rezistenţaămedieăaămortarului
Tipul elementelor M10, M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilăăarsă, pline sau cu perforatii 0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130
Tabel nr.II.15 - în conformitate cu SR EN 1996 – 1 – 1.
Rezistenţaămedieăaămortaruluiăfm (N / mm2)
Elemente pentru M10 M5 , M2.5 M1
zidǎrie Rezistenţaăunitarǎăcaracteristicǎăiniţialǎălaăforfecareăaăzidǎrieiăfvk0 (N / mm2)
Ceramice 0.30 0.20 0.10
Betonăobişnuităsauă 0.20 0.15 0.10
uşor
BCA --- 0.15 0.10
2.2.8 Compoziţii uzuale pentru mortare, conform Instrucţiunilor tehnice C17 - 82

2.2.8.1 Compoziţia mortarelor pentru zidărie în conformitate cu C17 - 82
Tabel nr.II.16
Materiale pentru 1(mc) mortar
Marca Tipul Ciment Var Varăpastǎă Nisip
mortaruluiăşiă mortarului hidratat (kg)
F25 M30 (m3)
notaţia (kg) (kg) (m3) (kg)
M 10 Z var - ciment 117 112 0.100 130 1.23 1660
M 25 Z ciment - var 165 157 0.100 130 1.23 1660
M 50 Z ciment - var 230 219 0.090 115 1.18 1600
M 100 Z ciment - var - 275 0.060 75 1.18 1600
M 100 Z ciment - 323 - - 1.18 1600
Tabel nr.II.17
Marca Ciment Cenuşǎă Var Var Nisip sort Apǎă(l)
mortaruluiăşiă centralǎă hidratat pastǎă
0...7 (mm) informati
termoelectricǎ (m3) (kg)
notaţia F25 M30 (kg)
(kg) (kg) (m3) (kg)
M 10 CT - Z 80 - 160 0.100 130 1.1 1480 260
M 25 CT - Z 115 - 200 0.100 130 1.04 1400 255
M 50 CT - Z 160 - 240 0.090 115 1.04 1400 260
M 100 CT - Z - 190 190 0.060 75 1.00 1350 265
M 100 CT - Z - 225 225 - - 1.00 1350 275

2.2.8.2 Compoziţia mortarelor pentru tencuială în conformitate cu C17 - 82

Tabel nr.II.18
Marca Tipul Ciment Var Varăpastǎă Nisip
hidratat (kg)
mortaruluiăşiă mortarului F25 M30
(m3)
notaţia (kg) (kg) (m3) (kg)
M4T var - - 0.375 500 1.25 1550
M 10 T var - ciment 145 138 0.250 325 1.20 1500
M 25 T var - ciment 180 171 0.200 260 1.20 1500
M 50 T ciment - var 290 275 0.085 110 1.18 1450
M 100 T ciment - var - 370 0.045 60 1.10 1350
M 100 T ciment - 385 - - 1.25 1550
Tabel nr.II.19
Nisip sort
Marca Ciment Var pastǎ
Cenuşǎ centralǎ Var hidratat 0...7 (mm) Apǎ (l)
mortarului şi sau şlam de
F25 M30 (kg) (m3)
notaţia carbid (kg)
(kg) (kg) (m3) (kg)
M 10 CT - T 110 - 165 0.200 260 1.06 1300 315
M 25 CT - T 140 - 140 0.200 260 1.06 1300 300
M 50 CT - T 225 - 170 0.085 110 1.02 1250 325
M 100 CT - T - 295 220 0.045 60 0.98 1200 320
M 100 CT - T - 280 210 - - 0.98 1200 320
2.3.2 Moduri de definire a compoziţiei betonului

2.3.3 Principalele cerinţe de performanţă pentru betonul proaspăt
2.3.3.1 Consistenţa betonului proaspăt
Tabel nr.II.20 – valoriăaleătasărilorăpentruăclaseleăS1 ÷ S4 (Cod NE012 – 1 / 2007)
Clasa tasare Tasarea în (mm)
S1 10 ÷ 40
S2 50 ÷ 90
S3 100 ÷ 150
S4 160 ÷ 210
Tabel nr.II.21 – toleranţeăimpuseăpentruămetoda tasării (Cod NE012 – 1 / 2007)

Interval de valori
specificate în (mm) ≤ă40 50 ÷ 90 ≥ă100
Toleranţeăînă(mm) ± 10 ± 20 ± 30
Tabel nr.II.22 – toleranţeăimpuseăpentruămetoda răspândirii (Cod NE012 – 1 / 2007)

Interval de valori
specificate în (mm) toate valorile
Toleranţeăînă(mm) ± 30

2.3.3.3 Conţinutul de aer oclus

Tabel nr.II.23 – conţinutulădeăaerăantrenată(înăconformitateăcuăCodul NE012 – 1 / 2007).
Dimensiuneaămaximăăaă Aer antrenat (% volum) Aer antrenat (% volum)
agregatelor (mm) valori medii valori individuale
8 ≥ă6 ≥ă5.5
16 ≥ă5.5 ≥ă5.0
22 ≥ă5.0 ≥ă4.5
2.3.4 Principalele cerinţe de performanţă pentru betonul întărit
2.3.4.1 Clasa de rezistenţă a betonului (rezistenţa la compresiune)
Tabel nr.II.24
Rezistenţa de proiectare la compresiune a betonului (N / mm2)
SR EN 1992 – 1 – 1 STAS 10107 / 0 – 90
fcd = fck / c Rc = mbc Rc*
fck ţărezistenţaăcaracteristicăălaăcompresiune mbc = coeficientăalăcondiţiilorădeălucru pentru beton la
(fractilă5%),ădeterminatăăpeăcilindru; compresiune (*);
c = coeficient parţialădeăsiguranţăăpentruăbeton,ă Rc* = Rck / bc esteăvaloareaădeăbazăăaărezistenţeiădeă
pentruăstăriălimităăultime (1.5); proiectare;
Rck ţărezistenţaăcilindricăăcaracteristicăăechivalentă;
bc = coeficientăparţialădeăsiguranţăăalăbetonuluiălaă
compresiune (1.35);
Tabel nr.II.25
Dimensiunea
Poziţiaădeăturnare minimăăaăsecţiuniiă mbc = mbt
(mm)
Verticală cuăînălţimeaădeăturnareă>ă1500ă(mm),ăsau < 300 0.75
Înclinată cuăcofrajăpeătoateăfeţele
Elemente liniare solicitate < 300
Orizontalăăsau verticală cu laăcompresiuneăexcentrică 0.85
înălţimeaădeăturnareă≤ă1500ă Elemente liniare solicitate < 200 0.85
(mm) la încovoiere
2.3.4.7 Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ

Tabel nr.II.26
Gradul de gelivitate Numărulădeăcicluriăîngheţă– dezgheţ*
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Tabel nr.II.27
Gradul de gelivitate al betonului
< G 50 G 50 G 100 G 150
Numărulăepruvetelorăsupuseălaă 3 6 6 9
ciclurileădeăîngheţă- dezgheţ
Numărulăepruvetelorămartor 3 6 6 9
Numărulătotalăalăepruvetelor 6 12 12 18

2.3.4.8 Conţinutul de cloruri

Tabel nr.II.28 (înăconformitateăcuăspecificaţiileăcodului de practică NE012 – 1 / 2007)
Utilizarea betonului Clasa de cloruri ConţinutulămaximădeăClă
conţinute raportat la masa cimentului
Betonăcareănuăconţineăarmăturiădeăoţel,ăsauă Cl 1.0 1.0 %
alte piese metalice înglobate
Betonăcareăconţineăarmăturiădeăoţel,ăsauă Cl 0.20 0.20 %
alte piese metalice înglobate Cl 0.40 0.40 %
2.3.5 Prepararea betoanelor

Tabel nr.II.29
Materiale componente Toleranţe
Ciment ±ă3%ădinăcantitateaăcerută
Apă ±ă3%ădinăcantitateaăcerută
Agregate ±ă3%ădinăcantitateaăcerută
Adaosuri utilizate în cantitate > 5% din masa ±ă3%ădinăcantitateaăcerută
cimentului
Aditiviăşiăadaosuriăutilizateăînăcantitateă≤ă5%ădină ±ă5%ădinăcantitateaăcerută
masa cimentului
2.4 Mortar – betonul (grout) utilizat în structurile de zidărie

Tabel nr.II.30 – preluare a tabelului R609.1.2* din [1.18] şiăechivalareaămetricăăaăvalorilor
GROUT pour maximum height Minimum width of GROUT spaces
GROUT Type (înălţimeaămaximăădeăturnare) (grosimeăminimăăstratăcentralăZIA)
(feet) (m) (inch) (cm)
1 0.30 0.75 2.0
Fine 5 1.50 2.0 5.0
(mortar–beton fin) 12 3.60 2.50 6.0
24 7.20 3.0 7.0
1 0.30 1.5 4.0
Coarse 5 1.50 2.0 5.0
(mortar-beton grosier) 12 3.60 2.50 6.0
24 7.20 3.0 7.0
2.4.1 Principalele cerinţe de performanţă pentru grout – ul proaspăt

2.4.3 Prepararea grout – ului
Tabel nr.II.31
Tip mortar - Proporţiileăcomponenţilorăînăpărţiăde volum
beton Ciment Portland Nisip Pietrişă(mărgăritar) Apă
pânăălaăobţinereaă
Fin 1 parte 2ă½ă÷ă3ăpărţi - tasăriiădeă20ă÷ă25ă
(cm) pe conul etalon
deă30ă(cm)ăînălţime
pânăălaăobţinereaă
Grosier 1 parte 2ă¼ă÷ă3ăpărţi 1ă÷ă2ăpărţi tasăriiădeă20ă÷ă25ă
(cm) pe conul etalon
deă30ă(cm)ăînălţime

2.6.2 Variante de conformare a grilelor polimerice

Realizate în trei variante de conformare, cu dispoziţia nervuriloră alcătuindă reţeleă cuă
ochiuri dreptunghiulare (sistem unidirecţional), cuă ochiuriă pătrateă (sistem bidirecţional) şi
cu ochiuri triunghiulare (sistem tridirecţional) (Fig.2.28), grilele polimerice ale firmei
engleze Tensar International Limited, suntăobţinuteăprinăextrudareaăpolipropileneiădeăînaltăă
densitateăsubăîncălzireăcontrolată.ă
Fig.2.28 – Tipuriădeăgrileăpolimericeădeăînaltăădensitateăşiărezistenţă:
a) Grileăpolimericeăunidirecţionale,ăpentru inserat în rosturile orizontale (bed layer);
b) Grileăpolimericeăbidirecţionale,ăpentruăinseratăînătencuialaăpereţilorădeăzidărie;
c) Grileăpolimericeătridirecţionale,ăpentruăinseratăînătencuialaăpereţilorădeăzidărie
În timpul procesului tehnologic de extrudare,ămoleculeleădeăpolimerăsuntăordonateăşiă
2.6.5 Caracteristici geometrice şi mecanice ale grilelor polimerice tip TENSAR
Fig.2.33 – Caracteristicile geometrice ale grilelor polimerice tip SS 20, SS 30 şiăSS 40.
[sursa – Vulnerabilty of Romanian Cultural Heritage to Hazards and Prevention Measures - 2001] [1.29]
2.7 Polimeri armaţi cu fibre (PAF)

2.7.2 Structura (PAF)
Produsele (PAF) folosite înă domeniulă construcţiilor, reprezintăă ună ansamblu alcătuit
din fibre (organice sau anorganice) cuă rezistenţăă mareă laă întindere, înglobate într-o
matrice stabilizatoare dină răşină polimerică (materială organic)ă sau,ă înă uneleă situaţiiă dină
cimenturi speciale (material anorganic).
Fig.2.35 – Schematizarea structurii (PAF), cu fibrele

orientateăunidirecţională[2.55].
Atunci când fibrele prezintăă o orientare pe maiă multeă direcţiiă determinateă sauă
întămplătoareă(Fig.2.36), anizotropia scade, caracteristicile compozitului apropiindu-se de
cele ale unui material izotrop (quasi – izotrop).

Fig.2.36 – Împâslituri (matting)ă obţinuteă prină orientareaă întâmplătoareă aă fibreloră şiă ţesăturiă ă (cloth) la care
fibreleăsuntăorientateădupăădirecţiiăordonate (Fibre de sticlă);
2.7.3 Materiale utilizate pentru (PAF)

2.7.3.1.1 Fibrele de carbon
Tabel nr.II.35
Caracteristici Tipăfibră
fibră PAN HT PAN HM Pitch HT Pitch HM
Rezistenţa la
întindere (MPa) 3500 2500 - 4000 780 - 1000 3000 - 3500
Modul de
elasticitate (GPa) 200 - 240 350 - 650 380 - 400 400 - 800
Alungire (%) 1.3 – 1.8 0.4 – 0.8 2.1 – 2.5 0.4 – 1.5
Densitate (kg/mc) 1700 - 1800 1800 - 2000 1600 - 1700 1900 - 2100
Diametruă(μm) 5-8 5-8 9 - 18 9 – 18
2.7.3.1.2 Fibrele de sticlă

Tabel nr.II.36
Caracteristiciăfibră Tipăfibră
E - glass S - glass (AR) - glass
Rezistenţaălaăîntindereă(MPa) 3500 - 3600 4580 1800 - 3500
Modul de elasticitate (GPa) 74 - 75 85.5 70 - 76
Alungire (%) 4.8 3.3 2-3
Densitate (kg/mc) 2600 2500 2270
Diametruă(μm) 8 - 12 8 - 12 8 - 12
2.7.3.1.3 Fibrele de aramidă

Tabel nr.II.37
Caracteristiciăfibră Tipăfibră
Kevlar 49 şiăTawron Technora Russian aramid SVM
Rezistenţa la întindere (MPa) 2800 3500 2500 - 3800
Modul de elasticitate (GPa) 130 74 130
Alungire (%) 2.3 4.6 3.5
Densitate (kg/mc) 1450 1390 1430
Diametruă(μm) 12 12 15
2.7.3.2 Materiale pentru răşini

Tabel nr.II.38
Caracteristiciărăşină Tip răşină
Polyester Epoxy Epoxy –
vinyl ester
Rezistenţaălaăîntindereă(MPa) 20 - 100 55 - 130 81
Modul de elasticitate (GPa) 2.1 – 4.1 2.5 – 4.1 3.3
Alungire (%) 1-6 1-9 5
Densitate (kg/mc) 1000 - 1450 1100 - 1300 1120
2.7.5 Proprietăţile fizice şi mecanice ale compozitelor (PAF)

Tabel nr.II.39
Caracteristici Oțel Oțel PAFS PAFS PAFC PAFA
bară tendon bară tendon tendon tendon
Rezistenţaălaă 210-300 1300-1900 500- 1300-1700 1650-2400 1200-
întindere (MPa) 1200 2000
Modul de elasticitate 210 185-200 40-55 45-65 150-165 50-75
(GPa)
Alungire (%) 10 4 3.5 - 5 3 - 4.5 1 - 1.5 2.0 - 2.6
Densitate (kg/mc) 7850 7850 1500- 2400 1500-1600 1250
2000
2.8.1 Condiţionări impuse elementelor pentru zidărie

2.8.1.1 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de nivelul de încredere
Tabel nr.II.40 – utilizareaă elementeloră pentruă zidărieă laă execuţiaă pereţiloră structuraliă funcţieă deă nivelulă deă
încredere (P100 – 1/2006)
Clasă Clasaădeăcalitateăaăelementelorăpentruăzidărie
importanţă Acceleraţiaăseismicăădeăproiectareălaăamplasamentă(ag)
clădire 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g
 Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I
 Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I
 Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I
Clasa I Clasa I
V Clasa II Clasa II Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I Clasa I
Tabel nr.II.41 – utilizareaă elementeloră pentruă zidărieă laă execuţiaă pereţiloră structuraliă funcţieă deă nivelulă deă
încredere (P100 – 1/2013,8.2.1.(7),(8))
Clasă Clasaădeăcalitateăaăelementelorăpentruăzidărie
importanţă Acceleraţiaăseismicăădeăproiectareălaăamplasamentă(ag)
clădire 0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g
 Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
 Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
 Categ. II Categ. II Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
V Categ. II Categ. II Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I Categ. I
2.8.1.2 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile geometrice

Tabel nr.II.42 – Condiţii geometrice necesare asigurării robusteţii elementelor pentru zidărie cu goluri verticale din din
grupa 2, conform CR6 - 2006
Volum goluri  50 % din volumul total
Grosime pereţi exteriori te ≥ 15 (mm)
Grosime pereţi interiori ti ≥ 10 (mm)
Tabel nr.II.43 – Condiţii geometrice necesare asigurării robusteţii elementelor pentru zidărie cu goluri verticale din din
grupa 2, conform P100 -1/ 2013
Acceleraţia seismică de proiectare
ag  0.15 g
la amplasament (ag)
Caracteristica geometrică
ag ≥ 0.20 g
 25%;  55%  25%;  45%
Fiecare din golurile multiple  2%
Volum total goluri
Total goluri manipulare  12.5%

Volum fiecare gol
Grosime pereţi exteriori te ≥ 8 (mm) te ≥ 12 (mm)
Grosime pereţi interiori ti ≥ 5 (mm) ti ≥ 10 (mm)

2.8.1.3 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile mecanice
Tabel nr.II.44 – Valorileăminimeăaleărezistenţelorălaăcompresiuneăstandardizateăaferenteăelementelorăpentruă

zidărie,ăpentruăpereţii structurali (P100 -1/ 2006)
Rezistenţaălaăcompresiuneăstandardizatăăaăelementelorăpentruăzidărieăutilizateălaărealizareaăpereţiloră
structurali – valori minime
Normalăpeăfaţaărostuluiăorizontal fb (N/mm2) Paralelăcuăfaţaărostuluiăorizontal, în planul peretelui
fbh (N/mm2)
7.5 2.0
Tabel nr.II.45 - Valorileăminimeăaleărezistenţelorălaăcompresiuneăstandardizateăaferenteăelementelorăpentruă

zidărie,ăpentruăpereţiiănestructuraliă(P100 -1/ 2006)
Rezistenţaălaăcompresiuneăstandardizatăăaăelementelorăpentruăzidărieăutilizateălaărealizareaă
pereţilorănestructuraliă– valori minime
Clasaădeăimportanţă  şiă fb = 7.5 (N / mm2)
Clasaădeăimportanţă  şi V fb = 5.0 (N / mm2)
2.8.2 Condiţionări de utilizare a mortarului pentru zidărie

2.8.2.1 Condiţionări impuse calităţii şi mărcii mortarului pentru zidărie
Tabel nr.II.46 - Rezistenţaă unitarăă minimăă laă compresiuneă aă mortarului,ă utilizată laă zidireaă elementeloră
ceramice (conform Cod CR6 – 2006)
Pereţiăstructurali Pereţiănestructurali
Tipulăconstrucţiei Rezistenţaălaăcompresiuneă(N/mm2)
medie a minimǎăaă medie a minimǎăaă
elementelor mortarului elementelor mortarului
pentruăzidǎrie pentruăzidǎrie
Construcţiiădefinitive fmed > 10 M10 fmed > 10 M5
Toateăclaseleădeăimportanţǎ
fmed ≤ă10 M5 fmed ≤ă10 M2.5
Construcţiiăprovizorii
Anexeăgospodǎreşti M2.5 M1
Tabel nr.II.47 - Rezistenţaăunitarăăminimăălaăcompresiuneăaămortarului,ăutilizatălaăzidireaăblocurilorădinăBCAă

(conform Cod CR6 – 2006)
Rezistenţaăunitarăăminimăălaă Tip perete Tipă/ăduratăăexploatareăconstrucţie
compresiune a mortarului de
zidărie
M2.5 structural Construcţiiădefinitiveădinătoateăclaseleădeăimportanţă
M1 structural Construcţiiăprovizoriiăşiăanexeăgospodăreşti
M1 nestructural Toateătipurileădeăconstrucţii
Tabel nr.II.48 – Condiţionăriă privindă posibilităţileă deă folosireă aă mortareloră pentruă zidărieă pentruă utilizareă
generalăă(G),ăpreparateălaăşantieră(Cod P100 – 1/2006)
Tipăconstrucţieă/ă Tip perete
categorieăimportanţă Zonaăseismică
structural nestructural
Clădiriă/ , V X X ag ≤ă0.12gă
Clădiriă/ , V X ag ≤ă0.16g
Anexeăgospodăreştiă+ăconstrucţiiă X X Toate zonele

provizorii

Tabel nr.II.49– Condiţionăriă privindă posibilităţileă deă folosireă aă mortareloră pentruă zidărieă pentruă utilizareă
generalăă(G),ăpreparateălaăşantieră(Cod P100 – 1/2013)
Tipăconstrucţieă/ă Tip perete
categorieăimportanţă Zonaăseismică
structural nestructural
Clădiriă/ , V X X Toate zonele
Clădiriă/  X X ag ≤ă0.15g
Anexeăgospodăreştiă+ăconstrucţiiă X X Toate zonele

provizorii
2.8.2.2 Condiţionări privind asigurarea aderenţei între elementele pentru zidărie şi mortar
Tabel nr.II.50 – Rezistenţaăunitarăăcaracteristicăăiniţialăălaăforfecareăaăzidărieiă(fvk0)
Elementeăpentruăzidărie Rezistenţaămedieăaămortaruluiăfm (N / mm2)
M10 M5, M2.5 M1
Ceramice 0.30 0.20 0.10

Betonăobişnuităsauăuşor 0.20 0.15 0.10
BCA --- 0.15 0.10
Tabel nr.II.51 – Rezistenţeleăunitareăcaracteristiceălaăîncovoiereăperpendicularăpeăplanulăăăăăzidărieiă(fxk1)ăşiă

(fxk2) conform Anexa naţională la SR EN 1996 – 1 - 1
Tipul elementelor M10, M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilăăarsă,ăplineăsauăcuăperforatiiă 0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
BCA 0.080 0.160 0.065 0.130
Tabel nr.II.52 – Rezistenţaăunitarăăcaracteristicăăiniţialăălaăforfecareăaăzidărieiă(fvk0)

Elemente pentru Mortară(G)ădeăreţetă
zidǎrie M10 M7.5 M5 , M2.5
Ceramice 0.30 0.25 0.20
BCA 0.25 0.20 0.15
Tabel nr.II.53 – Valoriă minimeă aleă rezistenţeiă caracteristiceă iniţialeă laă forfecareă (fvk0) în (N / mm2)
pentruăpereţiiăstructuraliăaiăclădirilorădinăclaseleădeăimportanţăă ÷ V
Acceleratiaăseismicăădeăproiectareăă(ag)
Numărăniveluri 0.10găşiă0.15g 0.20găşiă0.25g 0.30g ÷ 0.40g
1 (P) 0.125 0.175 0.225
2 (P+1) 0.140 0.190 0.240
3 (P+2) 0.150 0.200 0.250
4 (P+3) 0.200 0.250 0.300
5 (P+4) 0.225 *** ***

Tabel nr.II.54 – Rezistenţeleăunitareăcaracteristiceălaăîncovoiereăperpendicularăpeăplanulăzidărieiă(fxk1)ăşiă(fxk2)

(N / mm2)
Tipul elementelor M10, M7.5, M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilăăarsă,ăplineăsauăcuăperforaţiiă 0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
BCA 0.100 0.200 0.075 0.150
Tabel nr.II.55 – Valoriă minimeă necesareă aleă rezistenţeloră unitareă caracteristiceă laă încovoiereă perpendiculară
peăplanulăzidărieiă(fxk1)ăşiă(fxk2) (N / mm 2)ăpentruăpereţiiăstructuraliăaiăclădirilorădinăclaseleă
deăimportanţă  ÷ V
Acceleratiaăseismicăădeăproiectareăă(ag)
Tipul elementelor ag  0.15g ag ≥ă0.20g
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilăăarsă,ă- grupa 1, pline sau cu 0.100 0.200 0.200 0.400
maxim 25% goluri
Argilăăarsă,ă- grupaă2ăşiă2S,ăcuă25ă÷ă 0.075 0.150 0.150 0.300
55% goluri
BCA - grupa 1, pline 0.050 0.100 0.100 0.200
2.8.3.3 Condiţionări privind proprietăţile mecanice ale betonului pentru elementele de confinare la
(ZC) şi pentru stratul median la (ZIA)
Tabel nr.II.56 – Valorileă deă proiectareă aleă proprietăţilor mecanice ale betonelor pentru elemente de
confinareăpentruătoateăclaseleădeăimportanţăăconformă(Cod P100 – 1/2013)
Valori de proiectare Înălţimeădeăturnare Clasa betonului / groutului
(N / mm2) (cm)
C12/15 C16/20
Rezistenţaălaăîntindereă(M = 1.50) ≥ă150 0.50 0.65
< 150 0.60 0.80
Rezistenţaălaăcompresiuneă(M = 1.35) ≥ă150 5.80 7.70
< 150 6.70 8.90
Rezistenţaălaăforfecareă(M = 1.50) ≥ă150 0.115 0.140
< 150 0.135 0.165
Modulul de elasticitate oricare 24.000 27.000
2.8.4 Condiţionări de utilizare a oţelurilor pentru armături

Tabel nr.II.57 – PrprietăţileămecaniceăminimeăaleăoţelurilorăpentruăarmareaăelementelorădeăconfinareăşiăaăZIA
(conform P100 – 1/2013)
Limita de curgere Rezistenţaădeă
proiectare
Tipulăoţelului (N/mm2)
Re(Rp0.2) fyd
Categoriaădeărezistenţăă2 340 300
Categoriaădeărezistenţăă1 240 210

Teza de Doctorat
3. Aspecte privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie

3.6 Armonizare privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în zone
seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de
proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013
3.6.1 Principii generale privind alcătuirea arhitectural – structurală a clădirilor etajate cu pereţi
structurali din zidărie amplasate în zone seismice
Spre deosebire de Codul de proiectare CR6 – 2006 careărecomandăăalegereaăunoră
configuraţiiăînăplanăşiăaăuneiăvolumetrii careădeterminăăobţinerea regularităţiăstructuraleă
înăplanăşiăelevaţie, începând de la o acceleraţieăseismicăădeăproiectare ag ≥ă0.20g, Codul
de proiectare CR6 – 2013 nu specificăăoălimităăînăacestăsens,ăalcătuireaăclădiriiădinăpunctă
de vedere arhitectural – structuralătrebuindăsăăasigureăacesteiaăoăregularitate structurală
atâtăînăplanăcâtăşiăînăelevaţie pentru toate zonele seismice, aspect considerat benefic.
3.6.3.2 Criterii de regularitate geometrică şi sructurală în elevaţie
ÎnăaccepţiuneaăCodului CR6 – 2006,ăpentruăclădirileăcu nniv  3, reducerea ariilor nete
totaleădeăzidărieăaleăpereţilorăstructuraliăsituaţiălaănivelurileăsuperioareăfaţăădeăariaătotalăădeă
zidărieă deă laă parter,ă poateă fiă realizatăă atâtă peă una,ă sauă simultană peă ambeleă direcţiiă
principale,ăvaloareaăreduceriiărespectiveănedepăşindă20%ădinăariaăzidărieiădeălaăparter.ă În
varianta de Cod CR6 – 2013,ăpentruăclădirileăcuăacelaşiăregimădeăînălţime,ăseăprecizeazăă
clarăaspectulăcă pentruăfiecareădirecţieăprincipală existăăposibilitateaăunorăreduceriădeăpânăă
la 20% ale ariiloră neteă totaleă deă zidărie aleă pereţiloră structuraliă situaţiă deă la nivelurile
superioare, faţăă deă ariaă zidărieiăpereţilorădeă laă parteră(valoareă careă seă considerăă separată
peă fiecareă direcţieă aă clădirii),ă iară înă situaţiaă înă careă ă reducereaă respectivăă seă produceă
simultanăpeăambeleădirecţiiăprincipaleăaleăclădirii,ăaceastaănuăvaădepăşiă30%ădinăariaătotalăă
deă zidărieă aă pereţilor structurali de la parter. Seă poateă constataă aspectulă căă variantaă deă
Cod CR6 – 2006 esteămaiărestrictivă,ăpeăambeleădirecţiiăprincipaleăaleăclădiriiăfiindăpermisăă
oă reducereă aă ariiloră neteă totaleă deă zidărie aleă pereţiloră structuraliă situaţiă la nivelurile
superioare,ăcareănuăvaădepăşiă20%ădinăariaătotalăădeăzidărieădeălaăparter.ăÎnăfelulăacesta,ă
probabilitateaă caă structuraă săă prezinteă discontinuităţiă peă verticalăă careă deviazăă traseulă
forţelorăcătreăfundaţiiăesteămaiămică,ăaspectăconsideratăbenefic.ăăÎn cazul clădirilorăfundateă
direct pe terenuri dificile, Codul CR6 – 2013, 5.1.3. (4) prevedeă adoptareaă unorăalcătuiriă
arhitectural-structuraleăcareăsăăconducăăstrictălaăobţinereaăuneiăregularităţiăgeometriceăatâtă
înă plan,ă câtă şiă înă elevaţie,ă aspectă careă nuă esteă precizat direct în varianta din 2006 a
respectivului Cod.
3.6.4 Separarea clădirii în tronsoane prin rosturi

Înă vedereaă limitării tendinţei deă răsturnare (peă direcţiaă scurtăă aă clădirii),ă respectiv a
efectelor de ordinul II, atât Codul CR6 – 2006 câtă şi în varianta CR6 – 2013, impun ca
raportul înălţimeă /ă lăţime  1.5,ă indiferentă deă zonaă seismică. Dacăă pentru reducerea
efectuluiă răsuciriiă deă ansamblu,ă şi limitareaă deformaţiiloră planşeeloră (evitându-se astfel
reducereaă efectuluiă deă şaibăă rigidă),ă Codul CR6 – 2006 recomandăă ună raportă lungime /
lăţime  4.0,ă indiferentă deă acceleraţiaă seismicăă deă proiectareă laă amplasamentă (ag), în
nouaă variantăă CR6 – 2013 valoareaă respectivuluiă raportă esteă condiţionatăă înă functieă deă
nivelul hazardului seismic, aspect benefic pentruăsiguranţaăstructurală.ăAstfel,ădacăăpentruă
zonele seismice cu (ag)  0.20g, valoarea raportului lungimeă /ă lăţime  4.0 (similar ca
prevederile Codului CR6 – 2006), în zonele seismice caracterizate de (ag)  0.25g (unde
Teza de Doctorat
solicitareaăplanşeelorăesteămaiăputernică),ăseărecomandăăunăraportălungimeă/ălăţime  3.0,
aspect care este benefic.
3.6.5 Dimensiuni maxime ale clădirilor etajate cu pereţi structurali din zidărie amplasate în zone
seismice
3.6.5.1 Dimensiuni maxime în plan
Atât Codul CR6 – 2006,ă câtă şiă variantaă acestuiaă CR6 – 2013,ă prevădă caă lungimeaă
maximăă aătronsoanelorădeă clădireăfundateăpeă terenuriă normale,ă săă nuă depăşeascăă 50.00ă
(m). Înă cazulă fundăriiă peă terenuriă dificileă (PSUC),ă aceleaşiă Coduri specificăă aspectulă căă
lungimeaămaximăăaătronsoanelorăvaăfiăstabilităăînăconformitateăcuăreglementărileătehniceăînă
vigoareă privindă proiectareaă şiă execuţiaă construcţiiloră fundateă peă astfelă deă terenuri.ă Înă
generalăseărecomandăăcaălungimeaătronsoanelorăsăănuădepăşeascăă25.00ă(m).ă
3.6.5.3 Aspecte privind depăşirea numărului maxim de niveluri peste secţiunea de încastrare
LaăoăprimăăanalizăăaăprevederilorăCodurilor menţionateăcuăprivireălaătipulăelementeloră
pentruă zidărieă utilizateă laă realizareaă pereţiloră structuraliă dină ansamblulă clădirior,ă ală căroră
regimădeăînălţimeămaximăseădoreşteăaăfiămărităcuă1ănivel,ăseăpoateăconstataăfaptulăcă,ăspreă
deosebire de Codul P100 – 1/2013 undeăseăacceptăăatâtăelementele ceramice (grupele
1, 2 şiă2S),ăcâtăşiăceleădinăBCA, Codul CR6 – 2006 admite utilizarea numai a elementelor
din argilă arsă,ă careă beneficiazăă deă rezistenţe standardizate la compresiune fb
superioare, aspectăcareăesteăbenefic.ă inândăcontădeăvitezaăiniţialăădeăabsorţieăridicatăăaă
elementelor pentru zidărie din BCA (caracterizateădeăoămareăporozitate,ădeterminatăădeă
procesulătehnologicădeăfabricaţie),ărespectivădeăcarenţeleăexistenteăînăaplicareaăcorectăăaă
tehnologieiădeărealizareăaăzidăriiloră(observateăînămulteăsite - uriădeăexecuţie),ăcareăfoarteă
uşoră potă determinaă scădereaă aderenţeiă dintreă pieseleă ziditeă şiă mortară (maiă alesă înă cazulă
elementelorăcuăstructuraăporoasăănehidratateăcorespunzător),ăprevedereaă Codului CR6 –
2006 cuă privireă laă evitareaă suplimentăriiă număruluiă deă niveluriă pesteă celă maximă admisă înă
cazul clădiriloră cuă pereţiă structuraliă dină zidărieă realizaţiă cuă elemente din BCA se poate
consideraă beneficăă (înă spiritulăsiguranţei).ă Deşiă Codul CR6 – 2006 admite suplimentarea
număruluiă maximă deă niveluriă numaiă înă cazulă clădiriloră cuă pereţiă structuraliă dină zidărie
executaţiă cuă elemente din argilă arsă (înă condiţiileă specificate),ă seă poateă observaă
aspectulă căă aceastăă creştereă aă înălţimiiă construcţieiă esteă independentăă deă nivelulă
hazarduluiăseismicădinăamplasament,ăsituaţieăcareănuăseăîntâlneşteăînăprevederileă Codului
P100 – 1/2013, undeă sporireaă regimuluiă deă înălţimeă pesteă celă maximă admisă eă posibilăă
numai în zone cu ag  0.15g, respectiv fărăă aă seă depăşi regimulă deă înălţimeă P + 4E.
inândă contă deă acesteă observaţii,ă seă poateă concluzionaă aspectulă căă prevederileă Codului
P100 – 1/2013 au în vedere reducerea riscului de cedare aă pereţiloră structuraliă dină
ansamblulă acestoră clădiri,ă peă durataă deă manifestareă aă evenimenteloră seismiceă (aspectă
deosebit de important). Având în vedere condiţionărileăimpuseădeăCodurile menţionate, se
poateă observaă aspectulă căă menţionareaă singulară doar a valorilor minime a rezistenţei
standardizate la compresiune a elementelor pentru zidărie (fb) şiăaămărcii minime a
mortarului pentru zidărie aşaăcumăprevede Codul CR6 – 2006, esteăinsuficientăăpentru
efectuarea unui calcul corect al rezistenţeiăapareiajuluiăzidit,ăsituaţieăcareăînăCodul P100 –
1/2013 aă fostă corectată, impunându-se respectarea unei valori minime a rezistenţeiă
caracteristiceălaăcompresiuneăaăzidărieiăfk ≥ă4.5ă(N/mm2).
4. Aspecte privind alcătuirea şi realizarea sistemului de pereţi structurali din ansamblul

clădirilor etajate de zidărie amplasate în zone seismice
4.6.2.4 Detalii privid realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC) la contactul cu
stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul elementelor pentru zidărie utilizate
Înă cazulă zidăriilor confinate (ZC) realizateă cuă elementeă şiă blocuriă ceramice având
înălţimeaă≤ă150ă(mm),ălaăcontactulăcuăstâlpişorii din beton armat apareiajul va fi realizat cu
oădentificaţieăcorespunzătoareă(ştrepi),ăaăcăreiăgeometrieă trebuieăsă respecteăurmătoareaă
regulăă a ≈ă(2ă÷ă3)b →ăînălţimeaăpeneiădeăbetonă≈ă(2ă÷ă3) lăţimiăaleăacesteia, iar lăţimea b
 6 (cm). Grosimea penei va fi egalăăăcuăgrosimeaăzidărieiăpereteluiăstructural.
Fig.4.23 – Detaliu în elevaţie privind Fig.4.25 – Detaliu în elevaţie privind Fig.4.27 – Detaliu în elevaţie privind
asigurarea conlucrării stâlpişorilor din asigurarea conlucrării stâlpişorilor din asigurarea conlucrării stâlpişorilor din
beton armat cu zidăria adiacentă beton armat cu zidăria adiacentă beton armat cu zidăria adiacentă
alcătuită din cărămizi ceramice pline alcătuită din cărămizi ceramice cu alcătuită din cărămizi ceramice cu
presate 240 x 115 x 63 (mm). goluri verticale 240 x 115 x 88 (mm). goluri verticale 290 x 140 x 88 (mm).
Fig.4.29 – Detaliu în elevaţie privind Fig.4.31 – Detaliu în elevaţie privind

ţeserea zidăriei alcătuită din blocuri asigurarea conlucrării stâlpişorilor din
ceramice cu goluri verticale cu beton armat cu zidăria adiacentă
dimensiunile 290 x 240 x 188 (mm) alcătuită din blocuri ceramice cu
la contactul cu stâlpişorii din beton goluri verticale tip POROTHERM
armat. 38S şi POROTHERM 30S.
4.6.2.5 Detalii privid realizarea apareiajului zidit al pereţilor structurali din (ZC + AR) la contactul cu
stâlpişorii din beton armat, funcţie de tipul elementelor pentru zidărie utilizate
Înă cazulă zidăriiloră confinateă şiă armateă înă rosturileă orizontaleă (ZC + AR), detaliile de
realizare a apareiajului în zonaădeăcontactăcuăstâlpişorii din beton armat, sunt similare ca
laăzidăriileăconfinateă(ZC).ăArmăturileădispuseăînărosturileăorizontaleă(continueăînăacestăcază
peătoatăălungimeaăperetelui),ăvorăfiăancorateălaăextremităţiăînăstâlpişoriiădinăbetonăarmat,ălaă
aceleaşiăcoteă(peăverticală)ăcaăşiămustăţileăpozateăînăcazulăzidăriilorăconfinateă(ZC).
4.6.2.7 Poziţionarea centurilor din beton armat în ansamblul construcţiei

Deă menţionată esteă aspectulă că,ă prezenţaă centuriloră intermediareă dispuse la nivelul
marginii superioare aăgolurilorădeăuşiăşiăferestreă(lintel band), respectiv la nivelul marginii
inferioare a golurilor de ferestre (sill band) (continuitatea fiind întreruptă doar în dreptul
uşilor), înă asociereă cuă stâlpişorii dină betonă armată careă bordeazăă marginile verticale ale
acestor goluri, formeazăă ună sistemă deă bordajă deosebită deă eficient (Fig.4.36). Astfel, pe
lângăă sporireaă capacităţiiă deă rezistenţă aă şpaleţiloră dintreă goluri laă solicităriă orizontale în
plan, respectivă îmbunătăţireaă rezistenţei pereţilor la solicitări perpendiculare pe plan,
sistemul preîntâmpină formarea fisurilor în zidărieă la nivelulă colţurilor acestor goluri, pe
durata de manifestare a evenimentelor seismice.
Fig.4.39 – Modul de dispunere al carcaselor pentru

Fig.4.36 – Bordarea golurilor funcţionale din pereţii centuri în raport cu cele ale stâlpişorilor, în zonele de colţ.
structurali din (ZC) şi (ZC + AR) cu stâlpişori şi centuri În imaginea din dreapta, se poate distinge trecerea barelor
intermediare din beton armat. [1.48]. longitudinale din carcasele centurilor prin exteriorul
barelor verticale ieşite din stâlpişorul betonat.
4.6.2.9 Recomandări privind îmbunătăţirea ancorajului şi a performanţei înnădirii barelor longitudinale

din ansamblul carcaselor elementelor de confinare a zidăriei
Pentruăasigurareaăuneiăbuneăperformanţeăseismiceăaăclădirilorăcuăpereţi structurali din

zidărieăconfinatăă(ZC), respectiv din zidărieăconfinatăăşi armată în rosturile orizontale (ZC
+ AR),ă esteă necesară oă ancorareă eficientăă aă elementeloră deă confinareă înă zoneleă deă
intersecţie a acestora, cu asigurareaă continuităţiiă bareloră longitudinaleă dină ansamblul
carcaselor pentru a putea transmite efortul capabil (în tirant).
practicăăconduceălaăobţinerea unui ancoraj eficient alăcenturilorăînăzoneleădeăintersecţieăcuă
stâlpişorii.
Fig.4.40 – Intersecţia
carcaselor a două centuri
într-o zonă de colţ. Se
observă modul de fasonare Fig.4.41 – Intersecţia
a capetelor barelor carcasei unei centuri cu cea Fig.4.42 – Intersecţia în T a
longitudinale (în vinclu), a stâlpişorului într-o zonă două centuri. Barele
respectiv poziţia acestora de câmp curent. Se observă longitudinale din carcasele
faţă de barele verticale din aspectul că barele celor două centuri Fig.4.43 – Detaliul zonei de
carcasa stâlpişorului. longitudinale din carcasa “încadrează” barele intersecţie în T a două
Similar ca şi în figura centurii “încadrează” barele verticale din carcasa carcase de centuri.
precedentă (Fig.4.40), verticale din carcasa stâlpişorului, aceasta din
barele longitudinale din stâlpişorului, aceasta din urmă “trecând” prin
carcasele centurilor situate urmă “trecând” prin carcasa carcasele centurilor
în zona exterioară a centurii. menţionate.
colţului, “înconjoară” bara
verticală de colţ din carcasa
stâlpişorului, asigurându-se
astfel o ancorare eficientă.
Fig.4.45 – Asigurarea
Fig.4.47 – Asigurarea
continuităţii barelor Fig.4.46 – Secţiuni Fig.4.48 – Secţiuni
continuităţii barelor
longitudinale din două caracteristice ale centurii caracteristice ale centurii
longitudinale din carcasele
tronsoane de carcasă din (Fig.4.45) prin zona de din (Fig.4.47) prin zona de
prefabricate a două centuri
prefabricată dispuse în înnădire (A – A), respectiv înnădire (A – A), respectiv
perpendiculare, care se
prelungire, aparţinând prin exteriorul acesteia prin exteriorul acesteia
intersectează în zona unui
aceleiaşi centuri. (B – B). (B – B).
colţ.
a) – plan; b) – elevaţie.
Fig.4.49 – Ancorarea Fig.4.52 – Mecanismul

barelor longitudinale din înnădirii prin suprapunere.
carcasa prefabricată a unei Diagonalele marcate cu
centuri, în zona de roşu reprezintă bielele
intersecţie a doi pereţi comprimate de beton
Fig.4.50 – Secţiuni Fig.4.51 – Detaliu privind
perpendiculari. Mărcile 1 formate între barele din
caracteristice ale centurii ancorarea barelor
(marcate cu culoare verde) înnădire, iar montanţii
verticale din (Fig.4.49) prin longitudinale din carcasa
înnădesc (prin suprapunere) marcaţi cu albastru
zona de înnădire (A – A), prefabricată a unei centuri
barele longitudinale din reprezintă direcţia
respectiv prin exteriorul în zona de intersecţie în T a
carcasa prefabricată a eforturilor de întindere
acesteia (B – B). doi pereţi structurali.
centurii verticale, asigurând generate în îmbinare.
ancorajul acestora în Porţiunea marcată cu (lo)
centura orizontală (conform reprezintă lungimea de
figurii). înnădire, iar a este
excentricitatea dintre bare.
Fig.4.55 – Înnădiri prin sudură ale

barelor longitudinale din carcasele
Fig.4.54 – Centrarea şi fixarea stâlpişorilor şi centurilor.
Fig.4.53 – Înnădirea prin suprapunere carcaselor de armătură pentru a) înnădire cu două eclise din
a barelor longitudinale din stâlpişori stâlpişori în zona de înnădire. cupoane de oţel-beton
(4 cordoane de sudură);
b) înnădire cu eclisă din profil
cornier (2 cordoane de sudură);
4.6.4 Aspecte privind tehnologia de realizare şi montajul carcaselor de armătură pentru elementele de
confinare a zidăriei
4.6.4.1 Tehnologia de realizare şi montaj a carcaselor de armătură pentru stâlpişori
Carcaseleădeăarmăturăăpentruăstâlpişoriăpotăfiărealizateăînăvariantele:
a) prin montarea armăturilorădinăcomponenţaăacestoraă(bareălongitudinaleăşiăetrieri)ădirectă
laăpoziţie;
b) subă formăă deă carcaseă prefabricateă (dupăă tehnologiaă deă realizareă aă carcaseloră pentruă
stâlpi), care ulterior se monteazăălaăpoziţieă(cuăajutorulămacaralei).
4.6.4.1.a Realizareaăcarcaselorădeăarmăturăăpentruăstâlpişori laăpoziţie
Fig.4.60 – Detaliu privind: 5)

montarea şi centrarea barelor
Fig.4.59 – Detaliu privind: 1) verticale din ansamblul carcaselor
montarea etrierilor la partea stâlpişorilor situaţi pe nivelul în curs
superioară a carcaselor ieşite peste de execuţie; 6 + 7) ridicarea din
Fig.4.58 – Profil tehnologic privind
cota nivelului executat; 2) dispunerea pachet şi montarea etrierilor la nivelul
montarea la poziţie a carcaselor
distanţierilor; 3) coborârea etrierilor carcaselor stâlpişorilor situaţi pe
pentru stâlpişori
situaţi peste distanţierii superiori; 4) nivelul în curs de execuţie; 8)
poziţionarea în pachet a etrierilor ridicarea din pachet şi repoziţionarea
carcasei superioare. etrierilor la partea superioară a
carcaselor ieşite peste cota nivelului
executat.
4.6.4.1.băMontareaăcarcaselorădeăarmătură prefabricate pentruăstâlpişoriă
Fig.4.61 – Secţiuniătransversaleă(prinăzonaădeăînnădire)ăprivindămontajulăşiăcentrareaăcarcaselorăprefabricateă
pentruăstâlpişori.ăa) – montareaăetrierilorălaăparteaăsuperioarăăaăcarcaseiăstâlpişorilorăsituaţăpeănivelulăinferior
(peă înălţimeaă deă înnădire); b) – montareaă distanţieriloră dină oţel-beton pe cele douăă direcţiiă aleă carcaseloră
ieşiteă dină nivelulă inferior,ă aceştiaă venindă înă contactă cuă bareleă longitudinale; c) – montajul carcaselor
superioareăşiălegareaăcuăsârmăăaăbarelor longitudinaleădeăciocurileăetrierilorăsituaţiăpeăînălţimeaădeăînnădire.
4.6.4.2 Tehnologiaădeărealizareăşiămontajăaăcarcaselorădeăarmăturăăpentruăcenturi
4.6.4.2.a Realizarea şiămontajul laăpoziţieăa carcaselorădeăarmăturăăpentruăcenturiă
Fig.4.62 a, b, c – Realizareaăşiă Fig.4.62 d, e, f – Realizareaăşiă Fig.4.62 g, h, i – Realizareaăşiă

montajulălaăpoziţieăaăcarcaseloră montajulălaăpoziţieăaăcarcaseloră montajulălaăpoziţieăaăcarcaseloră
pentru centuri pentru centuri pentru centuri
4.6.4.2.b Montarea carcaselor deăarmătură prefabricate pentru centuri

Realizareaă carcaseloră deă armătură prefabricate pentru centuri se va face similar
carcaselorăprefabricateăpentruăstâlpişori,ă acestea avândăpeăzoneleăextremaleădeăînnădireă
etrierii deschişi la partea superioarăăiarăîntreăacesteăzoneăetrieriiăînchişiă(Fig.4.63).
Fig.4.63 – Carcasăădeăarmăturăăprefabricatăăpentruăcenturi.ăa) vedere în plan (de sus);

b)ăvedereăînăelevaţie; c)ăsecţiuniătransversaleăcaracteristice.
Fig.4.64 a, b, c – Montajul şi Fig.4.64 d, e, f – Montajul şi Fig.4.64 g, h, i – Montajul şi

înnădirea carcaselor prefabricate înnădirea carcaselor prefabricate înnădirea carcaselor prefabricate
pentru centuri pentru centuri pentru centuri
Fig.4.65 – Montajul şi înnădirea în

Fig.4.64 m, n, o – Montajul şi
Fig.4.64 j, k, l – Montajul şi înnădirea câmp a carcaselor prefabricate pentru
înnădirea carcaselor prefabricate
carcaselor prefabricate pentru centuri centuri. elevaţie; b) secţiuni
pentru centuri
transversale caracteristice.
4.6.5.4.3 Execuţia zidăriei şi montajul armăturilor în rosturile orizontale pe înălţimea primului nivel
până la atingerea cotei marginii inferioare a golurilor de fereastră de (până la cota C1)
Fig.4.66 – Prezentarea cotelor caracteristice privind realizarea rosturilor orizontale între straturile de
execuţieăaleăpereţilorăstructuraliădină(ZC şi ZC+AR).
4.7 Alcătuirea şi tehnologia de realizare a pereţilor structurali din ansamblul clădirilor etajate curente
cu structura din zidărie cu inima armată (ZIA)
4.7.4.4.3 Montarea barelor orizontale din componenţa plasei mediane, pe înălţimea primului strat de
realizare a pereţilor structurali de pe înălţimea primului nivel (parterul) (până la cota C1)
Fig.4.77 – Prezentarea cotelor caracteristice privind realizarea rosturilor orizontale obligatorii între straturile
deăexecuţieăaleăpereţilorăstructuraliădină(ZIA).
4.7.4.4.6 Cofrarea rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali din (ZIA) pe înălţimea primului
strat de realizare a pereţilor structurali situaţi pe înălţimea primului nivel (parterul) (până la
cota C1)
Fig.4.78 – Execuţia rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali (din casa scării), între cota - 0.05 şi cota C1.
a) – Cofrarea rezalitelor; b) – betonarea rezalitelor. carcasă armătură rezalită; 2) montanţi cofraj; 3) faţă cofrantă; 4)
coaste cofraj; 5) blocaj inferior; 6) tirant intermediar (sârmă Φ = 4 mm); 7) tirant superior; 8) distanţier superior (lemn);
9) sârme (Φ = 4 mm) trecute prin cofraj pentru legarea montanţilor din structura cofrajului utilizat la betonarea
următorului strat de pe înălţimea rezalitelor; 10) distanţieri PVC montaţi pe barele carcaselor rezalitelor, pentru
asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.
4.7.4.4.12 Cofrarea rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali din (ZIA) pe înălţimea
cuprinsă între cota C1 şi cota Cfg a fundului grinzilor din ansamblul podestelor
intermediare de scară situate pe înălţimea primului nivel (parterul)
Fig.4.79 – Execuţia rezalitelor dezvoltate în grosimea pereţilor structurali (din casa scării), între cotele C1 şi Cfg.
a) – Cofrarea rezalitelor; b) – betonarea rezalitelor. carcasă armătură rezalită; 2) montanţi cofraj; 3) faţă cofrantă; 4)
coaste cofraj; 5) tirant intermediar (sârmă Φ = 4 mm); 6) tirant superior; 7) distanţier superior (lemn); 8) sârme (Φ = 4
mm) trecute prin cofraj pentru legarea montanţilor din structura cofrajului utilizat la betonarea următorului strat de pe
înălţimea rezalitelor; 9) distanţieri PVC montaţi pe barele carcaselor rezalitelor, pentru asigurarea grosimii stratului de
acoperire cu beton; 10) furură din scândură; 11) legături montanţi (sârme Φ = 4 mm); 12) piesă rezemare (lemn); 13)
porţiunea de rezalită betonată în etapa precedentă.
4.7.4.4.22 Execuţia podestelor intermediare de scară situate pe înălţimea primului nivel (parterul)
(grinzi + centuri + placă)
Fig.4.80 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru centurile podestelor intermediare de scară
4.7.4.5.4 Montarea provizorie a carcaselor de armătură pentru riglele de cuplare de peste golurile de
uşi şi ferestre situate pe înălţimea primului nivel (parterul)
Fig.4.81 – Execuţiaălaăpoziţieăaăcarcaselorădeăarmăturăăpentruărigleleădeăcuplareăsituateăpesteăgolurileădeăuşiă
şiăferstreăşiăstabilizareaăacestoraăpânăălaămontajulăcarcaselorăpentruăcenturiădinăansamblulăplanşeuluiădeă
pesteănivelulăaflatăînăcursădeăexecuţie.
4.7.4.5.10 Montarea carcaselor de armătură pentru centurile planşeului situat peste parter
Fig.4.82 – Execuţia la poziţie a carcaselor de armătură pentru centurile planşeului de peste nivelul aflat în curs de
execuţie (parterul).
4.9 Armonizare privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor etajate de
zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şi P100 – 1 / 2006,
respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şi P100 – 1 / 2013
4.9.1 Aspecte privind configurarea în plan a pereţilor structurali
4.9.1.1 Structuri din zidărie cu pereţi deşi
Ină timpă ceă distanţeleă maximeă dintreă pereţiă (peă ambeleă direcţiiă principale), respectiv
ariaăceluleiăformatăădeăpereţiiăsituaţiăpeăceleădouăădirecţiiăsuntălimitateăsuperiorălaăaceleaşiă
valori atât în Codul CR6 – 2006 câtă şiă înă variantaă CR6 – 2013,ă înălţimeaă deă nivelă înă
accepţiuneaă Codului CR6 – 2013 esteă limitatăă superior printr-oă valoareă uşoră mărităă (maiă
mareăcuă30ăcm)ăfaţăădeăceaăprezentatăăînăCodul CR6 – 2006. Având în vedere
aspectulăcăăînă Codul CR6 – 2013,ăvaloareaăminimăăaăînălţimiiăcenturilorădinăbetonăarmată
(pentruă pereţiiă exteriori)ă aă fostă marităă laă hc  2 hpl (celă puţin 25ă cm),ă faţăă deă prevederileă
Codului CR6 – 2006, unde hc  20ă(cm),ărespectivăfaptulăcăăînăcazulăzidăriilorărealizateăcuă
blocuriăceramiceăavândăînălţimeaă 200 (mm) (cazul elementelor din Grupa 2S)ăînălţimeaă
apareiajuluiă(întreăcenturi)ătrebuieăsăăfieămultipluăîntregăalăînălţimiiărândului,ăsporireaăuşoarăă
aălimiteiăînălţimiiădeănivelăînăCodul CR6 – 2013 esteănecesară.
4.9.1.2 Structuri din zidărie cu pereţi rari
Condiţionărileă impuseă parametriloră geometriciă prină careă suntă definiteă structurileă dină
zidărie cuă pereţiă rariă (sistemă celular),ă suntă aceleaşiă atâtă înă Codul CR6 – 2006 câtă şiă înă
Codul CR6 – 2013.
4.9.2 Grosimea pereţilor structurali de zidărie
Prevederile Codurilor CR6 – 2006 şiăCR6 – 2013,ăprecizeazăăaspectulăcăăgrosimeaă
pereţilorăstructuraliădinăzidărieăvaăfiăstabilitaăprinăcalcul,ăavându-se în vedere satisfacerea
următoarelorăcerinţe: siguranţăăstructurală; izolareătermicăă/ăeconomieădeăenergie; izolare
fonică; protecţieălaăfoc.
5. Durabilitatea construcţiilor din zidărie amplasate în zone seismice

5.1 Clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei conform specificaţiilor Codului CR6 -
2006
Condiţiileădeămicroclimatădeăexpunereăaăzidărieiăterminateăseăîncadreazăăînă clase de
expunere (conform SR EN 1996 – 2 şiăCR6 – 2006): MX1 - zidărieăaflatăăînămediuăambiantă
uscat; MX2 – zidărieă expusăă laă umiditateă sauă umezire; MX3 – zidărieă expusăă atâtă laă
umezireăcâtăşiălaăcicluriădeăîngheţă– dezgheţ; MX4 – zidărieăexpusăălaăaerăsaturat de sare,
apăă deă mareă sauă alteă apeă cuă săruri; MX5 - zidărieă expusăă laă mediuă ambiantă chimică
agresiv.
5.2 Cauze care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie
Gradulă deă afectareă ală elementeloră componenteă aparţinândă construcţiiloră menţionate
(fiindă valabilă pentruă oriceă tipă deă construcţie)ă depindeă înă modă directă deă treiă aspecte:
intensitateaă acţiuniiă agenţiloră agresiviă (aiă mediuluiă naturală respectivă aiă celuiă antropic);
gradulă deă expunereă ală elementeloră deă construcţieă laă acţiuneaă acestoră agenţi; durata
expunerii.
5.2.1 Cauze datorate mediului natural care afectează durabilitatea construcţiilor din zidărie
Acestea pot sa fie: Cauzeădeănaturăăfizică; Cauzeădeănaturăăchimică; Cauzeădeănaturăă
biologică; Cauze datorate mediului antropic care afecteazăădurabilitateaăconstrucţiilorădină
zidărie; Cauzeădatorateăproiectării; Cauzeădatorateăexecuţiei; Cauzeădatorateăexploatării;
Cauzeăsurveniteăînăurmaăuzuriiănormaleăaăconstrucţiilorăcorectăproiectate,ăexecutateăşiă
exploatate
5.3 Principalele tipuri de degradări înregistrate la nivelul construcţiilor din zidărie şi cauzele care stau
la baza producerii acestora
Indiferent modul de realizare, orice construcţieă reprezintăă ună sistem complex aflat
într-oă continuăă interacţiuneă atâtă cuă mediulă naturală câtă şiă cu cel antropic, contabilizând
permanentăconsecinţeleătuturorăcategoriilorădeăacţiuniăceăoăsolicităă(inclusivăceleăspecificeă
modului de exploatare).
5.4 Aspecte privind apariţia dislocaţiilor în structura zidăriilor supuse la solicitări seismice
inândăcontădeăaspectulăcăăoriceăconstrucţieăreprezintăăunăsistemăcomplex capabil
deă aă contabilizaă efecteleă tuturoră acţiuniloră ceă oă solicită,ă seă poateă admite faptulă căă înă
structuraăacestora,ăodatăăcuătrecereaătimpuluiăaparădiverseădegradăriăşiăavarii.ă
5.5 Asigurarea durabilităţii construcţiilor din zidărie

5.5.1 Asigurarea durabilităţii elementelor pentru zidărie
Înă vedereaă asigurăriiă durabilităţii construcţiiloră cuă structuraă dină zidărie,ă principaleleă
categoriiă deă proprietăţiă ceă stauă laă bazaă alegeriiă elementeloră ceramiceă sunt: rezistenţa la
ciclurile de îngheţ – dezgheţ; conţinutul de săruri solubile.
5.5.2 Asigurarea durabilităţii mortarelor pentru zidărie

5.5.2.2 Condiţionăriăimpuseămortaruluiăpentruăzidărie
Tabel nr.V.2
Clasa de expunere Tip mortar
MX1 mortar P, M sau S
MX2.1 mortar M sau S
MX3.2 mortar S
Tabelul nr.V.3
Condiţiiădeă Clasăă Clasăă Clasăă Zid de sprijin / Standard de
utilizare expunere expunere expunere subsol referinţăăSRăEN
(expunere) MX1 MX2 MX3
Rezistenţaălaă
compresiune M5 ÷ M2.5 M10 ÷ M5 M15 ÷ M5 ≥ăM10 SR EN 1015 - 11
(N/mm2)
Rezistenţaă
iniţialăălaă ≥ă0.15 ≥ă0.25 ≥ă0.30 ≥ă0.30 SR EN 1052 - 3
forfecare
(N/mm2)
5.5.3 Asigurarea durabilităţii armăturilor înglobate în structura zidăriei

Tabel nr. V.4
Dozaj minim de ciment (a)
Clasa de (kg/mc)
expunere 275 300 325 350 400
Raport maxim A/C
0.65 0.60 0.55 0.50 0.45
Grosimeaăminimăăaăstratuluiădeăacoperireăcuăbetonăaăarmăturiloră(mm)
MX1 20 20 20 (b) 20 (b) 20 (b)
MX2 - 35 30 25 20
MX3 - - 40 30 25
MX4ăşiăMX5 - - - 60 (c) 50
5.5.4.2ăăCondiţionăriăimpuseăbetonului
Tabel nr.V.5
Clasa de Clasa de Clasa Raport Dozaj
Cantitateaăminimăă
Grad de gelivitate
impermeabilitate
expunere expunere a minimăăde A/C minim
de aer antrenat
Alteăcondiţii
aăzidărieiă elementelor de rezistenţă maxim de
Grad de
conform beton armat ciment

minim
(%)
CR6 - 2006 dinăconstrucţieă (kg/mc)
conform
NE012 – 1 - 2007
MX1 XC1 C16/20 0.65 260 P4 - - -

MX2.1 XC2 C16/20 0.60 260 P4 - - -
MX2.2 XC3 C20/25 0.60 280 P8 G100 - -
MX3.1 XC3 + XF1 C25/30 0.50 300 P12 G150 - b
MX3.2 XC4 + XF1 C25/30 0.50 300 P12 G150 - b
MX4 XS1 + XC4 + XF2 C30/37 0.55 300 P12 G150 a b
MX5 XC4 + XF1 + XA1 C25/30 0.55 300 P8 G100 - b
XC4 + XF1 + XA2 C35/45 0.50 320 P12 G150 - b,c
XC4 + XF1 + XA3 C35/45 0.45 360 P12 G150 - b,c
6. Aspecte tehnologice privind repararea şi consolidarea construcţiilor cu structura din

zidărie amplasate în zone seismice
6.1 Avarii caracteristice construcţiilor cu structura din zidărie
6.1.1 Aspecte generale privind cedarea elementelor structurale din zidărie
Fig.6.1 – Pereţiădinăzidărieăcuădiferiteăzvelteţiă
(rapoarte H / L). Fig.6.2 – Buiandrugiădinăzidărieăavândădiferiteă
a) predominăărigiditateaădeăforfecare;ă zvelteţi,ăcareăleăconferă:
b) prezintăăimportanţăăatâtărigiditateaădeă a) oăcomportareăfărăăductilitate;
forfecareăcâtăşiăceaădeăîncovoiere; b) oăcomportareăductilă.
c) predominăărigiditateaădeăîncovoiere;
6.1.2 Tipuri de avarii înregistrate la nivelul elementelor structurale din zidărie şi starea de avariere a
acestora
Fig.6.3 – Fisurareaăzidărieiăînă Fig.6.4 – Fisuriă/ăcrăpăturiă

zonaădeăîncastraeă(insuficientă)ăaă verticaleălaălegăturileădintreăpereţiiă Fig.6.9 – Starea de deteriorare a
buiandrugilor, ca urmare a perpendiculari. buiandrugilorăfărăăductilitate
solicitărilorăseismice.
6.3 Aspecte generale privind categoriile de lucrări de reparaţii şi consolidare efectuate la nivelul
construcţiilor cu structura din zidărie, în vederea refacerii / ridicării performanţelor structurale
pentru reducerea riscului seismic
6.3.1 Lucrări de reparaţie efectuate la nivelul construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie
6.3.2.1 Lucrări de consolidare individuală a elementelor structurale
 Consolidareaă pereţiloră structuraliă dină zidărieă prină cămăşuire (placare) pe una sau
ambeleăfeţe, cuătencuialăăarmată cuăplaseădeăoţel sauăgrileăpolimericeădeăînaltăărezistenţăă
şiărigiditate.
 Consolidareaă pereţiloră structuraliă dină zidărie cu stâlpişoriă şiă centuri din beton armat.
Funcţieădeăsituaţie,ăelementele verticale de confinare ale apareiajului zidit, pot fi realizate
subăformăăde: stâlpişori înglobaţi în volumul zidăriei; stâlpi de eclisare; pilaştri de eclisare
(stâlpi lamelari)
Fig.6.10 – Variante de dispunere a stâlpişorilor de beton armat înăpereţiiădinăzidărie:

a) – stâlpişorădispusălaăexterior; b) – stâlpişorăcuăgrosimeămaiămicăădecâtăceaăaăperetelui.
Fig.6.11 – Descărcareaăarcelorădinăzidărie,ăprinăinserareaădeasupraăacestora a unor buiandrugi (realizati din

profile laminate protejate prin tencuire).
 Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărie, prin bordarea golurilor de uşi şi ferestre, cu elemente
metalice (bareădeăoţel-beton, confecţiiăsudateădinăprofileălaminateăşiătablăăgroasă) sau din beton armat.
 Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieăcuăprofileămetaliceăaparente.
6.3.2.2 Lucrări de consolidare de ansamblu

6.3.2.2 - a Lucrări de consolidare de ansamblu care nu determină modificarea alcătuirii structurale
originale
Fig.6.14 – Consolidareaă planşeeloră dină lemnă printr-oă suprabetonareă armată, procedeu princare la nivelul
şaibeiă(rigideăînăplan)ăobţinute,ăseăancoreazăăpereţiiăstructuraliăadiacenţi.
 Lucrăriăpentruăsporireaărigidităţiiăînăplanăorizontalăaăplanşeelor.ă
Cazulăplanşeelorădinălemn
Fig.6.15 – Legareaă deă pereţiiă adiacenţiă a planşeelor dină lemnă consolidateă prină suprabetonareă armată,ă prină
ancoreădeăoţelătrecuteăprinăzidărie.
Fig.6.18 – Consolidareaăplanşeelorădinăgrinziăşiăpodinăădeălemnăcuăferme metaliceăataşateălaăintrados.
Fig.6.20 – Consolidareaăplanşeelorădinăgrinziăşiăpodinăădeălemnăprinăplătuireăcuăstraturi suprapuse de OSB

(placajă multistrat),ă aplicateă pesteă podinaă originală (dacăă esteă integră),ă careă suntă fixateă laă nivelulă grinziloră
planşeului cu conectori metalici (pentru preluarea eforturilor de lunecare).
Cazul planşeelor din grinzi metalice (profile laminate) şi bolţişoare din zidărie de
cărămidă
Fig.6.23 – Planşeuăalcătuitădinăgrinziămetaliceăşiă Fig.6.24 – Planşeuăalcătuitădinăgrinziămetaliceăşiă

bolţişoareădinăzidărieădeăcărămidă,ăcuătiranţiădinăoţelă bolţişoareădinăzidărieădeăcărămidă,ăcuătiranţiădin oţelă
rotundă(trecuţiăprintr-eăbolţişoare),ăfixaţiădeăinimaă rotundăaparenţi,ăfixaţiălaănivelulătălpilorăinferioareăaleă
profilelor metalice. profilelor metalice.
Fig.6.25 – Rigidizareaă unuiă planşeuă compusă dină grinziă metaliceă laminateă şi bolţişoare din zidărie de
cărămidăăcuăplatbandeădeă oţelă orientateădupăădirecţiiăînclinateă la 45o faţăădeă axaăgrinzilor,ăsudateădeătalpaă
inferioarăă aă acestora. Intervenţiaă aă impusă doară decopertareaă localăă aă intradosuluiă planşeului,ă necesarăă
pentru executarea sudurilor.
Fig.6.27 – Conectareaăplanşeelorăalcătuiteădinăgrinziămetaliceăşiăbolţisoare dinăzidărieădeăcărămidăăcuăpereţii
Fig.6.26 – Consolidareaăplanşeelorăcuăstructuraădinăgrinziămetalice şiăbolţişoareădinăzidărieădeăcărămidă.

structurali.
Cazul planşeelor din elemente prefabricate (corpuri de beton rezemate pe grinzi din
beton armat / fâşii cu goluri precomprimate) fără suprabetonare armată
Fig.6.28 – Suprabetonarea planşeelorăalcătuiteădinăelementeăprefabricateătipă“fâşie”.

 Lucrăriăpentruăeliminarea efectelor împingerilor.
Fig.6.30 – Montareaătiranţilorădeăoţelălaăbazaă
Fig.6.29 - Efectul împingerilor laterale date de
naşterilorăuneiăcupoleădinăzidărie,ăcareăseăancoreazăă
şarpanteălaănivelulăpereţilorăstructuraliădinăzidărie.
prinăblocareălaăexteriorulăpereţilorădeăreazem.
 Lucrăriăpentruăconsolidareaăfundaţiilor.
Fig.6.40 – Sporireaă lăţimiiă tălpiiă

Fig.6.38 – Sporireaă lăţimiiă tălpiiă
uneiă fundaţiiă continueă (vechi)ă dină
uneiă fundaţiiă continueă (construcţieă Fig.6.39 – Sporireaălăţimiiătălpiiă
zidărieă deă piatră,ă concomitentă cuă
veche)ă dină zidărieă deă cărămidă,ă uneiăfundaţiiăcontinueă(vechi)ădină
placareaă feţeloră verticaleă aleă
prin executarea unor centuri beton ciclopian, prin executarea
acesteia cu beton. În vederea
adiacente din beton armat, fixate unor centuri adiacente din beton
preluăriiăeforturilorădeăîntindereăceă
cuă conectoriă dină oţel.ă Soluţiaă seă armat, solidarizate prin intermediul
aparăînăsecţiunileătălpilor din beton
aplicăăînăcazulăînăcareăadâncimeaă unor traverse din beton armat,
adiacente, au fost dispuse la
deă îngheţă esteă respectatăă deă trecuteăprinăcorpulăfundaţiei
parteaăinferioarăăarmăturiădinăoţel,ă
fundaţiaăoriginală.ă
trecute prin canale.
Fig.6.41 – Executarea subzidiriloră laă fundaţiile continue rigide, situate sub pereţii structurali din zidărie: a)
secţiune transversală,ă tg  = f (clasă beton, presiunea efectivă pe teren KPa); b) ordinea de realizare a
tronsoanelor subzidirii (subbetonării).
Fig.6.43 – Consolidareaăfundaţiilorăcontinueădinăbetonăcuăpiloţiă(pile)ăprefabricaţi.ă  - piloţiiăsuntădispuşiăpeăoă

singurăăparteăaăfundaţiei;  - piloţii suntădispuşiăsimetric,ăpeăambeleăpărţiăaleăfundaţiei.
Fig.6.46 – Detaliu de rezemareăaăfundaţieiăpeăpiloţiiă

Fig.6.45 – Consolidareaăfundaţiilorăcontinueăcuăpiloţiă
elicoidali (ELIPIL).
metalici elicoidali (ELIPIL),ăcuădescărcareăpeăvârf
Fig.6.48 – Placareaă cuă betonă armată aă uneiă fundaţiiă continue,ă intervenţieă înă urmaă căreiaă seă sporescă atâtă
capacitatea de rezistenţă (la încovoiere şi forţă tăietoare),ă câtă şiă suprafaţaă deă sprijin, diminuându-se astfel
efortul unitar de compresiune transmis terenului de fundare.
6.4 Soluţii curente de reparare şi consolidare a construcţiilor cu structura din zidărie

6.4.1 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin reţeserea zonelor care prezintă fisuri
/ crăpături
Fig.6.52 – Repararea apareiajului fisurat prin

reteserea zidariei, utilizând elemente pentru
zidărieăşiămortarăsimilareăcuăceleăoriginale.
6.4.2 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plombe din beton
Fig.6.53 – Reparareaăuneiăzidăriiădeă1ăşiă1/2ăcărămidăăgrosimeăfisuratăălocal,ăcuăajutorulăplombelorădină
beton.ăVedereăînăplanăşiăsecţiune prinăplombaăcofrată.
6.4.3 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin rematarea rosturilor dintre elemente
(Repointing the joints)
Fig.6.54 – Reparareaăuneiăzidăriiădeăcărămidăăprinărematareaăcuămortarăaărosturilorăapareiajului,ădeschiseă
prin procedee mecanice.
Fig.6.55 – Fragmentarea cărămizilor înăvecinătatea feţelor exterioare, ca urmare a creşterii eforturilor unitare
normale
6.4.4 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin înlocuirea elementelor deteriorate
(Replacing bad bricks)
6.4.5 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu agrafe din oţel beton
Fig.6.62 – Reparareaăuneiăzidăriiădeă1şi1/2ăcărămidăăgrosimeăfisuratăălocalăpeăoăfaţă,ăcuăajutorulăagrafeloră
dinăoţelă– beton.ăVedereăînăplanăşiăsecţiune.
Fig.6.63 – Coasereaăfisurilorădinăpereţiiădeăzidărieăcuăscoabeădinăplatbandăămetalică.
6.4.6 Repararea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin injectare cu mortar de ciment fluid
Fig.6.64 – Reparareaăuneiăzidăriiădeă1ăşiă1/2ăcărămidăăgrosimeăcareăprezintăăoăreţeaădeăfisuri,ăprinăinjectareă
deămortarădeăcimentăfluid.ăVedereăînăplanăşiăsecţiuneătransversală.
6.4.7 Repararea / consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi din oţel
Fig.6.65 – Ancorareaă tiranţiloră dină oţelă înă pereţiiă structuraliă exteriori,ă prină intermediulă plăciloră deă capătă
realizateă dină tablăă deă oţel.ă Canaleleă deă trecereă aă tiranţiloră prină pereţiiă laă nivelulă căroraă seă vaă realizaă
ancorarea,ăseămateazăăbineăcuămortarădeăciment.
Fig.6.65A – Ancorareaă tiranţiloră dină oţelă înă pereţiiă structuraliă exteriori,ă utilizându-seă dupăă cază atâtă plăciă deă
capătă realizateă dină tablăă deă oţel,ă câtă şiă centuriă dină betonă armată încastrateă înă zidărieă (betonă deă clasăă min.ă
C16/20).ăAdâncimeaăşliţuluiăcreatăînăzidărieăpentruăturnareaăcenturii,ănuăvaădepăşiă¼ădinăgrosimeaăpereteluiă
structural respectiv.
Fig.6.67 – Detalii de poziţionareăaătiranţilorădinăoţelăbetonăînăşliţuriătăiateăînăzidărie,ărespectivăprinăînglobareăînă

stratulădeătencuialăărefăcutăde-a lungul traseului acestora.
6.4.8 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu tiranţi centură din beton
armat
Fig.6.69 – Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcaramidăăcuăajutorulătiranţilor/centură din b.a.

a) detaliuăpentruăintersecţiaădeăcolţăaădoiăpereţiăexteriori;
b) detaliuăpentruăintersecţieăînăformăădeăTăaăpereţilorăexterioriăcuăceiăinteriori.
Fig.6.70 – Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidăăcuătiranţi – centură din beton armat.

Secţiuneătransversalăăprintr-oăzonăăcuăbridăădeăconectare.
6.4.9 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu plase din oţel-beton şi tencuială
din mortar de ciment
Fig.6.71 – Consolidareaă pereţiloră structuraliă dină Fig.6.72 – Consolidareaă pereţiloră structurali din
zidărieă deă cărămidăă cuă plaseă dină oţelă – betonă şiă zidărieă deă cărămidăă cuă plaseă dină oţelă – betonă şiă
tencuialăă dină mortară deă ciment.ă Vedereă înă planulă tencuialăă dină mortară deă ciment.ă Secţiuneă
peretelui. transversală.
6.4.10 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin armare sau confinare (cămăşuire)
cu grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă tip Richter Gard înglobate în tencuială din
mortar ductil
Grileleăpolimericeăauănoduriăintegrateărigideăşiăsuntăfabricateădinăpolietilenǎădeăînaltǎă
densitate, rezistenţeleănormateăaleăacestoraăavândăvaloriădeă20,ă30ăşiă40ă(KN/m).
Prin înglobareaă grileloră polimericeă deă înaltăă densitateă şiă rezistenţăă înă tencuialaă
pereţilorăstructuraliăpeăoăsingurăăfaţăăaăacestora,ăintervenţiaăseănumeşteăarmare.ăÎnăsituaţiaă
înă careă grileleă suntă înglobateă înă tencuialaă deă peă ambeleă feţeă aleă pereţiloră structurali,
intervenţiaăseănumeşteăconfinare (cămăşuire).
Fig.6.73 – Consolidareaăpereţilorăstructuraliădină Fig.6.74 – Fixareaăgrilelorăpolimericeădeăînaltăă

zidărieădeăcărămidăăprinăcămăşuireăcuăgrileă densitateăşiărezistenţăăpeăsuprafaţaăunuiăpereteă
polimericeădeăînaltăădensitateăşiărezistenţăăînglobateă structuralădinăzidărieădeăcărămidă,ăcuăajutorulă
înătencuialăădeămortarăductilă(mortar de var sau var – dispozitivelorădeăprindereăşiădistanţareăintroduseăînă
ciment) mortarul din rosturi.
Fig.6.75 – Fixareaăgrilelorăpolimericeălaănivelulăcolţurilorăinterioareăcuăajutorulăcolţarelorăprevăzuteăcuă
buloaneălaădouăărânduriăcareătraverseazăăpereţiiădinăzidărie.
Fig.6.76 – Sistem de bordare a golurilor

rectangulareăcuăgrileăpolimerice.ăSeăobservăăfâşiaă Fig.6.77 – Sistem de bordare a golurilor având
suplimentarăădeăarmăturăăsinteticăădispusăă parteaăsuperioarăăcurbă,ăcuăajutorulăfâşiilorădeă
perpendicularăpeăbisectoareaăcolţuluiăsuperioră armăturăăsinteticăăancorateăînăplanulăperetelui
(stâng) pentru preluarea eforturilor de întindere
6.4.11 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu stâlpi de eclisare din beton armat
Fig.6.78 – Stâlpi de eclisare din beton armată realizaţiă laă intersecţiileă pereţiloră structuraliă dină zidărie: a) -
intersecţieăînăformăădeăcolţ; b) – intersecţieăînăformăădeăT.
6.4.12 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu sâmburi din beton armat
Fig.6.79 – Sâmbure din beton armat realizat la Fig.6.80 – Sâmbure din beton armat realizat la
nivelulăuneiăintersecţiiădeăcolt. nivelulăuneiăintersecţiiăînăformăădeăT
6.4.13 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu centuri din beton armat
Fig.6.83 – Consolidareaăpereţiloră
Fig.6.82 – Realizarea cofrajului cu
structuraliădinăzidărieădeăcărămidăă
Fig.6.81 – Centuri din beton buzunar lateral, pentru betonarea
cu centuri din beton armat, la
armatăînglobateăparţială1) sau total centurilor înglobate perfect în
nivelulăcăroraăseăancoreazăă
2) în grosimea peretelui structural. grosimeaăpereţilorăstructuraliădină
capetele de grinzi din structura
zidărieădeăcărămidă.
planşeelorărealizateădinălemn.
6.4.14 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă prin cămăşuire cu beton armat
Fig.6.84 – Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieădeăcărămidăăprinăcămăşuire cu beton armat.

Ancorareaăplaseiădeăarmăturăăînăcazulăpereţilorăstructuraliăcuăgrosimeădeăoăcărămidăăseărealizeazăăconformă
detaliului 1),ăiarăînăcazulăpereţilorămaiăgroşiăconformădetaliuluiă2).
6.4.15 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu materiale compozite armate cu
fibre polimerice (PAF)
Tehnicaă deă consolidareă seă bazeazăă peă utilizareaă fibreloră polimericeă caă elementă deă
rezistenţă (în general carbon sauăsticlă) şiăaăunorărăşiniăepoxidiceă(extradure)ăpeăpostădeă
adeziv,ă careă facă legăturaă întreă fibrăă şi suprafaţaă zidărieiă pereteluiă structural înă locaţiaă deă
armare.
6.4.15.1 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu ţesături şi benzi laminate din
fibre de carbon (PAFC)
Fig.6.85 – Consolidareaăunuiăpereteădinăzidărieă(specimen)ăsolicitatăînăplanădeăîncărcăriăorizontale,ăcuă
ţesăturiădinăfibrăădeăcarbonă(PAFC)ăfixateăcuărăşinăăepoxidicăăpeădirecţiaădeămanifestareăaăeforturilorădeă
întindere.ăBenzileăverticaleădeălaăextremităţileăpereteluiăauărolulădeăaăsporiărezistenţaălaăîncovoiere,ăînătimp ce
benzileăorientateădupăădiagonaleleăelementului,ăcontribuieălaăcreştereaărezistenţeiălaăforţăătăietoareă(preiauă
eforturileăprincipaleădeăîntindereăproduseădeăforţaătăietoare).
Fig.6.86 – Consolidareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieăcuăbenziălaminate din (PAFC) în vederea

îmbunătăţiriiăcapacităţiiădeăpreluareăaăforţeiătăietoare.[1.99]
Fig.6.89 – Implementarea centurilor din compozite (PAFC) la partea superioară a pereţilor structurali din
zidărie de cărămidă. Se poate observa tirantul (realizat dinăbareăcompozite)ăfixatăprinălipireăcuărăşină în zona
colţuluiăinterior.
6.4.15.2 Consolidarea pereţilor structurali din zidărie de cărămidă cu bare compozite (PAFC) inserate
în rosturile orizontale
Fig.6.90 – Armarea rosturlor orizontale ale unui pereteădinăzidărieăcuăbareăcompozite
7. Aspecte privind calitatea lucrărilor de construcţii pentru elemente structurale din

beton, beton armat şi zidării
7.1 Conceptul de calitate al lucrărilor de construcţii
Evolutiaă noţiuniiă şiă aă conceptului de calitate,ă aşaă dupǎă cumă îndeobşteă începeă aă fi
prezentat,ă aduceă înă percepţiaă celoră interesaţi,ă urmǎtoareleă informaţiiă înă legǎturǎă cuă
provenienţa,ădevenirea,ăcunoaştereaăşiăutilizareaăprevederilorăfenomenului:
 Despre calitate şi însemnǎtatea sa, avem referiri concrete şi în prima parte a Bibliei –
GENEZA. Creareaălumiiăînăceleă6ăzile,ăoperaăsǎvârşitǎădeăDumnezeu,ăesteăurmǎritǎăcuă
ochiă critică chiară deă CREATOR,ă despreă careă textulă Biblică precizeazǎă cǎă “dupǎă ceă şi-a
terminatălucrarea,ăDumnezeuăaăvǎzutăcǎăaceastaăesteăbineăfǎcutǎ”;
 Calitatea pentru fenicieni,ă constituiaă oă problemǎă primordialǎ,ă iară sancţiuneaă careă seă
aplicaălaăconstatareaăviolǎriiădiverselorănomeădeăcalitateăeraăaplicatǎăimediatăşiăconstaă
înătǎiereaămâiniiăindividuluiăcareăaăgresit;
 Conceptul de calitate în construcţii are o vechime atestatǎ de peste 4000 de ani, şi
mǎrturie ne stǎ “Codul lui Hammourabi”ăcareăprecizeazǎăaspectul “Dacǎ un constructor
a construit o casǎ şi aceasta nu este suficient de solidǎ, ceea ce face ca aceasta sǎ se
dǎrâme şi sǎ omoare ocupanţii ei, atunci respectivul constructor va fi omorât”.ăAceastǎ
precizare o gǎsim clar formlatǎ cu 2150 de ani înainte de Hristos;
 Despreămodulăînăcareătrebuieăapreciatǎăcalitatea în construcţii, respectiv procedurile ce
trebuieăaplicateăînăactivitateaădeăconstrucţiiăexistǎăinformaţiiădin cele mai vechi timpuri.
Astfel,ă celă maiă vechiă tratată deă controlă ală calitǎţiiă aă fostă descoperită în Egipt la Teba.
Studiereaă istorieiăEgiptuluiă neă puneă înă faţaă unuiăconceptă numită MA΄AT,ă careă specificǎă
faptulăcǎăexistǎăunăinteresămultămaiălargăasupraăfenomenului decât simpla corectitudine.
La origine, cuvântul era un termen fizic: însemnaă nivel,ă ordineă şiă simetrie,ă raportată laă
planulă fundaţieiă unuiă templu.ă Descoperită înă mormântulă luiă REHă - MI – RE, anul 1450
înainte de Hristos, tratatul prezenta cum trebuie realizatǎă deă cǎtreă ună inspectoră
verificareaăînăprezenţaăexecutantului,ăaăperpendicularitǎţilorăunuiăblocădeăpiatrǎăşiăcuăceă
instrumente.
Înă toateă ţǎrileă dezvoltateă problemaă “calitǎţii”ă esteă consideratǎă “problemaă nr.1”,ă
aceastaădevenindăoămetodǎădeăconducere.
În acest context CALITATEA - conceptăprinăcareăsuntăreflectateătotalitateaăînsuşiriloră
şiă caracteristiciloră unuiă produsă /ă serviciu, care conduc la: performanţǎ, securitate,
durabilitate, modul bun de realizare a serviciului, mentenanţǎ facilǎ, etc. - aăsuferităevoluţii.ă
Cuă toateă acestea,ă termenulă nuă reflectǎă întotdeaunaă sensulă corect,ă şiă acestă lucruă datoritǎă
faptului cǎămajoritateaăoamenilorăatunciăcândăvorbescădeăcalitateaăunuiăprodusă/ăserviciu,ă
seă gândescă laă excelenţǎ,ă perfecţiuneă sauă valoareaă sa.ă Înă realitate,ă eiă ară trebuiă sǎă
vorbeascǎădespreăcâtădeămultăobiectulărespectivă(construcţia)ăsatisfaceăscopulăpentruăcareă
a fost proiectat şi realizat.
Înăramuraăconstrucţiilorăpotăfiăreţinuteăurmǎtoareleăprincipii şi norme de bazǎ:
 îmbunǎtǎţireaăcontinuǎăa concepţieiădeăproiectare,ăaăprocedeelorădeăexecuţie,ăaăcalitǎţiiă
materialelor,ă introducereaă deă noiă tehniciă şiă soluţiiă constructive,ă precumă respectareaă
riguroasǎă aă normeloră deă exploatareă careă constituieă oă obligaţieă eă bazǎă pentruă toţiă ceiă
careăconcurǎălaărealizareaăşiăexploatareaăconstrucţiilor;
 caracteristicileă tehniceă deă bazǎă şiă nivelulă calitativă ală construcţiiloră seă stabilescă în mod
unitar prin intermediul standardelor, a normelor tehnice, a caietelor de sarcini, toate
acestea fiind obligatorii pentru toţi cei care participǎ la proiectarea, execuţia şi
exploatarea construcţiilor;
 construcţiileă trebuieă sǎă creezeă condiţiiă normaleă deă muncǎă şiă deă viaţǎă petruă utilizatori,ă
respectivăsǎăcorespundǎăscopuluiăpentruăcareăauăfostărealizate.
În prezet, controlul calitǎţiiă faceă parteă chiară dină procesulă deă lucu,ă careă permiteă
asigurareaăşiăverificareaăcalitǎţiiăpeăparcursulăexecuţiei.
Aceastǎă nouǎă orientareă tehnologicǎ,ă denumitǎă controlul calitǎţii (temeinic şiă “cuă
suflet”ă îndeplinitǎ),ă faciliteazǎă asigurareaă calitǎţiiă de la început, eliminând refacerile de
lucrǎriăimpuseădeăcontrolulădeăcalitate.
Înă decursulă timpuluiă auă fostă adoptateă maiă multeă definiţiiă pentruă CALITATE, într-o
primǎăetapǎădefiniţiaăunanimăacceptatǎăfiindăurmǎtoarea: Calitatea; Condiţia de calitate;
Controlul calitǎţii; Asigurarea calitǎţii.
Entitatea reprezintǎă ună produs,ă oă activitate,ă ună proces,ă ună serviciu,ă ună programă deă
prelucrare a datelor, un proiect etc., iar proprietatea seă referǎă laă totalitateaă
caracteristicilorăşiăaăvalorilorăacestoraăatribuiteăuneiăentitǎţi.
7.2 Organizarea generală a controlului de calitate
Rolulăfiecǎruiăfactorăcareăparticipǎălaărealizareaăconstrucţiei:
În prezent, calitatea se asigurǎ prin realizarea unui control sistematic în toate etapele
deărealizareăaăconstrucţiei,ăastfel: Controlul în timpul proiectǎrii; Controlul preventiv;
Autocontrolul sau controlul executantului; Controlul (tehnologic) operativ;
Controlul intermediar; Controlul final; Controlul în timpul exploatǎrii construcţiei;
Controlul integral; Controlul prin sondaj empiric; Controlul statistic al calităţii.
7.3 Necesitatea investigării caracteristicilor şi a stării fizice a elementelor de construcţie
În prezent, atât pe plan naţionalăcâtăşiăinternaţionalăsuntăstipulateăcondiţiiăextremădeă
severeă privindă asigurareaă siguranţeiăvieţilorăşiăproprietăţilor.ă Caă urmareăaă acestuiăaspect,ă
multipleleă proceseă aleă vieţiiă socialeă şiă materiale,ă trebuieă sǎă fieă adǎpostiteă deă clǎdiriă
(construcţii)ăcareăsatisfacăcerinţeleătehnicoă– economice,ărespectivăcareăseăîncadreazǎăînă
exigenţeleă deă performanţǎă aleă normativelor.ă Fondulă construită existentă cuprindeă clǎdiriă
realizate în diferite perioade istorice (unele marcate de evenimente seismice
semnificative),ăavândăconcepţiiăşiăniveleădeăasigurareădiferite.ă
Oriceă construcţieă reprezintǎă ună sistem complex ceă “contabilizeazǎ”ă înă permanenţǎă
consecinţeleă exploatǎriiă ei,ă aspectă careă impuneă înă modă obligatoriuă considerareaă vârsteiă
acesteia (intrvalul de timp scurs deă laă dataă execuţieiă pânǎă înă momentulă investigǎrii)ă laă
analizareaă stǎriiă fiziceă aă elementeloră componenteă (structuraleă şiă nestructurale)ă dupǎă
fiecare eveniment de solicitare.
7.4 Metode de investigare şi aparate pentru determinarea caracteristicilor şi starii fizice a
elementelor de construcţie din beton, beton armat şi zidării
 Aparate pentru măsurarea unghiurilor, orizontalităţii şi verticalităţii
 Aparate pentru măsurarea lungimilor, grosimilor, alungirilor, scurtărilor şi săgeţilor
7.4.3 Metode şi aparate pentru determinarea nedistructivă / semidistructivă a rezistenţei la
 Metoda amprentei – metodă mecanică (nedistructivă)

compresiune a betonului
 Metoda reculului – metodă mecanică (nedistructivă)

 Metoda prin penetrare – metodă mecanică (semidistructivă)
 Metoda prin extragerea de carote – metodă mecanică (semidistructivă)
 Metoda cu impuls ultrasonic (Whithurst – 1967) – metodă acustică (nedistructivă)
7.4.4 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă a rezistenţei la întindere a betonului
 Metoda prin smulgere şi dezlipire – metodă mecanică (semidistructivă)
 Metoda microcarotelor – metodă mecanică (semidistructivă)
 Metoda fracturării interne a betonului – metodă mecanică (semidistructivă)
7.4.5 Metode şi aparate pentru determinarea defectelor interne ale betonului

 Metoda ultrasunetelor – metodă acustică de impuls (nedistructivă)
 Metoda radiometriei – metodă atomică de atenuare (nedistructivă)
 Metoda radiografiei – metodă atomică de atenuare (nedistructivă)
 Metoda radioscopiei – metodă cu raze X (nedistructivă)
7.4.6 Metode şi aparate pentru determinarea poziţiei armăturilor, diametrului acestora respectiv a
 Metoda radiografiei
grosimii stratului de acoperire cu beton
 Metoda radioscopiei
 Metoda închiderii liniilor de forţă ale unui circuit magnetic deschis prin armătura din beton
– metodă electromagnetică (nedistructivă)
7.4.7 Metode şi aparate pentru determinarea semidistructivă a rezistenţei la compresiune a
elementelor pentru zidărie
 Metoda microcarotelor – metodă mecanică (semidistructivă)
 Metoda încercării directe a blocurilor – metodă mecanică (semidistructivă)
7.4.8ă ă ă Metodeă şiă aparateă pentruă determinareaă directăă aă stăriiă deă eforturiă dină
elementeleă deă construcţieă dină zidărie - Metodaă “FLATă – JACK”ă – metodăă
mecanicăă(semidistructivă)
7.4.9ă ă ă Metodeă pentruă determinareaă niveluluiă umidităţiiă elementeloră deă construcţieă
dinăbetonăşiăzidărie - Metodaăgeoelectrică
7.4.10 Metode pentru verificarea locurilor greu accesibile (aplicabile tuturor
construcţiilor) - Metodaăopticǎ
8. Urmărirea comportării în timp a construcţiilor din zidărie

Conform prevederilor Normativului P 130 – 1999,ă urmărireaă comportăriiă înă timpă aă
construcţiilor,ăinclusivăaăcelorăcuăstructuraădinăzidărie,ăcuprindeădouăăcategoriiă:
 urmărirea curentă (aplicatăăînăcazulăconstrucţiilorăobişnuite)ă;
 urmărirea specială (aplicatăă înă cazulă construcţiiloră deosebite,ă înă urmaă recomandăriiă
expertizelorătehniceă/ăinspecţiilorăextinse,ăsauălaăcerereădeăcătreăbeneficiar).
8.1 Urmărirea curentă a comportării în timp a construcţiilor din zidărie

Obligaţiaă efectuăriiă acesteiă activităţiă revineă următoriloră terţi,ă funcţieă deă perioadaă dină
viaţaă construcţieiă înă careă seă realizeazăă urmărireaă :ă pe durata execuţiei construcţiei –
răspundereaărevineăconstructorului,ădacăăacestăaspectăeste stipulat în contract; pe durata
exploatării construcţiei - răspundereaă revineă proprietaruluiă construcţieiă (sauă aă
utilizatorului desemnat / administrator), care va proceda cu personal abilitat pentru astfel
deă activităţiă şiă cuă mijloaceă propriiă (înă situaţia în care dispune), sau va apela la serviciile
uneiă firmeă autorizateă înă activitateaă deă urmărireă aă comportăriiă construcţiilor,ă cuă careă înă
prealabil a încheiat un contract.
8.1.1ăăăUrmărireaăcurentăăaăconstrucţiilorădinăzidărieăpeădurataăexecuţiei
În vedereaă executării activităţiiă deă urmărireă curentăă aă construcţiei,ă
constructorulătrebuieăsăăasigureăîndeplinireaăurmătoarelorăaspecteă:
a) pe parcursul executării lucrărilor de săpătură, va fi solicitată pe şantier prezenţa
proiectantului geotehnician la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată
neconcordanţe;
b) verificarea funcţionării sistemelor de epuisment (dacă este cazul), a modului de
asigurare a colectării şi evacuării apelor din precipitaţii sau din surse accidentale;
c) începerea execuţiei fundaţiilor;
d) aducerea la cunoştinţă proiectantului (în timp util);
e) începerea execuţiei zidăriei;
f) ridicarea uniformă a zidăriei de-a lungul întregului front;
g) asigurarea orizontalităţii rândurilor zidăriei;
h) asigurarea verticalităţii feţelor laterale şi a muchiilor zidăriei;
i) lăsarea unor popi de siguranţă după decofrarea planşeelor;
j) evitarea îndepărtării popilor de siguranţă;
k) verificarea şi monitorizarea comportării elementelor structurale aparţinând nivelurilor
realizate (care deja preiau încărcări);
l) monitorizarea comportării construcţiei aflată în curs de execuţie, cu privire la posibilele
tasări ale terenului de fundare (dacă situaţia impune).
8.1.2 Urmărirea curentă a construcţiilor din zidărie aflate în exploatare

Desfăşurareaăactivităţiiădeăurmărireăcurentăăaăcomportăriiăconstrucţiilorădinăzidărie,ăvaă
fiărealizatăăpeăbazaăinstrucţiunilor de urmărire curentă a construcţiilor specificate prin
intermediulăproiectuluiădeăexecuţie,ăacesteaăcuprinzândăînămodăobligatoriuăunele informaţiiă
(conform prevederilor Normativului P 130 – 1999).
8.2 Inspectarea extinsă a construcţiilor din zidărie

Inspectarea extinsă aă construcţieiă seă finalizeazăă prină întocmireaă uneiădocumentaţiiă
scrise (raport privind inspecţia extinsă) care va cuprinde separat: releveele defectelor /
degradăriloră investigateă (peă categorii),ă realizateă laă scară cu prezentarea parametrilor
decelabili ai acestora; fotografii color ale zonelor degradate şiă/ăsauăînregistrăriăvideo (cu
observaţia că, de regulă, culorile nu vor fi cele reale); observaţiiăreferitoareălaădefecteleă/ă

degradărileă respectiveă (tipul, cauza producerii, stabilirea exactă a gradelor de degradare
la data efectuării inspectării, efectele acestora în timp); observaţiiă referitoareă laă mediulă
(microclimatul) în care s-a realizată investigaţia; extindereaă măsuriloră curenteă (anterioare)ă
deă urmărireă aă comportăriiă înă timpă aă construcţieiă respectiveă (dacăă esteă cazul); măsurileă
necesareăceătrebuieăluateăpentruăînlăturareaăefectelorăacestorădefecte / degradări.
8.3 Urmărirea specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie

Urmărirea specială reprezintăă activitateaă deă monitorizareă aă comportăriiă înă timpă aă
construcţiilor,ă aceastaă constândă înă măsurarea,ă înregistrarea,ă prelucrareaă şiă interpretareaă
sistematicăăaăvalorilorăparametrilorăceădefinescămăsuraăînăcareăconstrucţiileărespectiveăîşiă
menţină cerinţeleă deă rezistenţă,ă stabilitateă şiă durabilitateă stabiliteă prină proiect,ă obligaţiaă
organizăriiăşiăefectuăriiăacesteiăactivităţiărevenindăproprietarului.
8.3.1 Scopul activităţii de urmărire specială a comportării în timp a construcţiilor din zidărie
Scopulă activităţiiă deă urmărire specială a comportării construcţiilor, inclusiv a
celorăcuăstructuraădinăzidărie,ăesteă:ă
a) asigurareaăsiguranţeiăşiădurabilităţiiăconstrucţieiămonitorizate, prin depistarea în timp util
aăfenomenelorăpericuloaseăşiăaăzonelorădinăconstrucţieăundeăacesteaăseăînregistreazăă;
b) supraveghereaă evoluţieiă fenomeneloră cuă caracteră previzibil,ă careă prină naturaă loră potă
afecta în sens negativ aptitudinile de exploatare a construcţieiă (ex : evoluţia stării de
fisurare a apareiajelor zidite, evoluţia tasărilor construcţiei, evoluţia nivelului freatic în
terenul adiacent fundaţiilor, etc.) ;
c) semnalareaăînătimpăutilăaăatingeriiăcriteriilorădeăavertizareăsauăaăvalorilorălimităădate de
aparaturaădeămăsurăăşiăcontrolă;
d) verificareaăeficienţeiămăsurilorădeăintervenţieăaplicateă;
e) furnizareaădeăinformaţiiăsigureă(bancăădeădate)ăcapabileăaăfiăprelucrateăstatistic
8.3.2 Aspecte urmărite pe durata activităţii de urmărire specială a comportării în timp a construcţiilor
din zidărie
Peă durataă activităţiiă deă urmărireă specialăă aă construcţiiloră cuă structuraă dină zidărie,ă
aspecteleă celeă maiă importanteă careă intereseazăă pentruă monitorizareaă stăriiă fiziceă aă
acestoraărespectivăaăsiguranţeiăstructurale, sunt :
a) variaţia deschiderii fisurilor – parametru extrem de important pentru identificarea
caracterului stabil sau evolutiv alăstăriiădeăfisurare.ă
b) evoluţia deplasărilor şi deformaţiilor construcţiilor – parametriiădeăimportanţăămajorăăînă
evaluareaă şiă monitorizareaă stăriiă deă eforturiă induseă laă nivelulă elementeloră structurale,ă
respectivăpentruăstabilireaăniveluluiădeăperformanţăăînăexploatare.
9. Comparatii privind comportarea structurilor din zidarie confinata

realizata cu blocuri ceramice cu goluri verticale in corelatie cu CR6-
2013 si P2-85
Avand in vedere prevederile noilor coduri de proiectare P100/1-2013 si CR6-2013 in
prezenta lucrare s-a realizat o comparatie intre raspunsurile structurale pentru o cladire cu
structura de rezistenta cu blocuri ceramice cu goluri verticale calculata in conformitate cu
acestea versus calcule in acordanta cu normativul P2-85.
S-au realizat doua studii de caz, pentru o cladire cu P+2E (3 niveluri) cu structura din
zidarie confinata, avand dimensiuni in plan de 16.35m x 8.85m si inaltimile de nivel de
2.75m. Ca amplasament s-a considerat municipiul Bucuresti. Calculele s-au realizat in
conformitate cu normele actuale, dupa CR6-2013 respectiv P2-85 coroborat cu
rezistentele materialelor din STAS 10109/1-82.
Cladirea prezentand simetrie geometrica si structurala in plan s-au utilizat doua modele de
calciul planar ilustrate mai jos:
Raspunsuri CR6-2013:
DIRECTIE TRANSVERSALA
CR6-2013
Montant Seism sens pozitiv
parter NEd VEd MEd VRd,l VRd,i VRd,ZC VRd,AR VRd,ZC+AR MRd
tf tf tfm tf tf tf tf tf tfm
T1 25.28 22.40 136.80 19.79 13.71 13.71 15.36 29.07 50.11
T2 13.04 10.10 54.70 14.12 10.32 10.32 8.61 18.93 14.66
T3 18.18 10.60 64.80 15.50 20.93 15.50 11.48 26.98 26.32
T4 47.40 34.50 265.70 27.81 24.89 24.89 29.88 54.77 178.55
DIRECTIE LONGITUDINALA
CR6-2013
Montant Seism sens pozitiv
parter NEd VEd MEd VRd,l VRd,i VRd,ZC VRd,AR VRd,ZC+AR MRd
tf tf tfm tf tf tf tf tf tfm
L1 11.12 8.00 45.50 13.13 9.70 9.70 7.34 17.04 45.26
L2 16.04 9.70 58.80 15.26 10.50 10.50 8.44 18.94 58.59
L3 16.07 9.70 58.70 15.27 10.51 10.51 8.44 18.95 58.51
L4 15.28 9.80 64.20 14.22 10.56 10.56 11.14 21.70 77.32
L5 41.50 30.40 284.90 28.09 25.27 25.27 39.25 64.52 408.05
Raspunsuri P2-85:
DIRECTIE TRANSVERSALA
P2-85
Montant parter Tcm,ZNA Tcf,ZNA Tcp,ZNA Tmin,ZNA Tcm,c Tcm,ZC Tcf,ZC Tcp,ZC Tmin,ZC Tmin,ZC+AR
tf tf tf tf tf tf tf tf tf tf
T1 42.51 9.44 10.01 9.44 85.37 127.88 17.49 40.70 17.49 32.85
T2 13.35 4.87 5.61 4.87 58.97 72.32 12.60 22.80 12.60 21.21
T3 19.78 6.79 6.23 6.23 73.28 93.06 14.65 30.40 14.65 26.13
T4 134.03 17.70 16.23 16.23 77.18 211.21 44.79 91.50 44.79 74.67
P2-85
Montant parter Tcm,ZNA Tcf,ZNA Tcp,ZNA Tmin,ZNA Tcm,c Tcm,ZC Tcf,ZC Tcp,ZC Tmin,ZC Tmin,ZC+AR
tf tf tf tf tf tf tf tf tf tf
L1 9.71 4.15 4.79 4.15 50.94 60.65 11.83 19.46 11.83 19.17
L2 12.83 5.99 5.50 5.50 54.36 67.19 13.80 22.36 13.80 22.24
L3 12.83 6.00 5.50 5.50 54.32 67.15 13.81 22.36 13.81 22.25
L4 18.64 5.70 6.05 5.70 75.26 93.90 13.49 29.52 13.49 24.63
L5 102.79 15.49 14.21 14.21 89.23 192.02 42.43 81.63 42.43 81.68
Comparatii finale:
DIRECTIE TRANSVERSALA Raport valori P2-85
la CR6-13
Montant parter
D1 D2
T1 1.13 1.28
T2 1.12 1.22
T3 0.97 0.95
T4 1.36 1.80
Raport mediu pentru directia transversala 1.15 1.31
DIRECTIE LONGITUDINALA
Montant parter D1 D2
L1 1.13 1.22
L2 1.17 1.31
L3 1.17 1.31
L4 1.14 1.28
L5 1.27 1.68
Raport mediu pentru directia longitudinala 1.17 1.36
Raport mediu pentru ambele directii 1.16 1.34
Raport mediu total 1.25
Siguranta la forta taietoare este satisfacuta pe ansamblul cladirii, asigurand realizarea

mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice prin ierarhizarea capacitatii de
rezistenta a structurii, pentru tipul de zidarie folosita (blocuri ceramice cu goluri verticale).
Acest lucru se poate observa atat in calculele simplificate cat si in calcule statice
biografice. Deoarece zidaria confinata, pentru unii pereti si unele niveluri nu a satisfacut
cerinta de siguranta la forta taietoare, s-a considerata o armare in rost orizontal realizata
cu 2Ø8 OB37 (local 3Ø8 OB37 in peretii T4 - etaj 2 si L5 - parter si etaj 2), dispuse la
doua asize la parter, respectiv la o asiza la etajele 1 si 2, in toti peretii de zidarie ai
structurii. Asadar in final, pentru ambele tipuri de calcule s-au considerat structuri de tip
ZC+AR. Utilizarea modelelor simplificate de calcul (permis de regularitatea structurala in
plan si elevatie a structurii considerate), conduce la o conformare structurala acoperitoare,
neglijand o componenta semnificativa de calcul data de conlucrarea spatiala a structurii.
Conformarea structurala a constructiei poate fi optimizata prin alegerea unor modele si
metode de calcul superioare nivelului minimal admis, aplicat in aceasta lucrare.
Pentru a obtine o conformare structurala sigura in raport cu actiunea seismica si optima
din punct de vedere economic si functional, s-au utilizat modele de calcul pentru o
comportare statica neliniara. Se constata ca raspunsurile structurale obtinute, pentru cele
doua tipuri de calcule realizate pentru structuri din zidarie realizate, cu blocuri ceramice cu
goluri verticale, sunt destul de apropiate, atat pentru calculele de nivel normal, pentru
rezistentele de proiectare dar si pentru calcule de nivel superior – curbe forta taietoare-
deplasare, astfel incat, in urma acestora se poate afirma ca cel putin pentru cladiri
regulate, cu 3 niveluri (P+2E). Se poate afirma ca din punct de vedere al raspunsurilor
structurale obtinute codul de proiectare CR6-2013 ofera un spor de 25% siguranta fata de
cerintele normatvului P2-85.
10. Concluziiăşiăcontribuţiiăpersonale
10.1 Concluzii privind îndeplinirea obiectivelor tezei
Capitolul 1
Ȋnă urmaă documentăriiă realizateă cuă privireă laă evoluţia istorică aă construcţiiloră dină
zidărie, seă poateă constataă aspectulă căă existenţaă acestoraă dateazăă dină perioadeă foarteă
îndepărtate,ăperioadeăînăcareăomulă(înzestratăcuăinteligenţăăprinăfacere)ăaăînţelesăcumăsă
folosească resursele oferite de mediu, în scopul îmbunătăţiriiăadăposturilorănaturaleăgăsiteă
transformându-leătreptatăînăprimeleăconstrucţii.
Capitolul 2
La baza acestui capitolă seă regăseşteă ună studiuă documentară amplu,ă cuă privireă laă
tipurileădeămaterialeăregăsiteăînăstructuraăzidăriilor (elemente pentru zidărie, mortar, beton,
grout,ăoţel,ăgrileăpolimericeădeăînaltăădensitate tip Tensar – pentru sistemul RichterGard de
consolidareăaăzidăriilor,ăpolimeriăarmaţiăcuăfibre),ăşiăprezentareaă cerinţelorădeăperformanţăă
ale acestora. Deă asemenea,ă seă prezintăă extremă deă detaliată modulă cumă esteă influenţatăă
aderenţaă motaruluiă laă elementeleă pentruă zidărie,ă funcţieă deă capacitateaă mortaruluiă deă
retenţieă aă apeiă (dictatăă deă tipulă liantuluiă şiă dozajulă acestuia),ă respectivă deă capacitateaă deă
absorbţieăaăelementelorăziditeă(ceramiceăsauăBCA).ă
O altă secţiune importantă este alocată obiectivului ştiinţific şiă conceptul sistemului
RichterGard de protecţieă aă zidărieiă utilizândă grileleă polimericeă deă înaltăă densitateă şiă
rezistenţăăcuănoduriărigide,ăinserateăînătencuialaăpereţilorăstructurali.
Ȋnă penultimaă parteă suntă prezentateă materialeleă compoziteă (matricileă polimerice,
fibreleădeăcarbon,ăsticlă,ăaramidăăşi kevlar) care,ăprinărezistenţeleămecaniceăsuperioareăpeă
careăleăposedă,ărespectivăprinăcapacitateaădeosebităădeăaderareălaăsuprafeţeleădinăbeton,ă
zidărieăşiămetal,ăprezintăăunăpotenţialădeosebităînăceeaăceăpriveşteăconsolidarea structurilor
dinăzidărie,ăextremădeăexpuseălaăcedăriăcasanteădatorateăeforturilorăprincipaleădeăîntindere
dezvoltate în apareiaj. Ȋnăultimaăparteăseăregăseşteăoăsecţiuneăcareăprezintăăarmonizareaă
condiţiilorăimpuseămaterialelorăutilizateălaărealizareaăconstrucţiilorădinăzidărieăamplasateăînă
zone seismice, între Codurile CR6 – 2006ă şiă P100ă – 1/2006, respectiv Codurile CR6 –
2013ăşiăP100ă– 1/2013.
Capitolul 3
Ȋnăacestăcapitol,ăsuntăprezentate: Principiileăgeneraleăprivindăalcătuireaăarchitectural –
structurală aăclădirilorăetajateăcuăpereţiăstructurali de zidărie amplasate în zone seismice;
Alcătuireaă clădiriiă înă plană şiă elevaţie; Criteriiă deă regularitateă geometricăă şiă structurală a
clădiriloră etajateă cuă pereţiă structuraliă deă zidărieă amplasate în zone seismice; Separarea
clădiriiă înă tronsoaneă prină rosturi; Dimensiuniă maximeă aleă clădiriloră etajateă cuă pereţiă
structuraliădeăzidărieăamplasateăînăzoneăseismice. Ȋnăultimaăparteăseăregăseşteăoăsecţiuneă
careă prezintăă armonizareaă alcătuirii clădiriloră etajateă cuă pereţiă structuraliă deă zidărie
amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006ă şiă P100ă – 1/2006, respectiv
Codurile CR6 – 2013ăşiăP100ă– 1/2013.
Capitolul 4
Capitolulă începeă cuă prezentareaă moduluiă deă alcătuireă ală apareiajuluiă zidit,ă secţiune
undeăseăaratăăobligativitateaărealizăriiăţeseriiăelementelorăpentruăzidărie. Ȋnăcontinuare,ăse
prezintă caracteristicileă geometriceă aleă construcţiiloră cuă pereţiă structuraliă dină zidărie: cu
pereţiă deşi (tip fagure), cuă pereţiă rari (tipă celular)ă şiă clădirile tip sală. Se continuăă cuă
condiţia impusă grosimiiăminimeăaăpereţilorăstructurali, respectiv conditiile pe care trebuie

săăleărespecteăraportulăăhe / t înăscopulălimităriiăzvelteţiiăpereţilorărespectivi,ăfuncţieădeătipulă
zidărieiă(ZNA), (ZC)ăşiă(ZIA).
Următoareaăsecţiuneăprezintă cerinţeleăceătrebuieărespectate,ăcuăprivireălaă stabilirea
geometrieiă(formăăşiădimensiuni),ărespectivăaăpoziţieiăgolurilorăfuncţionaleălaănivelulăpereţiloră
structuraliădinăzidărie. Cerinţaăstructuralăăprevedeăca,ăpentruăprotejareaăplinurilorădeăzidărieă
dintre goluri se impune adoptarea unorăproporţiiăadecvateăşiăaăunorălungimiăminime,ăcareă
să avantajeze capacitatea acestora de a disipa energia (indusăădeăseism),ărespectivădeăaă
seăevitaăcâtămaiămultătimpăcedărileăcasante. Ȋn ultimaăparteăseăregăseşteăoăsecţiuneăcareă
prezintăă armonizareaă privindă alcătuireaă sistemului deă pereţiă structurali din ansamblul
clădiriloră etajate deă zidărieă amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006ă şiă
P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 – 2013ăşiăP100ă– 1/2013.
Capitolul 5
Capitolulă începeă cuă clasificareaă condiţiiloră deă microclimată deă expunereă aă zidărieiă
conformă specificaţiiloră Coduluiă CR6ă – 2006. De asemeni, într-oă manierăă extremă deă
detaliată,ă cuă exemplificăriă documentate,ă suntă prezentate cauzele careă afecteazăă
durabilitateaă construcţiiloră dină zidărie, defalcate în: Cauze datorate mediului natural care
afecteazăă durabilitateaă construcţiiloră dină zidărie; Cauze datorate mediului antropic care
afecteazăădurabilitateaăconstrucţiilorădinăzidărie.
Ȋnă continuare,ă se prezintăă principaleleă tipuriă deă degradăriă înregistrateă laă nivelulă
construcţiiloră dină zidărieă şiă cauzeleă careă stauă laă bazaă produceriiă acestora. Totodată,ă se
prezintăă aspecteleă privitoareă laă apariţiaă dislocaţiiloră înă structuraă zidăriilor supuse la
solicităriă seismice. Ȋnă ultimaă parte,ă se specificăă măsurileă privindă asigurareaă durabilităţiiă
construcţiilorăcuăstructuraădinăzidărie, defalcate pe categorii de materiale.
Capitolul 6
Capitolul începe cu prezentarea avariilor caracteristice construcţiiloră cuă structuraă
din zidărie,ăsecţiuneăundeăsuntădescriseămecanismeleădeărupere (ductile sau casante) ale
montanţiloră şiă rigleloră deă cuplareă dină zidărieă solicitate seismic, funcţieă deă proporţiileă
apareiajelorăacestoraă(zvelteţea).ă
Se continuăă cuă prezentareaă uneiă clasificăriă aă tipuriloră deă defecteă înregistrateă laă
nivelul elementelorăstructuraleă dină zidărie,ă precumă si starea de avariere a acestora, apoi
cu definirea Tipurilorădeălucrăriăefectuateălaănivelulăconstrucţiilorăcuăstructuraădinăzidărie în
vedereaărefaceriiă/ăridicăriiăperformanţelorăstructuraleăprivindăreducereaărisculuiăseismic.
Capitolul se încheie cu prezentareaăcategoriilorădeălucrăriădeăreparaţiiăşiăconsolidări
efectuateă laă nivelulă construcţiiloră cuă structuraă dină zidărie,ă înă vedereaă refaceriiă /ă ridicăriiă
performanţelorăstructuraleăpentruăreducereaărisculuiăseismic. Ȋnă continuare, este
prezentatăădescriereaăextremădeădetaliatăăaăsoluţiilorăcurenteădeăreparareăşiăconsolidare a
construcţiilorăcuăstructuraădinăzidărie.
Capitolul 7
Capitolul începe cu prezentareaă conceptuluiă deă calitateă ală lucrăriloră deă construcţii,ă
respectiv organizareaă generalăă aă controluluiă deă calitate,ă înă vedereaă asigurăriiă uneiă
eficacităţiă maxime. Se continuăă cuă prezentarea metodeloră deă investigareă şiă aparateleă
pentruădeterminareaăăcaracteristicilorăşiăstăriiăfiziceăaăelementelorădeăconstrucţieădinăbeton,ă
betonăarmatăşiăzidării.
Capitolul 8
Capitolulăprezintă conform prevederilor Normativului P 130 – 1999, metodologia de
realizareă aă urmăririiă comportăriiă înă timp aă construcţiilor, inclusiv a celor cu structura din
zidărie,ă cu detaliereaă celoră douăă categoriiă componente: urmărireaă curentă (aplicatăă înă
cazulă construcţiiloră obişnuite); urmărireaă specială (aplicatăă înă cazulă construcţiiloră
deosebite, în urma recomandăriiăexpertizelorătehniceă/ăinspecţiilorăextinse,ăsauălaăcerereădeă
cătreăbeneficiar).
Capitolul 9
Capitolul prezintă o Comparaţie privindăcomportareaăstructurilorădinăzidărieăconfinatăă
realizatăăcuăblocuriăceramiceăcuăgoluriăverticaleăînăcorelaţie cu Codurile CR6-2013 şi P2-85
Având în vedere prevederile noilor coduri de proiectare P100/1-2013ăşiăCR6-2013 în
prezenta lucrare s-aărealizatăoăcomparaţieăîntreărăspunsurileăstructuraleăpentruăoăclădireăcuă
structuraă deă rezistenţaă dină zidărieă realizatăă cuă blocuri ceramice cu goluri verticale,
calculatăăînăconformitateăcuăacestea,ăversusăcalculeăînăacordanţaăcuănormativulăP2-85.
Ȋnăurmaăcalculelorăefectuate,ăseăpoateăconstataăaspectulăcă,ărăspunsurileăstructuraleă
obţinute,ăpentruăceleădouăătipuriădeăcalculeărealizate, pentru structuri din zidărieărealizate
cu blocuri ceramice cu goluri verticale, sunt destul de apropiate, atât pentru calculele de
nivel normal, pentru rezistenţele de proiectare, dar şi pentru calcule de nivel superior –
curbe forţă tăietoare-deplasare, astfel încât, în urma acestora se poate afirma că cel puţin
pentru clădiri regulate, cu 3 niveluri (P+2E).
Seăpoateăfaceăafirmaţiaăcă din punct de vedere al răspunsurilor structurale obţinute
Codul de proiectare CR6-2013 oferă un spor de 25% siguranţă faţă de cerinţele
normatvului P2-85.
10.2ăăContribuţiiăpersonale
Capitolul 2
La sfârşitulă acestuiă capitol,ă maiă precisă laă subcapitolul 2.8,ă aă fostă prezentatăă
armonizarea condiţiilor impuse materialelor utilizate laărealizareaăconstrucţiilorădinăzidărie
amplasate în zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şiă P100 – 1/2006, respectiv
Codurile CR6 – 2013ăşiăP100 – 1/2013. Ȋnă urmaă realizăriiă acesteiă armonizări,ă amă găsită
următoareleăcritici, înăsensulămenţineriiăuneiăseriiădeăcondiţionăriădinăCodurile CR6 – 2006
şiăP100 – 1/2006, înăaceaşiăformăăşiăînănoile Coduri CR6 – 2013ăşiăP100 – 1/2013 :
C1 - înăcadrulădiscuţieiăcomparativeădeălaăsubcapitolul 2.8.1.1, se poate constata aspectul

că, înătimpăceăelementeleăpentruăzidărieăîncadrateăînăClasa II privind nivelul de încredere,
sunt permise conform Codului P100 – 1/2006 doară laă execuţiaă pereţiloră structuraliă dină
zidărieă aparţinândă construcţiiloră încadrateă înă clasa IV deă importanţă,ă pentruă zoneă cu
hazardăseismicămaiăscăzută(ag  0.12g), în conformitate cu specificaţiileănouluiăCod P100 –
1/2013 aceastăă categorieă deă elementeă pentruă zidărieă (încadrateă acumă înă Categoria II
privind nivelul de încredere alăproprietăţilorămecanice),ăpoateăfiăutilizatăăînăzoneleăseismiceă
cu ag  0.15g, pentruărealizareaăpereţilorăstructuraliădinăzidărieălaăconstrucţiiăîncadrateăatâtă
în clasa IV deăimportanţăăcâtăşiăînăclasa III. Aceastăămodificareăareădreptăscopăreducereaă
peă câtă posibilă aă costuriloră deă investiţieă (majorareaă profituluiă economic)ă pentruă categoriileă
menţionateădeăclădiriăcuăstructuraădinăzidărieăsituateăînăzoneădeăhazardăseismicămaiăscăzut.
inândăcontădeăaspectulăcăăînăclasaă de importanţă,ăregăsimăşiăcategoriaăclădiriloră
deălocuită(avândăînălţimeaătotalăăŢă28ăm),ăcuăstructuraădinăzidărie,ărespectivăaăcelorădeătipă
curentă (careă nuă aparţină celorlalteă claseă deă importanţă),ă careă suntă răspândite,ă permitereaă
utilizăriiă unoră elementeă pentruă zidărieă “maiă ieftine”ă chiară şiă înă zoneă caracterizateă deă ună
hazardă seismică maiă redus,ă poateă atrageă dupăă sineă oă diminuareă semnificativăă aă calităţiiă
lucrăriiă şiă implicită aă siguranţeiă structurale,ă maiă alesă înă condiţiileă înă careă peă piaţăă existăă şiă
produseă cuă calităţiă îndoielnice,ă “mascate”,ă avândă preţuriă atractive,ă respectivă devieriă deă laă
aplicareaă corectăă aă tehnologiiloră deă execuţieă (executanţiă grăbiţi,ă înclinaţiă preponderentă
spreă obţinereaă unoră profituriă substanţialeă cuă preţulă unoră cheltuieliă reduseă extremă deă
periculos).
C2 - înă cadrulă discuţieiă comparativeă deă laă subcapitolul 2.8.1.2, privitor la Condiţiile de
utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile geometrice, se poate
observaă aspectulă că,ă în timp ce Codul CR6 – 2006 prevedeă pentruă pereţiiă interioriă dină
structuraăelementelorăpentruăzidărieăcuăgoluriăverticaleă(dinăgrupa 2)ăoăgrosimeăminimăădeă
10 (mm), indiferent deă valoareaă acceleraţieiă ag la amplasament, noile variante de Cod
CR6 – 2013, respectiv P100 – 1/2013,ăpermităcaăvaloareaăminimăăaăacesteiăgrosimiăsăăfieăă
consideratăăcelăpuţină5ă(mm)ăpentruăzoneleăcaracterizateădeăunăhazardăseismicămaiăredusă
(ag  0.15g). Aceaşiă situaţieă seă poateă observaă şiă înă cazulă grosimiiă pereţiloră exterioriă aiă
elementeloră pentruă zidărieă menţionate.ă Astfel,ă dacăă CR6 – 2006 prevedea o grosime
minimăă deă 15ă (mm),ă înă varianteleă CR6 – 2013 şiă P100 – 1/2013,ă grosimeaă minimăă aă
pereţiloră exterioriă aiă elementeloră pentruă zidărieă cuă goluriă verticaleă (dină grupa 2) a fost
redusăălaăcelăpuţină12ă(mm)ăpentruăzoneleăseismiceăcuă ag ≥ă0.20ăg, respectv la 8.0 (mm)
pentru zonele cu hazard seismic mai redus (ag  0.15g). Neă lovimă iarăşiă deă aspectulă
economic, careănuăarătrebuiăsăăprimezeăînăfaţaăsiguranţeiă
C3 - înăcadrulădiscuţieiăcomparativeădeălaăsubcapitolul 2.8.2.1, cu privire la Condiţionările

impuse calităţii şi mărcii mortarului pentru zidărie,ăseăpoateăobservaăaspectulăcă,ăînăceeaă
ceăpriveşteăposibilitateaădeăutilizareăaămortarelorăpentruăzidărieăpreparateăpeăşantieră(careă
nuă îndeplinescă înă totalitateă condiţiileă dină normaă SR EN 998 – 2), Codul P100 – 1/2006
introduceălimităriămaiăsevereădecât cele furnizate de varianta P100 – 1/2013.
Astfel,ădacăăP100 – 1/2006 permiteaăutilizareaămortaruluiăpentruăzidărieă preparat la
şantier,ădoarăpentruăexecutareaăpereţilorăstructuraliă/ănestructuraliădinăzidărieălaăclădirileădină
categoriileă deă importanţăă  şi V situate în zone cu hazard seismic limitat (ag ≤ă 0.12g),
respectivă pentruă pereţiiă nestructuraliă aiă clădiriloră dină categoriileă deă importanţăă  şi V
situate în zone seismice cu (ag ≤ă0.16g),ăînănoulăCod P100 – 1/2013,ăacelaşiămortarăpoateă
fiăutilizatăatâtălaărealizareaăpereţilorăstructuraliă/ănestructurali dinăzidărieăaparţinândăclădiriloră
dinăcategoriileădeăimportanţăă şi V,ăpentruătoateăzoneleăseismiceă(deciăşiăpentruăceleăcuă
hazardă ridicat),ă câtă şiă pentruă pereţiiă structuraliă /ă nestructuraliă dină zidărieă aiă clădiriloră dină
categoriaădeăimportanţăă, situate în zone seismice cu (ag ≤ă0.15g),ădarănumai în condiţiile
în care toate prevederile din reglementările tehnice specifice privind execuţia lucrărilor din
zidărie sunt respectate. inândăcontădeăfaptulăcăăînăexecuţieăfoarteăuşorăseăproducădevieriă
de la aplicareaăcorectăăaătehnologiilorădeărealizareă(cauzateădeăritmurileădeăexecuţieăalerte,ă
respectivădeăgolurileăsemnificativeădeăconştiinciozitateăaleăforţeiădeămuncăădinăconjuncturaă
actuală), coroborat cu posibilitatea de introducere în lucrare a unor elemente pentru
zidărieă cuă calităţiă îndoielniceă (peă piaţăă existândă şiă astfelă deă produse,ă avândă preţuriă
atractive),ă utilizareaă mortareloră preparateă înă condiţiiă deă şantieră laă realizareaă pereţiloră
structuraliădinăzidărieăaparţinândăclădirilorăsituateăînăzoneăcuăhazard seismic ridicat, poate
atrageă dupăă sineă oă diminuareă semnificativăă aă calităţiiă lucrăriiă şiă implicită aă siguranţeiă
structurale. Acest aspect este deosebit de important !
C4 - înăcadrulădiscuţieiăcomparativeădeălaăsubcapitolul 2.8.2.2, cu privire la Condiţionările

privind asigurarea aderenţei între elementele pentru zidărie şi mortar, se poate observa
aspectulă că,ă înă cazulă zidăriiloră realizateă cuă elementeă dină BCAă înă asociereă cuă mortarul
pentru zidărie pentru utilizare generală (G), valorile rezistenţelor caracteristice la
întindere din încovoiere ale zidăriei perpendicular pe planul peretelui (fxk1)ă şiă (fxk2)
furnizate de Codul CR6 – 2013, 4.1.1.3.1.(3) sunt mai mari decât cele furnizate de Codul
CR6 – 2006, 4.1.1.3.1.(2),ăcuă25%ăpentruămortareădeămarcăăM10, M7.5, M5, respectiv cu
15%ăpentruămortareădeămarcăăM2.5.
Capitolul 3
armonizarea privind alcătuirea clădirilor etajate cu pereţi structurali de zidărie amplasate în
zone seismice, între Codurile CR6 – 2006 şiă P100 – 1/2006, respectiv Codurile CR6 –
2013ăşiăP100 – 1/2013. Ȋnăurmaărealizăriiăacesteiăarmonizări,ăamăgăsităurmătoareleăcritici,
înăsensulămenţineriiăuneiăseriiădeăcondiţionăriădinăCodurile CR6 – 2006 şiăP100 – 1/2006,
înăaceaşiăformăăşiăînănoile Coduri CR6 – 2013ăşiăP100 – 1/2013 :
C5 - înă cadrulă discuţieiă comparativeă deă laă subcapitolul 3.6.3.2, cu privire la Criteriile de
regularitate geometrică şi sructurală în elevaţie,ăseăpoateăconstataăaspectulăcăăvariantaăde
Cod CR6 – 2006 esteămaiărestrictivă,ăînăsensulăcăăpermiteăpeăambeleădirecţiiăprincipaleăaleă
clădiriiăoăreducereăaăariilorăneteătotaleădeăzidărieăaleăpereţilorăstructuraliăsituaţiălaănivelurileă
superioare,ă careă nuă vaă depăşiă20%ă dină ariaă totalăă deă zidărieă de la parter, comparativ cu
valoareaă deă 30%ă furnizatăă înă aceleaşiă condiţiiă deă Codul CR6 – 2013. În felul acesta,
probabilitateaă caă structuraă săă prezinteă discontinuităţiă peă verticalăă careă deviazăă traseulă
forţelorăcătreăfundaţiiăesteămaiămică,ăaspectăconsiderat benefic.
Capitolul 4
armonizarea privind alcătuirea sistemului de pereţi structurali din ansamblul clădirilor
etajate de zidărie amplasate în zone seismice, între Codurile de proiectare CR6 – 2006 şiă
P100 – 1 / 2006, respectiv Codurile de proiectare CR6 – 2013 şiăP100 – 1 / 2013. Ȋnăurmaă
realizăriiăacesteiăarmonizări,ăamăgăsităurmătoareleăcritici, înăsensulămenţineriiăuneiăseriiădeă
condiţionăriădinăCodurile CR6 – 2006 şiăP100 – 1/2006, înăaceaşiăformăăşiăînănoile Coduri
CR6 – 2013ăşiăP100 – 1/2013 :
C6 - în cadrul discuţieiă comparativeă deă laă subcapitolul 4.9.4.1.1, cu privire la Alcătuirea

stâlpişorilor din beton armat,ă seă poateă observaă aspectulă căă procentul minim de 1(%)
privindăarmareaălongitudinalăăaăstâlpişorilorăesteăimpusăînă Codul P100 – 1/2013, pentru o
valoareă aă acceleraţieiă seismiceă deă proiectareă ag ≥ă 0.25g,ă înă timpă ceă prină specificaţiileă
Codului P100 – 1/2006 pentruăoăvaloareăaăacceleraţieiăseismiceădeăproiectareăag ≥ă0.20g,ă
aspect care este mai acoperitor.
Ȋnă zoneleă caracterizateă deă ună hazardă seismică redus,ă respectivă careă tindeă spreă
moderat, având ag ≤ă 0.16g,ă Codul P100 – 1/2006 prevede un procent minim de armare
unic,ă deă celă puţină 0.8(%),ă înă timpă ceă prescripţiile noului Cod P100 – 1/2013 specificăă ună
domeniuădeăvaloriăpentruăprocentulăminimădeăarmareălongitudinalăăaăstâlpişorilor,ăafineăcuă
acceleraţiaăseismicăădeăproiectareălaăamplasamentă(ag). Astfel, în zonele caracterizate de
ag ţă0.15găşiăag = 0.20g, se impuneăoăvaloareădeăcelăpuţină 0.8(%), iar în zonele cu ag =
0.10găoăvaloareădeăcelăpuţină0.6(%).
Ȋnăconsecinţă,ăaceastăăvariereăaăprocentuluiădeăarmareălongitudinalăăpentruăstâlpişoriă
poate fiăprivităăcaăoămăsurăăeconomică,ăavândăînăvedereăaspectulăcăăodatăăcu reducerea
valoriiăacceleraţieiăseismiceădeăproiectareă(ag),ăseăaşteaptăăoăscădereăa stăriiădeăeforturiăînă
ansamblulăpereţilorăstructurali. Având înă vedereă aspectulăcă,ă procentulăefectivă deă armareă
longitudinalăăalăstâlpişorilor trebuie săăasigureă şiăpreluarea atât a efectului de încovoiere
(înă planulă peretelui)ă generată deă reacţiuneaă diagonaleiă comprimateă careă solicităă zonaă deă
intersecţieă aă stâlpişoruluiă cuă centuraă (mecanismă strut and tie),ă câtă şiă aă efectuluiă deă
încovoiereăapărutăînăstâlpişoriăcaăurmareăaăsolicităriiăpereteluiăperpendicularăpeăplan, este
indicat ca pentru ag < 0.20g săăfieămenţinutăunăprocentădeăarmareădeăcelăpuţină0.8(%), care
pentruăstâlpişoriiărealizaţiăînăpereţiăcuăgrosimeaădeăoăcărămidăă(240ămm)ăpoateăfiăobţinutălaă
limităăcuă4ăbareăΦ12.
Referitoră laă poziţionareaă stâlpişoriloră dină betonă armat înă ansamblulă pereţilorădină
zidărie,ă trebuieă făcutăă precizareaă deă laă începută asupraă aspectuluiă că,ă oă serieă deă carenţeă
existente în Codul CR6 – 2006. 5.2.4.(1), respectiv care au fost semnalate deăspecificaţiileă
Normei SR EN 1998 – 1/2004, au fost remediate în Codului P100 – 1/2013, 8.5.4.3.1.(2),
însăăparţial.ă
Analizândă subcapitolulă 4.6.2.2.ă ală tezei,ă respectivă armonizareaă realizatăă întreă
prescripţiileăCodurilor CR6 – 2006 şiăP100 – 1/2006 de la subcapitolul 4.9.4.1.2, se poate
observaăaspectulăcă,ădeşiăînăCodul CR6 – 2006 bodarea cuăstâlpişoriădinăbetonăarmat era
obligatorie pentru orice gol (dinăpereţiiăstructurali) avândăoăsuprafaţăă 2.5 (mp), indiferent
deăvaloareaăacceleraţiei (ag), respectiv norma SR EN 1998 – 1/2004, 9.5.3,(4), prevedea
dispunereaă stâlpişoriloră deă ambeleă părţiă aleă fiecăruiă golă cuă ariaă ≥ă 1.5ă (mp),ă indiferentă deă
valoareaă acceleraţieiă seismiceă deă proiectareă (ag), prescripţiileă nouluiă Cod P100 – 1/2013
prevăd ca numai în zonele cu hazard seismic ridicat, caracterizate de ag  0.25g orice gol
avândăoăsuprafaţăă 1.5ă(mp)ătrebuieăbordatăcuăstâlpişori, iarăînărest,ăadicăăpentruăzoneleă
caracterizate de ag ≤ 0.20g, bordareaăgolurilorăcuăstâlpişoriăesteăobligatorieăîncepândădeălaă
oă suprafaţăă aă acestoraă  2.5 (mp). Şiă înă aceastăă situaţieă putemă distingeă importanţaă
acordatăă aspectuluiă economic,ă careă înă modă normală ară trebuiă eclipsatăă deă măsurile de
ridicare a nivelului de siguranţăăstructurală.
Luândă înă considerareă aspectulă că,ă înă paralelă cuă aceastăă schimbareă aă coduriloră
Româneştiă CR6 şiă P100, lucrăriă deă specialitateă străine [1.48] având drept scop
îmbunătăţireaăprotecţieiăantiseismiceăaăclădirilorădinăzidărieăconfinată,ărecomandauăcaă toţiă
montanţiiă situaţiă întreă goluri cu suprafaţaă > 10% din cea a peretelui, săă fieă obligatoriuă
confinaţiă cuă stâlpişoriă dină betonă armat (indiferent de valoarea ag), se poate observa o
reticenţăăaălumiiăconstructorilorădinăRomâniaăînăfaţaăschimbărilorămasive.ă Din acest motiv
inclusiv în Codul P100 – 1/2013 nu s-aăacceptatăîncăăunăintervalămediuădeărecurenţăăIMRă
de 475 ani, aşa cum alte coduri din ţări seismiceă (Nouaă Zeelandă,ă Japonia,ă Chile,ă etc.)ă
deja au adoptat.
Datăă fiindă importanţaă confinăriiă montanţiloră /ă şpaleţiloră deă zidărieă (dintreă golurileă
funcţionale),ăatâtădinăpunctădeăvedereăalăductilizăriiăacestora,ădarăşiăalăspoririiărezistenţelor,ă
aspectă careă leă conferăă “credibilitate”ă înă participareaă deă ansamblu, uneleă lucrăriă deă
specialitateă străineă [1.48]ă specificăă ca, pentru stabilirea ariei nete totale Az,net (necesarăă
calcululuiădensităţiiădeăpereţi),ătoţiămontanţiiăsituaţiăîntreăgolurileăavândăsuprafaţaă>ă10%ădină
cea a peretelui (deciăşiăceleăcuăsuprafaţaă 1.5 (mp) săăfieăobligatoriuăconfinaţi cuăstâlpişoriă
din beton armat (deci golurile respective bordate).
Aplicarea acestor specificaţii esteă deosebită deă benefică,ă prezenţaă stâlpişoriloră laă
margineaă şpaleţiloră dintreă goluriă permiţândă ancorareaă eficientăă aă armăturiloră inserate în
rosturile orizontale.
inând cont de cele expuse, introducerea acestor condiţionăriădeăbordareăobligatorieă

cuăstâlpişoriădinăbetonăarmatăăaăgolurilorăfuncţionaleădinăpereţiiădeăzidărie,ăavând suprafaţaă
> 10% din cea a peretelui, în Codurile CR6 şiăP100 – 1, constituie o necesitate.
C7 - în cadrul discuţieiă comparativeă deă la subcapitolul 4.9.4.3.1, cu privire la Alcătuirea

centurilor din beton armat din ansamblul pereţilor structurali din (ZC) şi (ZC + AR), se
poateăobservaăaspectulăcă pentru zonele caracterizate de un hazard seismic ridicat, atât
Codul P100 – 1/2006, 8.5.4.2.2.(4), câtăşi Codul P100 – 1/2013, 8.5.4.3.2.(7), prevădăună
procent minim de armare de 1(%),ăsinguraădiferenţiereăconstituind-oăvaloareaăacceleraţieiă
seismice la amplasament (ag)ă deă laă careă începeă săă seă apliceă prevedereaă (0.20gă 
conform P100 – 1/2006 şiă0.25g  conform P100 – 1/2013).ăAvândăînăvedereăaspectulăcăă
valoarea (ag)ăţă0.20găseăregăseşteăşiăînănouaăzonareăseismicăăcorespunzătoareă Codului
P100 – 1/2013,ă seă poateă afirmaă faptulă căă prevedereaă dină vechiulă codă esteă maiă
acoperitoare.
Aspecte tehnologice
La subcapitolele 4.6 şiă 4.7 din cadrul capitolului 4, am prezentat într-oă manierăă
detaliatăădescriereaătehnologiilorădeărealizareăatâtăaăapareiajelorăzidite,ăcâtăşiăaăclădirilorăcuă
structuraădinăzidărieăconfinatăă(ZC)ăşiă(ZC+AR), respectiv din (ZIA), dorind ca peăaceastăă
caleăsăăaducăunărealăsprijinăcelorăinteresaţiădeăaspectulăpracticăalăexecuţiei,ăşiănuănumai.
Avândăînăvedereăaspectulăcă înnădirileă prină suprapunereă apară frecventă laă nivelulă
armăturiloră longitudinaleă dină elementeleă deă confinareă aă zidăriei,ă atâtă laă extremităţileă
centurilorăînăsituaţiaăutilizăriiădeăcarcaseăprefabricate,ăcâtăşiălaăextremităţileăstâlpişorilorăînă
majoritateaăcazurilor,ărespectivăţinândăcontădeăfaptulăcăăînăpracticaămultorăşantiereăacesteă
înnădiriă seă executăă cuă bareleă lipite legateă cuă sârmăă (dină considerenteă deă simplitate),ă
necesitateaă uneiă detalieriă corecteă aă moduluiă deă realizareă aă acestoraă (prină careă săă seă
mobilizeze mecanismul de transfer), este extrem de important.
Ȋnăacestăsens,ăamăelaboratăoăserieădeădetaliiăprivindărealizareaăcarcaselorădeăarmăturăă
pentruăstâlpişoriăşiăcenturi,ăînăvedereaăasigurăriiăcondiţiilorăoptimeădeătransferăaăeforturiloră
întreăbareleăînnădirilorăprinăsuprapunere.ă
Capitolul 6
Ȋn cadrul acestui capitol, de asemeni, am prezentat într-o manierăă detaliată

descrierea tehnologiilor curenteă deă reparareă şiă consolidareă aă clădiriloră cuă structuraă dină
zidărie,ăutilizândăatâtămaterialeăclasice,ăcâtăşiămoderne, dorind ca peăaceastăăcaleăsăăaducă
unărealăsprijinăcelorăinteresaţiădeăaspectulăpracticăalăexecuţiei,ăşiănuănumai.
BIBLIOGRAFIEăăSELECTIVĂ
[1.1]. P.Buchanan – “StoneăChambersăasăPrivateăIceăHouses”ă– Stonewatch – Newsletter of the Gungywamp Society –
2007 ;
[1.2]. Yitzhak Sapir – “HebrewăBibleăandăANEăHistoryăListsăCommentary”ă– 2006 ;
[1.3]. RodicaăCrişan – “Construcţiiădinăzidărieăşiăbeton”ă– 2007 ;
[1.4]. Radu Petrovici – “ProiectareaăclădirilorădinăzidărieăconformăStandardelorăEuropeneăadoptateăînăRomâniaă(SRăEN),ă
Volumul 1 – Materiale,ăProprietăţiămecanice,ăDurabilitate”ă– EdituraăUniversitarăăIONăMINCUă- 2008 ;
[1.5]. Barbara Ashfield & David Hanson – “DesignăSquared”ă– 2010 ;
[1.6]. U.T.C.B. – F.C.C.I.A. – “Îndrumătorădeăproiectareăaăsistemelorăstructuraleădinăzidărieăcuăblocuriăceramiceăcuăgoluriă
verticale”ă– Editura MATRIX ROM – 2007 ;
[1.7]. ViktorăKizinievič, FabijonasăPetrikaitis,ăOlgaăKizinievič – “InfluenceăofăTechnologicalăFactorsăonătheăPhysical-
MechanicalăPropertiesăofăClayăMasonryăUnits”ă– MaterialsăScienceă(Medžiagotyra)ăVol.ă11,ăNo.1ă– 2005 ;
[1.8]. Victor Asquini, Emil Prager – “Indicatorătehnicăînăconstrucţii”ă– 1938 ;
[1.9]. J.I. Davison – “MasonryăMortar”- Canadian Building Digest 163, National Research Council of Canada – 1974 ;
[1.10]. Nwofor T.C. & Sule S. – “AăMathematicalăModelăforătheăPredictionăofăOptimumăMortarăJointăThicknessăinăbrick-
MortarăCouplet”ă– University of Portharcourt, Rivers State, Nigeria – 2012 ;
[1.11]. Dayaratnam P. – “Brickăandăreinforcedăbrickăstructures”ă- New Delhi Oxford and IBH – 1987 ;
[1.12]. E.Rizzatti, H.R.Roman, G.Mohamad, E.Y.Nakanishi – “Mechanicalăbehaviorăanalysis of small– scale modeling
of ceramic block masonry structures – Geometriesăeffect”ă- Revista IBRACON de Estruturas e Materiais, vol.5,
no.5, São Paulo, Oct. 2012 ;
[1.13]. Ad Vermeltfoort – “Brickă – mortară interactionă ină masonryă underă compression”ă - Eindhoven University of
Technology – 2005 ;
[1.14]. Kenneth Sandin – “MortarsăforăMasonryăandăRendering,ăChoiceăandăApplication”ă– Building Issues, Vol.7,No.3 –
1995 ;
[1.15]. O.G.Ilinoiu – “Controlulăcalităţiiăbetoanelor”ă- EdituraăăCarteaăUniversitarăă– 2004 ;
[1.16]. TraianăOneţ – “VerificareaăCalităţiiăConstrucţiilorădeăbetonăarmatăşiăbetonăprecomprimat”ă– Editura DACIA – 1979
;
[1.17]. James E. Amrhein – “GROUT...THEăTHIRDăINGREDIENT”ă– Masonry Institute of America – 1980 ;
[1.18]. INTERNATIONAL CODE COUNCIL – “InternationalăResidentialăCode”ă– 2012 ;
[1.19]. INTERNATIONAL MASONRY INSTITUTE – “TECHNOLOGYăBrief”ă– August 2009 ;
[1.20]. National Ready Mixed Concrete Association – “TechnicalăInformationăpreparedăbyăNRMCA”ă– 1993, 2005 ;
[1.21]. NATIONAL CONCRETE MASONRY ASSOCIATION – “GroutăQualityăAssurance”ă– TEK 18-8B – 2005 ;
[1.22]. Elizabeth Vintzileou – “Groutingăofăthree-leaf stone masonry : Types of grouts, mechanical properties of
masonryăbeforeăandăafterăgrouting”ă– Milano 15.03.2012 ;
[1.23]. NATIONAL CONCRETE MASONRY ASSOCIATION – “GroutăforăConcreteăMasonry”ă– TEK 9-4A – 2005 ;
[1.24]. Ioan Cadar, Tudor Clipii, Agneta Tudor – “BetonăArmat”ă– EdituraăOrizonturiăUniversitare,ăTimişoaraă1999ă;
[1.25]. Ramiro A. Sofronie – “ManualăRichtergard”ă– Total Publishing – Bucureştiă2004ă;ă
[1.26]. Ramiro A. Sofronie şiăValentin Feodorov – “Procedeuădeăarmareăşiăconsolidareăaăzidăriilorăcuăgrileăsintetice”ă–
BrevetăInvenţieă- 1995 ;
[1.27]. Ramiro A. Sofronie – “ConceptulăRichterGard deăprotecţieăantiseismică aăzidăriei”ă;ă
[1.28]. CodiţăăS.ăAlinaăMariana – “Performanţeleăprocedeelorădeăarmareăcuăgrileăpolimericeăaăzidăriilorădeăcărămidă”ă–
Rezumatătezăădeădoctorată– Bucureştiă2011ă;
[1.29]. Ramiro A. Sofronie – “VulnerabilityăofăRomanianăCulturalăHeritageătoăHazardsăandăPreventionăMeasures”ă- 2001
;
[1.30]. Richter Gard – “TheăUltimateăReinforcementăforăSeismicăProtectionăofăMasonry”ă;
[1.31]. Cincu Marina – “Problemeăspecificeăprivindăutilizareaăfibrelorăpolimericeălaărealizareaăsistemelorăstructuraleădină
zidărieăpentruăconstrucţiiăcivile”ă– Tezăădeădoctorată– Bucuresti 2011 ;
[1.32]. Tensar International Limited – “TheăPropertiesăandăPerformanceăofăTensarăBiaxialăGeogrids”ă – January 2003,
Issue 3 ;
[1.33]. American Composites Manufacturers Association – “Overview of the FRP Composites Industry – A Historical
Perspective”ă– 2004 ;
[1.34]. L.A. Bisby – “DurabilityăofăFRPăCompositesăforăConstruction”ă– ISIS Canada – 2006 ;
[1.35]. Md. Rashadul Islam – “Inventoryă ofă FRPă strengtheningă methodsă ină masonryă structures”ă – Master’să Thesisă –
2008 ;
[1.36]. Valter Dejke – “Durabilityă ofă fibreă reinforcedă polymersă (FRP)ă asă reinforcementă ină concreteă structures”ă –
CHALMERS TEKNISKA H GSKOLAă– G teborgă1999ă;
[1.37]. Karlsson M. – “Fiberkompositarmering”ă– NCCăTeknik,ăG teborgă1998ă;
[1.38]. Bank L C, Gentry T R – “AcceleratedăTestăMethodsătoăDetermineătheăLong-Term Behavior of FRP Composite
Structuresă:ăEnvironmentalăEffests”ă– Journal of Reinforced Plastic and Composites, Vol.14, June 1995 ;
[1.39]. Machida A – “State-of-the-Artă Reportă onă Continuousă Fiberă Reinforcingă Materials”ă – Society of Civil Engineers
(JSCE), Tokyo, 1993 ;
[1.40]. DOST KIMYA END.HAMM.SAN.VE TIC.LTD – “DOSTăReă– BarăProductăDataăSheet”ă– Istanbul TURKYE ;
[1.41]. BASF Construction Chemicals Italia Spa – “RinforzoădiăstruttureăconăFRP”ă– Quaderno tecnico – Treviso, Italy ;
[1.42]. HI. WTC – Catalog – 2011 ;
[1.43]. MINOVA RSA – “Powermeshă– FIReP ® Fibre ReinforcedăPolymerăMesh”ă– Product data – South Africa - 2010
;
[1.44]. BAODING JISRUN MECHANICAL MANUFACTURING CO., Ltd – Catalog ;
[1.45]. BOLONG THREE DIMENSIONAL COMPOSITES CO., Ltd – Catalog ;
[1.46]. BEST – B2B.COM – Catalog ;
[1.47]. Chin J, Aouadi K, Haight M.R, Hughes W.L, Nguyen T – “Effectsă ofă Water,ă Saltă Solutionă andă Simulatedă
Concrete Pore Solution on the Properties of Composite Matrix Resins Used in Civil Engineering Applications.
PolymerăComposites”ă– 2001 ;
[1.48]. R.Meli, S.Brzev et al. – “Seismic Design Guide for Low-Riseă Confinedă Masonryă Buildings”ă – Earthquake
Engineering Research Institute, Oakland - 2011 ;
[1.49]. Svetlana Brzev – “Earthquake-Resistantă Confinedă Masonryă ă Construction”ă – National Information Center of
Earthquake Engineering – ISBN 81- 904190 – 9 – 9 ;
[1.50]. Bruce Bolt & all – “EarthquakeăinăChile,ăMarchă3,ă1985”ă– EERI Special Earthquake Report ;
[1.51]. Moroni M.O, Astroza M, Acevedo C – “PerformanceăandăSeismicăVulnerabilityăofăMasonryăHousingăTypesăUsedă
inăChile”ă- Journal of Performance of Constructed Facilities, ASCE, Vol.18, No.3, pp.173-179 - 2004 ;
[1.52]. S.C.ă Wienerbergeră Sistemeă deăcărămiziă S.R.L. – “Sistemulă deă cărămiziă POROTHERM”ă – Ghid de punere în
operăă– 2013 ;
[1.53]. Universidad Nacional de Córdoba [2002] – “Disenoă deă Estructurasă deă Hoormigonă Armadoă yă Pretensado,ă
Capituloă10”ă;
[1.54] Tom Schacher – “Confinedă Masonryă foră oneă andă twoă storeyă buildingsă ină low-techă environments”ă – A NICEE
Publication – February 2009 ;
[1.55]. Svetlana Brzev – “Confined Masonryă Buildingsă :ă Keyă Componentsă andă Performanceă ină Pastă Earthquakes”ă –
February 2014, IIT Gandhinagar, India ;
[1.56]. Héctor E. Rodríguez Lozoya et al. - Open Journal of Civil Engineering, 2013, 3, 194 - 201
(http://www.scirp.org/journal/ojce) ;
[1.57]. R. Petrovici – “RevizuireaăcoduluiădeăproiectareăpentruăclădiriădinăzidărieăCR6ă – 2006”ă– A.I.C.P.S. Review 4 /
2009ăEDI IEăNOU ă;
[1.58]. Svetlana Brzev – “Analysisă ofă Confinedă Masonryă Buildingsă :ă Partă 1.ă Short Course on Seismic Design of
ReinforcedăandăConfinedăMasonryăBuildings”ă– February 17-21, 2014, IIT Gandhinagar, India ;
[1.59]. Y.Yamasaki and all, C.Zavala and all – “Constructionă ofă Masonryă Buildingsă withă appropriatedă technologies”ă –
CISMID / FIC / UNI - March 2004, Lima, Peru ;
[1.60]. M. Asinari – “Buildingsă withă structuralămasonryă wallsăconnectedă toă tie-columns and bond-beams”ă – European
School for Advanced Studies in Reduction of Seismic Risk – February, 2007 ;
[1.61]. www.peri.de
[1.62]. Kuldeep S. Virdi, Rossen D. Rashkoff – “Low-riseăresidentialăconstructionădetailingătoăresisistăearthquakes”ă–
City University Lodon ;
[1.63]. Cement & Concrete Association of New Zealand – “MasonryăGroutingăMethods”ă– Information Bulletin :IB 66 –
August 2004 ;
[1.64]. Ghiocel D şiăcolectivă– “ConstrucţiiăCivile”ă– Ed.DidacticăăşiăPedagogicăă– 1985 ;
[1.65]. Paul Popescu – “DegradareaăConstrucţiilor”ă– Universitatea SPIRU HARET – 2002 ;
[1.66]. Cristina Romanescu, Constantin Ionescu – “Fenomenulădeăcoroziuneăaăpodurilorădinăbeton armat : metode de
testare,ă controlă şiă deă evaluareă aă riscului”ă – Seminarulă internaţională “Gestionareaă risculuiă operaţională înă
exploatareaăreţelelorărutiere”ă– Noiembrie 2009 – Iaşi,ăRomâniaă;
[1.67]. INCERC – Filiala Cluj-Napoca – “Durabilitateaăelementelorăşiăstructurilorădeăbetonăprecomprimat”ă– 2005 ;
[1.68]. C.Bob, T.Dencsak, C.Tanasie, I.Balcu – “ContribuţiiăprivindăevaluareaăcapacităţiiăbetonuluiădeăaălegaăCO 2 prin
carbonatare”ă– RevistaăRomânăădeăMaterialeă2012,ă42ă(4),ă370ă– 380 ;
[1.69]. Narendra Taly - “Designăofăreinforcedămasonryăstructures”ă– second edition ;
[1.70]. Gheorghe-Crinel Colban – “Structuriă dină zidărie.ă Alcătuire,ă proprietăţi,ă elementeă deă calculă şiă principiiă deă
consolidare”ă– Editura AGIR 2000 ;
[1.71]. Radu Agent – “Expertizareaăşi punereaăînăsiguranţăăaăclădirilorăexistenteăafectateădeăcutremure”ă– editura FAST
PRINT ;
[1.72]. Tudor Dan – “ReabilitareaăşiăconsolidareaăconstrucţiilorădeăzidărieăII”ă;
[1.73]. DanăDubină – “UrbanăHabitatăConstructionsăunderăCatastrophicăEvents.ăWG2ă:ăEarthquake resistance. Proposal
ofăresearchădirections”ă;
[1.74]. A.R. Santhakumar – “GUIDELINESă FORă RETROFITTINGă OFă BUILDINGS”ă – Government of TAMILNADU –
2006 ;
[1.75]. MRB & Associates – “SeismicăRetrofittingăGuidelinesăofăBuildingsăinăNEPAL.ăMasonry”ă– April 2013 ;
[1.76]. TECNARIA S.p.A. – “Shearăconnectorsăforăcompositeăstructures”ă;
[1.77]. M.Piazza, C. Baldessari, R.Tomasi – “The role of in-plane floor stiffness in the seismic behaviour of traditional
buildings”ă- University of Trento, Italy, 2008 ;
[1.78]. Claudio Modena – “Criteriădiăprogettoăperăilămiglioramentoăsismicoădegliăedificiăstorici”ă – Universita di Padova –
2010 ;
[1.79]. Anand S.Arya, Teddy Boen, Yuji Ishiyama - “Guidelinesă foră Earthquakesă Resistantă Nonă – Enginereed
Construction”ă– IAEE – 2012 ;
[1.80]. A.Mahdizadeh, J.Borzouie, M.Raessi - “NewăApproachătoăseismicăRehabilitationăofăMasonryăSchoolăBuildings”ă–
15 WCEE, Lisboa 2012 ;
[1.81]. A.Marini, G. Plizzzari – “Tecniche di analisi, di rinforzo e di miglioramento sismico di edifici storici”- Corso di
perfezionamento - Universita di Brescia – 2007 ;
[1.82]. Paolo Faccio, Elisa Fain - “CorsoădiăConsolidamentoăDegliăEdificiăStorici”ă– Universita IUAV di Venezia, 2011 –
2012
[1.83]. A.Borri, M.Corradi, E.Agneloni, G.Celestini – “Alcuneă Sperimentazioni su Collegamenti tra Barre e Nastri in
CFRPăperăInterventiădiăMiglioramentoăSismicoăsuăEdificiăinăMuratura”ă– Universita degli Studi di Perugia, Italy ;
[1.84]. A.Borri, M.Corradi, A.Vignoli – “SeismicăUpgradingăofăMasonryăStructuresăwithăFRP”;
[1.85]. H.Meireles, R.Bento – “Rehabilitationăandăstrengtheningăofăoldămasonryăbuildings”ă– DTC no.02/2013 ;
[1.86]. V.Ciubotaru – “Soluţiiă deă consolidareă pentruă fundaţiileă continueă aflateă subă pereţiă portanţi”ă – site internet
CONSTRUC IIăCIVILEăŞIăINDUTRIALE – 2012 ;
[1.87]. IAEE MANUAL – Ch. 9 “Repair,ăRestorationăandăStrengtheningăofăBuildings”ă– 2004 ;
[1.88]. V.Simionescu – “Contribuţiiăteoreticeăşiăaplicativeăcuăprivireălaăconsolidareaăstructurilorădinăzidărieăşiăbetonăarmată
afectateădeăcutremure”ă– Rezumatătezăădeădoctorată– Bucureştiă2000ă;
[1.89]. www.jlupiles.com ;
[1.90]. GECoPRA - “InovaăDomusă - ProjectoăCasaădoăFuturo”ă;
[1.91]. www.autonopedia.org - “TheăPracticalăResourceăforăSustainableăLiving”ă;
[1.92]. www.diydoctor.org.uk – “PointingăBrickworkă– HowătoăPointăandăRepointăBrickworkăandăWalls”ă;
[1.93]. Christine Beall – “Tuckpointingăoldămortarăjoints”ă– PUBLICATION # M880116 – The Aberdeen Group ;
[1.94]. Hampshire County Council – “Re-pointing.ăPrinciples,ăMaterialsăandăMethods”ă;
[1.95]. The QUIKRETECompanies – “Tuck-pointingăMortarăJointsă/ăReplacingăDemagedăBrick”ă;
[1.96]. M.Budescu, I.P.Ciongradi, N.Taranu, I.Gavrilas, M.Ciupala, I.Lungu – “Reabilitareaă Construcţiilor”ă – Ed.
Vesper 2001 ;
[1.97]. www.cristalproof.pt ;
[1.98]. Patrick Bischof & René Suter - Retrofitting Masonry Walls with Carbon Mesh - Institute of Construction and
Environment, University of Applied Sciences (UAS) – Fribourg ;
[1.99]. Motavalli M – ”ă Seismică Assessmentă andă Retrofittingă ofă Shariatiă Museumă ină Tehran’’ă - FRP Strengthening of
Masonry, Fibre Composites, FS07, Empa Switzerland, University of Tehran. Iran ;
[1.100]. C. Dragomir, C.Matei, D. Dobre, E.S. Georgescu – ”Comportareaă elementeloră structuraleă deă anvelopăă dină
zidărieălaăacţiuniăextreme”ă– INCERC Bucuresti – 2009 ;
[1.101]. QuakeWrap,Inc. ;
[1.102]. R.Santhanam – “Guidelinesăforăretrofittingăofăbuildings”ă– Government of Tamilnadu, India ;
[1.103]. M.Teodorescu, C.Budan – “TehnologiaăLucrărilorădeăȊntreţinere,ăReparaţiiăşiăConsolidăriă;
[1.104]. www.matest.com ;
[1.105]. P.Gregorczyk, P.B.Lourenço – “AăReviewăonăFlată– JackăTesting”ă– Universidade do Minho, Portugal ;
[1.106]. R. Tolve – “Costruzioniă Esistentiă :ă Livelliă diă Conoscenzaă eă Indaginiă Diagnosticheă Strutturali”ă –
BRAINSTORMERS – Laboratorio per la conoscenza delle scienze tecniche ;
[1.107]. D. Stoica – “Structuriădinăzidarieă– Problemeăşiăsoluţiiămoderne”ă– editura MatrixRom - 2015
PRESCRIPŢIIăăOFICIALE
[2.1]. CR6 – 2006 – “Codădeăproiectareăpentruăstructuriădinăzidărie”ă;

[2.2]. P100 – 1/2006 – “Codădeăproiectareăseismicăă– Partea I – Prevederiădeăproiectareăpentruăclădiri”ă;
[2.3]. SR EN 1996 – 1 – 1 : 2006 – “Eurocodă6ă:ăProiectareaăstructurilorădinăzidărie.Parteaă1–1. Reguli generale pentru
construcţiiădeăzidărieăarmatăăşiănearmată”ă;
[2.4]. SR EN 771 – 1 : 2011 – “Specificaţiiăaleăelementelorăpentruăzidărie.ăParteaă1ă:ăElementeăpentruăzidărieădeăargilăă
arsă”ă;
[2.5]. SR EN 771 – 4 : 2011 – “Specificaţiiăaleăelementelorăpentruăzidărie.ăParteaă4ă:ăElementeăpentruăzidărieădeăbetonă
celularăautoclavizat”ă;
[2.6]. SR EN 1998 – 1 : 2004 – “Eurocodă 8ă :ă Proiectareaă structuriloră pentruă rezistenţaă laă cutremur.ă Parteaă 1ă :ă Reguliă
generale,ăacţiuniăseismiceăşiăreguliăpentruăclădiriă(AnexaăNaţională)ă;
[2.7]. SR EN 772 – 1 : 2011 – “Metodeădeăîncercareăaăelementelorăpentruăzidărie.ăParteaă1ă:ăDeterminareaărezistenţeiălaă
compresiune”ă;
[2.8]. SR EN 772 – 13 : 2001 – “Metodeădeăîncercareăaăelementelorăpentruăzidărie.ăParteaă13ă:ăDeterminareaădensităţiiă
aparenteăşiăabsoluteăînăstareăuscatăăaăelementelorăpentruăzidărieă(cuăexcepţiaăpietreiănaturale)”ă;
[2.9]. SR EN 772 – 11 : 2011 – “Metodeădeăîncercareăaăelementelorăpentruăzidărie.ăParteaă11ă:ăDeterminareaăabsorbţieiă
de apăădatorităăacţiuniiăcapilareăaăelementelorăpentruăzidărieădeăbetonăcuăagregate,ăpiatrăăartificialăăşiănaturalăăşiă
vitezaăiniţialăădeăabsorbţieăaăapeiăaăelementelorăpentruăzidărieădinăargilă”ă;
[2.10]. ASTM C 67 – “Sampling and Testing Brick and Structural ClayăTile”ă;
[2.11]. SR EN 197 – 1 : 2011 – “Ciment.ă Parteaă 1ă :ă Compoziţie,ă specificaţiiă şiă criteriiă deă conformitateă aleă cimenturiloră
uzuale”ă;
[2.12]. SR EN 459 – 1 : 2003 – “Varăpentruăconstrucţii”ă;
[2.13]. SR EN 13139 : 2003 – “Agregateăpentruămortare”ă;
[2.14]. SR EN 1008 : 2003 – “Apa de preparare pentru beton – Specificaţiiăpentruăprelevare,ăîncercareăşiăevaluareăaă
aptitudiniiădeăutilizareăaăapei,ăinclusivăaăapelorărecuperateădinăproceseăaleăindustrieiădeăbeton,ăcaăapăădeă
preparareăpentruăbeton”ă;
[2.15]. SR EN 934 – 3 + A1 : 2012 – “Aditiviăpentruăbeton,ămortarăşiăpastă.ă Parteaă3:ăAditiviăpentruămortarădeăzidărie.ă

Definiţii,ăcondiţii,ăconformitate,ămarcareăşiăetichetare”ă;
[2.16]. SR EN 998 – 2 : 2011 – “Specificaţieăaămortarelorăpentruăzidărieă- Parteaă2:ăMortareăpentruăzidărie”ă;
[2.17]. SR EN 1052 – 3 : 2003 + A1 : 2007 – “Metodeădeăîncercareăaăzidăriei.ăParteaă3ă:ăDeterminareaărezistenţeiăiniţialeă
laăforfecare”ă;
[2.18]. SR EN 1015 – 3 : 2001 + A1 : 2004 + A2 : 2007 – “Metodeădeăîncercareăaămortarelorăpentruăzidărieă– Partea 3 :
Determinareaăconsistenţeiămortaruluiăproaspătă(cuămasaădeăîmprăştiere)ă;
[2.19]. SR EN 1015 – 4 : 2001 – “Metodeădeăîncercareăaămortarelorăpentruăzidărie.ăParteaă4:ăDeterminareaăconsistenţeiă
mortaruluiăproaspătă(cuăpenetrareăplunger)”ă;
[2.20]. SR EN 1015 – 2 : 2001 + A1 : 2007 – “Metodeădeăîncercareăaămortarelorăpentruăzidărie.ăParteaă2:ăEşantionareaă
globalăăaămortarelorăşiăpregătireaămortarelorădeăîncercat”ă;
[2.21]. SR EN 1015 – 9 : 2002 + A1 : 2007 – “Metodeădeăîncercareăaămortarelorăpentruăzidărie.ăParteaă9ă:ăDeterminareaă
durateiădeălucrabilitateăşiătimpuluiădeăcorecţieăaămortaruluiăproaspăt”ă;
[2.22]. SR EN 1015 – 17 : 2001 + A1 : 2006 – “Metodeă deă încercareă aă mortareloră pentruă zidărie.ă Parteaă 17:ă
Determinareaăconţinutuluiădeăclorurăăsolubilăădinămortareleăproaspete”ă;
[2.23]. SR EN 1015 – 11 : 2002 + A1 : 2007 – “Metodeă deă încercareă aă mortareloră pentruă zidărie.ă Parteaă 11:ă
Determinareaărezistenţeiălaăîncovoiereăaămortaruluiăîntărit”ă;
[2.24]. SR EN 1052 – 2 : 2001 – “Metodeădeăîncercareăaăzidăriei.ăParteaă2ă:ăDeterminareaărezistenţeiălaăîncovoiere”ă;
[2.25]. SR EN 1015 – 10 : 2002 + A1 : 2007 – “Metodeă deă încercareă aă mortareloră pentruă zidărie.ă Parteaă 10ă :ă
Determinareaădensităţiiăaparenteăaămortaruluiăîntărit”ă;
[2.26]. SR EN 1015 – 18 : 2003 – “Metodeădeăîncercareăaămortarelorăpentruăzidărie.ă
Parteaă18ă:ăDeterminareaăcoeficientuluiădeăabsorbţieăaăapeiădatoratăăacţiuniiăcapilareăaămortaruluiăîntărit”ă;
[2.27]. SR EN 1745 – 2012 – “Zidărieăşiăelementeăpentruăzidărie.ăMetodeăpentruădeterminareaăcaracteristicilorătermice”ă;
[2.28]. SR EN 1996 – 2 : 2006/AC : 2010 – “Eurocodă6.ăProiectareaăstructurilorădeăzidărie.ăParteaă2ă:ăProiectare,ăalegereă
materialeăşiăexecuţieăzidărie”ă;
[2.28 bis]. SR EN 1996 – 2 : 2006/NB : 2008 - “Eurocodă 6.ă Proiectareaă structuriloră deă zidărie.ă Parteaă 2ă :ă Proiectare,ă
alegereămaterialeăşiăexecuţieăzidărie.ăAnexăănaţionalăă”ă;
[2.29]. NE 012 – 1 : 2007 – “Normativă pentruă producereaă betonuluiă şiă executareaă lucrăriloră dină beton,ă betonă armată şi
beton precomprimat. Parteaă1ă:ăProducereaăbetonului”ă;
[2.29 bis]. NE 012 – 2 : 2010 - “Normativăpentruăproducereaăbetonuluiăşiăexecutareaălucrărilorădinăbeton,ăbetonăarmatăşiă
betonăprecomprimat.ăParteaă2ă:ăExecutareaălucrărilorădinăbeton”ă;
[2.30]. SR EN 1992 – 1 – 1 : 2004/NB : 2008/A91 : 2009 – “Eurocodă2ă:ăProiectareaăstructurilorădeăbeton.ăParteaă1ă– 1 :
Reguliăgeneraleăşiăreguliăpentruăclădiri.ăAnexaănaţională”ă;
[2.31]. SR EN 197 – 1 : 2011 – “Ciment.ă Parteaă 1ă :ă Compoziţie,ă specificaţiiă şiă criteriiă de conformitate ale cimenturilor
uzuale”ă;
[2.32]. SR EN 12620 + A1 : 2008 – “Agregateăpentruăbeton”ă;
[2.33]. SR EN 1008 : 2003 – “Apaă deă preparareă pentruă beton.ă Specificaţiiă pentruă prelevare,ă încercareă şiă evaluareă aă
aptitudinii de utilizare a apei, inclusivă aă apeloră recuperateă dină proceseă aleă industrieiă deă beton,ă caă apăă deă
preparareăpentruăbeton”ă;
[2.34]. SR EN 934 – 2 + A1 : 2012 – “Aditiviă pentruă beton,ă mortară şiă pastă.ă Parteaă 2ă :ă Aditiviă pentruă beton.ă Definiţii,ă
condiţii,ăconformitate,ămarcareăşiăetichetare”ă;
[2.35]. SR EN 12878 : 2005 – “Pigmentiă pentruă colorareaă materialeloră deă construcţieă peă bazăă deă cimentă şiă /ă sauă var.ă
Specificaţiiăşiămetodeădeăîncercare”ă;
[2.36]. SR EN 450 – 1 : 2012 – “Cenuşăăzburătoareăpentruăbeton.ăParteaă1ă:ăDefiniţii,ăcondiţiiăşiăcriteriiădeăconformitate”ă;
[2.37]. SR EN 13263 – 1 + A1 : 2009 – “Siliceă ultrafinăă pentruă beton.ă Parteaă 1ă :ă Definiţii,ă condiţiiă şiă criteriiă deă
conformitate”ă;
[2.38]. SR EN 13263 – 2 + A1 : 2009 – “Siliceăultrafinăăpentruăbeton.ăParteaă2ă:ăEvaluareaăconformităţii”ă;
[2.39]. SR EN 206 – 1 : 2002 – “Beton.ăParteaă1ă:ăSpecificaţie,ăperformanţă,ăproducţieăşiăconformitate”ă;
[2.40]. SR EN 12350 – 2 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăproaspăt.ăParteaă2ă:ăÎncercareaădeătasare”ă;
[2.41]. SR EN 12350 – 5 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăproaspăt.ăParteaă5ă:ăÎncercareaăcuămasaădeărăspândire”ă;
[2.42]. SR EN 12350 – 1 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăproaspăt.ăParteaă1ă:ăEşantionare”ă;
[2.43]. SR EN 12350 – 7 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăproaspăt.ăParteaă7ă:ăConţinutădeăaer.ăMetodeăprinăpresiune”ă;
[2.44]. SR EN 12350 – 6 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăproaspăt.ăParteaă6ă:ăDensitate”ă;
[2.45]. SR EN 12390 – 2 : 2009 – “Încercareă peă betonă întărit.ă Parteaă 2ă :ă Pregătireaă şiă păstrareaă epruveteloră pentruă
încercăriădeărezistenţă”ă;
[2.46]. SR EN 12390 – 3 : 2009 + AC : 2011 – “Încercareă peă betonă întărit.ă Parteaă 3ă :ă Rezistenţaă laă compresiuneă aă
epruvetelor”ă;
[2.47]. SR EN 12390 – 7 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăîntărit.ăParteaă7ă:ăDensitateaăbetonuluiăîntărit”ă;
[2.48]. SR EN 12390 – 8 : 2009 – “Încercareăpeăbetonăîntărit.ăParteaă8ă:ăAdâncimeaădeăpătrundereăaăapeiăsubăpresiune”ă;
[2.49]. SR 3518 : 2009 – “Încercăriă peă betoane.ă Determinareaă rezistenţeiă laă îngheţ-dezgheţă prină măsurareaă variaţieiă
rezistenţeiălaăcompresiuneăşi/sauămodulului deăelasticitateădinamicărelativ”ă;
[2.50]. ASTM C 476 – “StandardăSpecificationăforăGroutăforăMasonry”ă;
[2.51]. ASTM C 404 – “StandardăSpecificationăforăAggregatesăforăMasonryăGrout”ă;
[2.52]. INTERNATIONAL BUILDING CODE – 2006 ;
[2.53]. ASTM C 1019 – “TestăMethodăforăSamplingăandăTestingăGrout”;
[2.54]. ACI 530-05 / ASCE 5-05 / TMS 402-05 – “BuildingăCodeăRequirementsăforăMasonryăStructures”ă;
[2.55]. CNR – DT 200/2004 – “Istruzioniă peră laă Progettazione,ă l’Esecuzioneă edă ilă Controlloă diă Interventiă diă
ConsolidamentoăStaticoămedianteăl’utilizzoădiăCompositiăFibrorinforzati”ă;
[2.56]. ACI Committee 440 – “State-of-the-Art Report on Fibre Reinforced Plastic Reinforcement for Concrete
Structures”ă– draft 2, September 21, 1998 ;
[2.57]. SR EN 1996 – 2 : 2006 / AC : 2010 – “Eurocodă 6ă :ă Proiectareaă structuriloră dină zidărie.Parteaă 2ă :Proiectare,ă
alegereămaterialeăşiăexecuţieăzidărie”ă;
[2.58]. SR EN 1996 – 1 – 1:2006 / NB:2008 – “Proiectareaăstructurilorădinăzidărie.ăParteaă1-1 : Reguli generale pentru
construcţiiădeăzidărieăarmatăăşiănearmată.ăAnexaănaţională”ă;
[2.59]. SR EN 998-1:2011 – “Specificaţieăaămortarelorăpentruăzidărie.ăParteaă1ă:ăMortareăpentruătencuireăşiăgletuire”ă;
[2.60]. SR EN 772-5:2002 – “Metodeădeăîncercareăaăelementelorăpentruăzidărie.ăPartea 5ă:ăDeterminareaăconţinutuluiădeă
săruriăsolubileăactiveăaăelementelorăpentruăzidărieădeăargilăăarsă”ă;
[2.61]. P100 – 3/2008 – “Codă deă proiectareă seismicăă – Partea III - Prevederiă pentruă evaluareaă seismicăă aă clădiriloră
existente”ă
[2.62]. FEMA 547 – 2006 – “TehniquesăforătheăSeismicăRehabilitationăofăExistingăBuildings”ă;
[2.63]. CR6 – 2013 – “Codădeăproiectareăpentruăstructuriădinăzidărie”ă– înlocuieşteă[2.1]ă;
[2.64]. P100 – 1/2013 – “Codă deă proiectareă seismicăă – Partea I – Prevederi de proiectare pentruăclădiri”ă - înlocuieşteă
[2.2] ;
[2.65]. ST 009 – 2011 – “Specificaţieă tehnicăă privindă produseă dină oţelă utilizateă caă armăturiă :ă cerinţeă şiă criteriiă deă
performanţă”ă;
[2.66]. SR 438 – 1/2012 – “Produseă deă oţelă pentruă armareaă betonului.Parteaă 1ă :ă Oţelă beton laminată laă cald.ă Mărciă şiă
condiţiiătehniceădeăcalitate”ă;
[2.67]. CR2 – 1 – 1.1/2013 – “Codădeăproiectareăaăconstrucţiilorăcuăpereţiăstructuraliădinăbetonăarmat”ă;
[2.68]. NP 125 – 2010 – “Normativăprivindăfundareaăconstrucţiilorăpeăpământuriăsensibileăla umezireăcolapsibile”ă;
[2.69]. C28 – 1983 – “Instrucţiuniătehniceăpentruăsudareaăarmăturilorădeăoţel-beton”ă;
STANDARDE / NORMATIVE ANTERIOARE DIN ROMÂNIA

(ÎN PREZENT ABROGATE)
[3.1]. STAS 457 – 80, 86 – “Cărămiziăplineăpresateăpeăcaleăumedă”ă;

[3.2]. STAS 5185/1 - 2 – 80, 86 – “Cărămiziăşiăblocuriăcuăgoluriăverticale” ;
[3.3]. STAS 10833 – 80 – “Betonăcelularăautoclavizat.ăElementeănearmate”ă;
[3.4]. STAS 1031 – 56 – “Construcţiiăcivileăşiăindustriale.ăElementeădeăzidărie.ăPrescripţiiădeăcalcul”ă;
[3.5]. STAS 10109/1 – 82 – “Constructiiă civileă industrialeă şiă agrozootehnice.ă Lucrăriă deă zidărie.ă Calcululă şiă alcătuireaă
elementelor”ă;
[3.6]. P2 – 85 – “Normativăprivindăalcătuirea,ăcalcululăşiăexecutareaăstructurilorădinăzidărie”ă;
[3.7]. P100 – 81 – “Normativăpentruăproiectareăantiseismicăăaăconstrucţiilorădeălocuinţe,ăsocialăculturale,ăagrozootehniceă
şiăindustriale”ă;
[3.8]. C17 – 82 – “Instrucţiuniătehniceăprivindăcompoziţiaăşiăpreparareaămortarelorădeăzidărieăşiătencuială”ă;
[3.9]. STAS 2634 – 80 – “Metodeădeăîncercareăaămortarelorăînăstareăproaspătăăşiăîntărită”ă;
[3.10]. STAS 1667 – 76 – “Agregateănaturaleăgreleăpentruăbetoaneăşiămortareăcuălianţiăminerali”ă;
[3.11]. STAS 1030 – 85 – “Mortareăobişnuiteăpentruăzidărieăşiătencuială”ă;
[3.12]. STAS 790 – 84 – “Apaăpentruăbetoaneăşiămortare”ă;
[3.13]. NE 012 – 99 – “Codădeăpracticăăpentruăexecutareaălucrărilorădinăbetonăşiăbetonăarmat”;
[3.14]. STAS 1759 – 88 – “Încercăriă peă betoane.ă Încercăriă peă betonulă proaspăt.ă Determinareaă densităţiiă aparente,ă aă
lucrabilităţii,ăaăconţinutuluiădeăagregateăfineăşiăaăînceputuluiădeăpriză”ă;
[3.15]. STAS 1275 – 89 – “Încercăriăpeăbetoane.ăÎncercăriăpeăbetonulăîntărit.ăDeterminareaărezistenţelorămecanice”ă;
[3.16]. STAS 3519 – 76 – “Încercăriăpeăbetoane.ăVerificareaăimpermeabilităţiiălaăapă”ă;
[3.17]. STAS 2414 – 91 – “Betoane. Determinareaădensităţii,ăcompactităţii,ăabsorbţieiădeăapăăşiăporozităţiiăbetonuluiă
întărit”ă;
[3.18]. STAS 3518 – 89 – “Încercăriăpeăbetoane.ăDeterminareaărezistenţeiălaăîngheţ-dezgheţ”ă;
[3.19]. STAS 10107/0 – 90 – “Calcululăşiăalcătuireaăelementelorăstructuraleădinăbeton,ăbetonăarmatăşiăbetonă
precomprimat”ă;
[3.20]. STAS 3622 – 86 – “Betoaneădeăciment.ăClasificare”ă;
[3.21]. STAS 10109/1 – 82 – “Construcţiiă Civile,ă Industrialeă şiă Agricoleă – Lucrăriă de zidărieă – Calcululă şiă alcătuireaă
elementeloră“.

Contributii Privind Tehnologia de Realiz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contributii Privind Tehnologia de Realiz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTRIBUŢIIăPRIVINDă

REZUMAT TEZA DE DOCTORAT

Conducator stiintific, Autor,

3.5.1 Dimensiuni maxime în plan

9. Comparatii privind comportarea structurilor din zidarie confinata realizata cu

1. Istoricul evoluţiei construcţiilor din zidărie. Conceptul de zidărie şi funcţiunile

1.2 Conceptul de zidărie şi funcţiunile îndeplinite de aceasta la realizarea construcţiilor civile

1.2.2 Funcţiunile îndeplinite de zidărie

Funcţia de închidere a zidăriei

2. Materiale utilizate la realizarea construcţiilor din zidărie amplasate în zone

2.1.2.2 Gruparea elementelor pentru zidărie în funcţie de caracteristicile geometrice

Fig.2.1 – Starea de solicitare a nervurilor care

2.1.4 Proprietăţile elementelor pentru zidărie

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

Tabel nr.II.5 (în conformitate cu Codul CR 6 – 2006)

POROTHERM 38 250 x 380 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 38STh 250 x 380 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 30 250 x 300 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 30STh 250 x 300 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 25 375 x 250 x 238 1.138 10.00 11.38

POROTHERM 25S 375 x 250 x 238 1.138 10.00 11.38

2.1.4.2.2 Absorţia de apă

Înǎlţimeaă antiseismicǎăaăconstrucţiei (conf P100 – 81)

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.2.5.2 Mortare pentru zidărie cu compoziţie prescrisă (de reţetă)

2.2.6 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul proaspăt

2.2.7 Principalele cerinţe de performanţă pentru mortarul întărit

Tabel nr.II.13 – Rezistenţaăminimăălaăcompresiune a mortarelor pentruăzidăriiădinăBCA

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.2.7.2 Aderenţa între elementele pentru zidărie şi mortar

2.2.8 Compoziţii uzuale pentru mortare, conform Instrucţiunilor tehnice C17 - 82

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.2.8.2 Compoziţia mortarelor pentru tencuială în conformitate cu C17 - 82

2.3.2 Moduri de definire a compoziţiei betonului

Tabel nr.II.21 – toleranţeăimpuseăpentruămetoda tasării (Cod NE012 – 1 / 2007)

Tabel nr.II.22 – toleranţeăimpuseăpentruămetoda răspândirii (Cod NE012 – 1 / 2007)

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.3.3.3 Conţinutul de aer oclus

2.3.4.7 Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.3.4.8 Conţinutul de cloruri

2.3.5 Prepararea betoanelor

2.4 Mortar – betonul (grout) utilizat în structurile de zidărie

2.4.1 Principalele cerinţe de performanţă pentru grout – ul proaspăt

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.6.2 Variante de conformare a grilelor polimerice

2.7 Polimeri armaţi cu fibre (PAF)

Fig.2.35 – Schematizarea structurii (PAF), cu fibrele

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.7.3 Materiale utilizate pentru (PAF)

2.7.3.1.2 Fibrele de sticlă

2.7.3.1.3 Fibrele de aramidă

2.7.3.2 Materiale pentru răşini

2.7.5 Proprietăţile fizice şi mecanice ale compozitelor (PAF)

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.8.1 Condiţionări impuse elementelor pentru zidărie

2.8.1.2 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile geometrice

Total goluri manipulare  12.5%

Grosime pereţi exteriori te ≥ 8 (mm) te ≥ 12 (mm)

Grosime pereţi interiori ti ≥ 5 (mm) ti ≥ 10 (mm)

Contribuţii privind tehnologia de realizare, reparareăşiăconsolidareăaăconstrucţiilorăcivile

2.8.1.3 Condiţii de utilizare a elementelor pentru zidărie funcţie de caracteristicile mecanice

Tabel nr.II.44 – Valorileăminimeăaleărezistenţelorălaăcompresiuneăstandardizateăaferenteăelementelorăpentruă