62 4.

Volume geometrice

4.4. Intersectii
Pentru determinarea intersectiilor intre volume geometrice si alte elemente
se va realiza descompunerea acestora pe componente de tip puncte, drepte si plane
si rezolvarea se va reduce la determinarea intersectiei dintre aceste elemente.
In Fig. 92, Fig. 93 sunt reprezentate intersectiile dintre doua tipuri de prisme
si drepte oarecare. Pentru fiecare din cele doua cazuri, dreapta a fost inclusa intr-un
plan de capat, respectiv vertical care mai apoi intersecteaza volumul geometric dupa
un contur. Pentru identificarea punctelor de intersectie dintre dreapta si volum
geometric se intersecteaza proiectiile dreptei cu conturul obtinut.

Fig. 92 Intersectia dintre o prisma dreapta si o dreapta oarecare. In prima varianta se

considera dreapta inclusa intr-un plan de capat rezultand un contur de intersectie triunghiular.
In cea de-a doua varianta se considera dreapta inclusa intr-un plan vertical care intersecteaza
prisma dupa un contur dreptunghiular

Fig. 93 Intersectia dintre o prisma cu muchii inclinate si o dreapta oarecare.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 63

Fig. 94 Intersectia dintre o piramida dreapta si o dreapta oarecare

In cazul intersectiei dintre doua volume cu fețe plane (Fig. 95,Fig. 96) se vor
considera plane auxiliare care fie contin cate un element de la fiecare volum geometric
sau o suprafata de la un singur corp care este integral inclusa in planul auxiliar,
urmand sa se identifice modul de intalnire a elementelor in planul auxiliar.
In Fig. 95 s-au luat in considerare plane verticale auxiliare care toate contin
varful piramidei si cate o muchie verticala a prismei. Rezolvarea se reduce astfel la
intersectia dintre doua segmente de dreapta: muchia prismei si linia inclusa in planul
auxiliar care uneste varful piramidei si punctul de pe muchia de la baza.

Fig. 95 Intersectia dintre o piramida dreapta si o prisma dreapta – rezolvare cu plane

ajutatoare care contin varful piramidei

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
64 4. Volume geometrice

In Fig. 96 s-au trasat plane verticale auxiliare ce contin fețele prismei care
sunt prin configuratia lor extrase de plane verticale. Se determina tipul de sectiune
prin piramida a fiecarul plan auxiliar si contururile rezultate se intersecteaza cu
elementele prismei. Problema se reduce la intersectarea a doua contururi plane
situate in acelasi plan vertical auxiliar, rezultand astfel punctele de intersectie cautate.

Fig. 96 Intersectia dintre o piramida dreapta si o prisma dreapta – rezolvare cu plane

ajutatoare care contin fețele prisme
In functie de tipurile de corpuri geometrice cu fețe plane care fac subiectul
unei intersectii se poate folosi una sau ambele metode.
In cazul volumelor geometrice cu suprafete curbe (Fig. 97, Fig. 98) se vor
considera in mod similar plane auxiliare care contin elemente de tip generatoare si
puncte particulare. Planele auxiliare vor urmari determinare contururilor cele mai
simple din cadrul volumelor geometrice cu suprafete curbe. Astfel, pentru situatia
cilindrului se vor urmari definirea unor plane auxiliare care vor contine contururile de
tip patrulater (patrat sau dreptunghi), respectiv cerc, pentru con se va opta pentru
conturul de tip triunghi (plane care contin varful si o coarda a cercului de la baza), iar
in cazul sferei sectiunea unica de cerc.
In functie de tipul de reprezentare grafica se va avea in vedere vizibilitatile
elementelor si identificarea generatoarelor de maxima vizibilitate.
In Fig. 97 s-au considerat plane verticale auxiliare care determina contururi
de tip dreptunghi in cilindru si triunghi cu un punct varf in cadrul piramidei. Trasarea
curbelor de intersectie presupune determinarea mai multor puncte pe lungimea
intersectiei si in special identificarea punctelor cu amplitudine maxima.
Similar cu intersectia dintre piramida si prisma, intersectia dintre un con si o
prisma dreapta (Fig. 98) presupune utilizarea unor plane auxiliare care contin
sectiune de tip triunghi in con (triunghi format din coarda si varf) si muchii existente
sau virtuale ale prismei. Si in acest caz, pentru trasarea curbelor de intersectie se vor

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 65

considera mai multe puncte pe lungimea intersectiei si identificarea punctelor cu

amplitudine maxima.

Fig. 97 Intersectia dintre o piramida dreapta si un cilindru drept

Fig. 98 Intersectia dintre un con drept si o prisma triunghiulara dreapta

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
66 4. Volume geometrice

4.4.1. Exercitii propuse

 Se considera un cub de latura 6cm si o piramida drapta cu baza patrat de latura
6cm, inaltime 9cm. Sa se reprezinte intersectia dintre aceste volume in dubla
proiectie si axonometrie izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 67

 Se considera un tetraedru regulat de latura 9cm si o prisma drapta cu baza patrat

de latura 3cm, inaltime 9cm. Sa se reprezinte intersectia dintre aceste volume in
dubla proiectie si axonometrie izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
68 4. Volume geometrice

 Se considera un tetraedru regulat de latura 9cm si o prisma dreapta cu baza

triunghi echilateral de latura 4cm, inaltime 9cm. Sa se reprezinte intersectia dintre
aceste volume in dubla proiectie si axonometrie izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 69

 Se considera o piramida cu baza triunghi echilateral de muchie 7cm si inaltime

8cm, un cub cu muchie 5cm. Sa se reprezinte intersectia dintre aceste volume in
dubla proiectie si axonometrie izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
70 4. Volume geometrice

 Se considera o piramida cu baza triunghi echilateral de muchie 7cm si inaltime

8cm, un cub cu muchie 5cm. Sa se reprezinte intersectia dintre aceste volume in
dubla proiectie si axonometrie izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 71

 Se considera o piramida cu baza triunghi echilateral de muchie 7cm si inaltime

6cm, o prisma dreapta cu baza triunghi echilateral de muchie 7cm si inaltime 7cm.
Sa se reprezinte intersectia dintre aceste volume in dubla proiectie si axonometrie
izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
72 4. Volume geometrice

 Se considera un cub de muchie 5cm asezat cu o fata paralela cu planul orizontal

de proiectie si un octaedru regulat de latura 5cm asezat pe varf, centrate in proiectia
orizontala si verticala. Se cere sa se reprezinte intersectia dintre aceste volume in
dubla proiectie si axonometrie izometrica.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 73

 Se considera o piramida dreapta avand baza un pentagon regulat cu muchia

m=5cm, inaltime 10cm si o prisma dreapta cu baza triunghi echilateral de muchie
l=5cm, inaltime 11cm, asezate conform desenului de mai jos. Se cere sa se
reprezinte in tripla proiectie si axonometrie izometrica intersectia dintre aceste doua
volume. Ambele volume sunt considerate solide (pline).

 Se considera o piramida dreapta avand baza un hexagon regulat cu muchia

m=4cm, inaltime 10cm si o prisma dreapta cu baza patrat de muchie l=4cm,
inaltime 11cm, asezate conform desenului de mai jos. Se cere sa se reprezinte in
tripla proiectie si axonometrie izometrica intersectia dintre aceste doua volume.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
74 4. Volume geometrice

 Se considera o piramida dreapta avand baza un hexagon regulat cu muchia

m=4cm, inaltime 10cm si o prisma dreapta cu baza dreptunghi de dimensiune
2.5*5cm, inaltime 8cm, centrate in proiectia orizontala. Se cere sa se reprezinte in
tripla proiectie si axonometrie izometrica intersectia dintre aceste doua volume.
Ambele volume sunt considerate solide (pline).

 Se considera o piramida dreapta avand baza un patrat cu muchia m=6cm, inaltime

10cm si un cilindru drept de raza l=2.5cm, inaltime 11cm, asezate conform
desenului de mai jos. Se cere sa se reprezinte in tripla proiectie si axonometrie
izometrica intersectia dintre aceste doua volume. Ambele volume sunt considerate
solide (pline).

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea
 4.Volume geometrice 75

 Se considera un tetraedru regulat de muchie 10cm asezat pe față si un cilindru

drept de raza l=2.5cm, inaltime 11cm, asezate conform desenului de mai jos. Se
cere sa se reprezinte in tripla proiectie si axonometrie izometrica intersectia dintre
aceste doua volume. Ambele volume sunt considerate solide (pline). Reprezentarea
grafica va tine cont de vizibilitatile rezultate in urma intersectiei.

Geometrie descriptiva - Note de curs

Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, Conf.univ.dr.arh. Diana Giurea