CAPITOLUL 4

CERINŢE DE SECURITATE ŞI SǍNǍTATE ÎN MUNCǍ PRIVIND

AERAJUL MINELOR

Aeraj:
 toate lucrările din subteran la care este permis accesul trebuie să fie aerisite în mod
corespunzător.
 trebuie prevăzut un aeraj permanent pentru a se menţine cu o marjă suficientă de
securitate:
a. atmosferă sănătoasă;
b. atmosferă în care riscurile de explozie şi de prafuri respirabile sunt sub control;
c. atmosferă în care condiţiile de muncă sunt corespunzătoare în timpul lucrului,
ţinându-se seama de metodele de lucru aplicate şi de eforturile fizice impuse
lucrătorilor.
 când aerajul natural nu face posibilă îndeplinirea acestor condiţii, aerajul principal
trebuie să fie asigurat cu una sau mai multe staţii de ventilatoare principale.
 trebuie luate măsuri pentru asigurarea stabilităţii şi continuităţii aerajului.
 depresiunea ventilatoarelor principale trebuie să fie supravegheată în mod continuu şi
pentru semnalizarea opririlor intempestive trebuie prevăzut un dispozitiv automat de
alarmă.
 parametrii de aeraj trebuie măsuraţi şi înregistraţi periodic.
 proiectul de aeraj, care să indice parametrii caracteristici utili ai sistemului de aeraj,
trebuie elaborat, actualizat periodic şi să fie disponibil la locul de muncă.
 se consideră grizutoasă orice exploatare subterană în care există posibilitatea degajării
de metan într-o cantitate care nu exclude riscul formării unei atmosfere explozive.

4.1.Cerinţe generale

Documentaţiile tehnice de perspectivă pentru dezvoltarea, menţinerea sau reducerea

capacităţilor de producţie ale minelor vor cuprinde soluţiile de aerisire, precum şi mijloacele
tehnice necesare pentru realizarea aerajului general şi parţial, etapizat, funcţie de regimul
degajărilor de gaze, evoluţia lucrărilor miniere, metodele de exploatare aprobate, capacităţile de
producţie şi tehnologiile de extracţie planificate.
Prin programul general de exploatare se detaliază în cadrul proiectului de aeraj, prevederile
din documentaţiile tehnice de perspectivă, luându-se în considerare obiectivele concrete şi
condiţiile de zăcământ.
Aerajul general al minelor se va realiza aspirant.
Proiectarea deschiderii, pregătirii şi exploatării perimetrelor miniere trebuie să determine
sectorizarea aerajului. Sectorizarea va consta din realizarea de sisteme individuale de aeraj (în
componenţa cărora intră circuitele principale şi secundare de aeraj) legate la instalaţiile principale
de ventilaţie.
Depresiunea maximă la nivelul minei, până la suitorul ( puţul) principal de aeraj, pentru
fiecare sistem individual este de 150 mm H2O.
La deschiderea prin galerii transversale a stratelor grizutoase, imediat după atingerea sau
traversarea primului strat exploatabil, trebuie realizată o legătură de aeraj cu orizontul superior la
distanţă de cel mult 20 m de galeria transversală. Concomitent cu săparea legăturii de aeraj se poate

22
continua şi săparea galeriei transversale cu condiţia realizării legăturii cu orizontul superior. În
cazul unor pachete de strate, funcţie de caracteristicile stratelor traversate şi a modului de degajare a
metanului din acestea, prin programul general de exploatare se stabilesc stratele exploatabile pentru
care se vor realiza legături separate de aeraj cu orizontul superior.
Din galeriile transversale principale de bloc la orizonturile noi pe perioada traversării unui
strat declarat cu pericol de scurgeri de cărbune mărunt şi gaze, începând de la 10 m de strat şi 5 m
după strat, evacuarea aerului din lucrările de deschidere se face în mod obligatoriu în curentul de
aer viciat.
Fac excepţie galeriile care nu au corespondent la un orizont de aeraj. în aceste cazuri
lucrările se execută pe bază de proiect avizat de un organism certificat şi aprobat de conducerea
tehnică a CNH -SA.
Săparea dintr-o galerie transversală a unei galerii direcţionale pe strat, se face numai după
realizarea unei legături de aeraj cu orizontul superior, pentru fiecare aripă, la cel mult 20 m de
galeria transversală. Legătura de aeraj pentru una din aripi poate fi realizată şi printr-un suitor scurt
de cel puţin 10 m racordat la legătura de aeraj din cealaltă latură.
În cazul deschiderii unor câmpuri miniere noi, după interceptarea unui strat exploatabil,
lucrările de deschidere nu se pot continua decât după executarea lucrărilor necesare pentru crearea
unui circuit de aeraj sub depresiunea generală a minei. Fac excepţie atât lucrările miniere de
deschidere şi pregătire a stratelor de cărbune orizontale şi de înclinare mică cât şi lucrările
transversale care nu au corespondent la un orizont de aeraj. în aceste cazuri lucrările se execută pe
bază de proiect de aeraj aprobat de conducerea tehnică a CNH-SA., cu condiţia asigurării calităţii
aerului.
La execuţia lucrărilor miniere de deschidere a stratelor declarate cu pericol de scurgeri de
cărbune mărunt şi gaze, începând de la o distanţă de 10 m faţă de strat până la o distanţă de 5 m
după traversarea acestuia, se va prevedea evacuarea aerului direct în curentul general de aer viciat.
Proiectul de aeraj parţial pentru aceste lucrări miniere va fi avizat de un organism certificat şi
aprobat de către conducerea tehnică a CNH-SA.
La sucursalele CNH-SA este interzisă aerisirea în serie a abatajelor. Prin excepţie se admite
aerisirea în serie a abatajului frontal concomitent cu frontul de lucru din pilieri spre lucrările vechi
sau falii, cu respectarea următoarelor condiţii:
 lungimea maximă a pilierului va fi de 25m;
 în frontul de lucru din pilier, aerisirea se va asigura prin instalaţii de aeraj parţial
prevăzute cu ventilatoare pneumatice;
 tehnologia adoptată trebuie să asigure funcţionarea continuă a instalaţiei de aeraj parţial;
 în curentul de ieşire din galeria de aeraj concentraţia de metan să nu depăşească valorile
maxime admise;
 controlul concentraţiei de metan în zona superioară a pilierilor se va face cu capete
detectoare ale instalaţiei grizumetrice locale sau centrale;
 între linia de front a abatajului şi cea a pilierului decalajului să nu depăşească 1 m;
 realizarea unei susţineri corespunzătoare a intersecţiei dintre galeria comună a abatajului
cu frontul de lucru din pilier.
Se interzice aerisirea oricărui front de lucru cu curentul de aer care a circulat prin abataj cu
excepţia lucrărilor de pregătire aferente acestuia. În aceste lucrări de pregătire concentraţia de
metan să nu depăşească valorile maxime admise.
Se admite aerisirea lucrărilor de pregătire aferente abatajului executate înaintea acestuia cu
condiţia asigurării calităţii de aer proaspăt la intrarea în abataj. în acest caz este obligatorie
montarea unui cap de detecţie înainte de intrarea aerului în abataj.
Vitezele maxime admise de circulaţie a aerului sunt cele redate în tabelul de mai jos:

Tipul lucrării miniere Viteza maximă admisă (m/s)

Fronturi de lucru 4
Lucrări miniere de transport şi circulaţie personal 8

23
 Crossinguri 10
Lucrări miniere care servesc numai pentru aeraj 15
Găuri de sondă pentru aeraj Nu se limitează

Aerajul încăperilor în care se încarcă bateriile de acumulatoare se va realiza prin curenţi de

aer cu sens de le redresor spre camera de încărcare. Conţinutul de hidrogen ta orice punct al
tavanului încăperii trebuie să se situeze sub 0,5 % vol.

4.2.Cerinţe specifice aerajului general

Aerajul minelor va fi condus pe baza proiectului de aeraj, proiect care face parte integrantă
din programul general de exploatare. Proiectul anual de aeraj se reactualizează trimestrial şi se
aprobă odată cu programul general de exploatare ( preliminar).
Modificările faţă de proiectul anual de aeraj se pot face în cazuri bine justificate, numai cu
aprobarea conducerii tehnice a CNH - SA.
Proiectul anual de aeraj, va cuprinde soluţia de aerisire a minei ţinându-se seama, atât de
structura reţelei de lucrări miniere existentă la începutul anului, cât şi de programul de exploatare
stabilit pentru anul de plan. Proiectul va fi alcătuit din parte scrisă şi parte grafică.
a. Partea scrisă a proiectului de anual de aeraj va cuprinde:
 Situaţia abatajelor şi lucrărilor miniere de deschidere şi pregătire în săpare (începutul
anului, sfârşitul anului şi luna în care s-a planificat producţia maximă).
 Circuitele de aeraj, principale şi secundare (începutul anului, sfârşitul anului şi luna
în care s-a planificat producţia maximă).
 Modificările care intervin în circuitele de aeraj principale şi secundare datorită
punerii sau scoaterii în şi din funcţiune a unei instalaţii principale de ventilaţie,
intrării sau scoaterii din funcţiune a abatajelor, străpungerii de lucrări miniere,
schimbării gradului de încărcare a instalaţiilor principale de ventilaţie, majorării sau
reducerii producţiei.
 Elementele de calcul pentru stabilirea debitului de aer, necesar în subteran, pentru
fiecare front de lucru şi circuit.
 Calculul debitului de aer necesar în subteran conform circuitelor planificate pentru
începutul şi sfârşitul anului respectiv pentru luna în care s-a planificat producţia
maximă dacă aceasta nu corespunde cu sfârşitul perioadei.
 Tabele centralizatoare cu debitele de aer planificate pe circuitele principale şi
secundare (anexa 1).
 Rezultatele ultimelor verificări lunare (trimestriale) privind parametrii funcţionali
aferenţi instalaţiilor principale de ventilaţie, mărimea debitelor de aer
 scurcircuitate cu suprafaţa, precum şi parametrii funcţionali maximi, posibili de
realizat de către instalaţiile principale de ventilaţie.
 Acţiunile necesare de întreprins, cu termene, pentru realizarea aerajului conform
planificării (adâncirii de puţuri şi suitori, străpungeri de lucrări miniere orizontale şi
înclinate, reprofilări de lucrări miniere, dotări cu utilaje, etc.).
a. Partea grafică a proiectului anual de aeraj va cuprinde:
 Schema spaţială cu circuitele de aeraj principale şi secundare planificate pentru
începutul anului de plan şi sfârşitul anului.
 Schema spaţială a minei, cu circuitele de aeraj principale şi secundare pentru
perioada (luna ) în care s-a planificat producţia maximă a minei.
 Scheme spaţiale aferente circuitului sau circuitelor de aeraj, în care sunt redate
modificările care intervin în anul de plan.
În fiecare din schemele spaţiale menţionate, se vor reprezenta: sensul curenţilor de aer,
fronturile de lucru, construcţiile de aeraj (uşi de reglare, ventilatoare auxiliare sau de activare uşi de
izolare, crosinguri, diguri ), precum şi staţiile de măsurare aferente debitelor de aer planificate şi

24
realizate.
În proiectul de aeraj se vor include curbele caracteristice ale ventilatoarelor principale, pe
care se vor indica parametrii funcţionali preconizaţi pentru anul de plan.

4.3.Instalaţii principale de ventilaţie pentru aerajul general

Toate minele vor fi dotate cu instalaţii de ventilaţie pentru realizarea aerajului general
mecanizat. Instalaţiile principale de ventilaţie se montează la suprafaţă.
Instalaţiile principale de ventilaţie vor fi dotate cu două agregate ventilator - motor, unul în
funcţiune, iar celălalt în rezervă, în stare de funcţionare. De asemenea, aceste instalaţii vor fi
prevăzute cu dublă alimentare cu energie electrică prin două linii de la două surse sau două puncte
diferite de alimentare. Punerea în funcţie a agregatului de rezervă sau a celei de a doua linie de
alimentare cu energie electrică trebuie realizată în cel mult 30 minute.
Ventilatoarele principale, motoarele de acţionare şi aparatura de control, trebuie să fie
verificate periodic pe bază de permis de lucru lunar de către o persoană desemnată de către
conducătorul sucursalei.
Rezultatele verificărilor se vor înscrie în „Registrul pentru evidenţa funcţionării
ventilatoarelor principale de aeraj”.
La intervale de cel mult doi ani, instalaţiile principale de ventilaţie vor fi supuse unei revizii
complete (înainte de determinarea curbelor caracteristice). De asemenea, la intervale de doi ani se
vor determina şi curbele caracteristice aerodinamice aferente ventilatoarelor principale.
Ventilatoarele principale se menţin permanent în funcţiune. în situaţii deosebite, când se
impune oprire a ventilatoarelor principale pe durată de timp mai mare de 30 minute, sau când este
necesară modificarea regimului de funcţionare al acestora, se va întocmi un permis de lucru care va
cuprinde măsurile de securitate şi sănătate adecvate.
Orice întrerupere a funcţionării ventilatoarelor principale pe durată de timp mai mare de 30
minute va fi adusă imediat la cunoştinţă conducerii tehnice a CNH - SA.
La staţiile de ventilaţie dotate cu două agregate ventilator - motor, acestea vor funcţiona
alternativ, câte o lună fiecare. Schimbarea agregatelor se va face în prima zi nelucrătoare a lunii în
prezenţa inginerului şef S.S.M şi inginerului şef electromecanic.
În cazul în care unul din agregate se defectează în cel mai scurt timp, nedepăşind 30 minute
se trece pe agregatul de rezervă. Conducerea tehnică a sucursalei va întocmi imediat un permis de
lucru
pentru remedierea agregatului defect, considerându-se ca eveniment.
Ventilatoarele vor fi deservite permanent de către lucrători instruiţi în acest sens.
Funcţionarea ventilatoarelor fără mecanic se admite numai în următoarele cazuri:
a. când funcţionarea instalaţiei este automatizată;
b. când instalaţia este dotată cu aparate de măsură şi transmitere la distanţă a debitului şi
presiunii ventilatoarelor, temperaturii lagărelor motoarelor şi ventilatoarelor, precum
şi cu dispozitive de comandă de la distanţă.
În caz de necesitate (stare de avarie, ridicări de curbe caracteristice ) se poate oprii instalaţia
de ventilaţie pe bază de permis de lucru, avizat de inginerul şef securitate şi sănătate în muncă,
inginerul şef electromecanic şi aprobat de conducătorul sucursalei.
La punerea în funcţiune a instalaţiilor principale de ventilaţie cu debit nominal mai mare de
500 m3/min, cât şi după reparaţiile capitale şi reviziile complete, se vor determina curbele
caracteristice ale ventilatoarelor de către un organism certificat.
Funcţionarea în comun a ventilatoarelor (paralel şi serie), poate fi admisă numai pe bază de
proiect avizat de un organism certificat.
Ungerea lagărelor şi a altor piese trebuie efectuată cu tipurile de lubrifianţi indicaţi de
fabrica constructoare ( sau echivalente ) şi cu respectarea intervalelor de timp prevăzute.
Verificarea lunară a ventilatoarelor comportă următoarele operaţii:
a. Ventilatoare centrifugale:

25
  starea paletelor rotoarelor şi a îmbinărilor acestora;
 interstiţiu! dintre rotor şi stator;
 siguranţa de fixare a rotorului pe arbore;
 starea pereţilor părţii inferioare din beton şi a carcasei;
 fixarea corectă a paletelor aparatului de dirijare şi posibilitatea de rotire a paletelor;
 starea lagărelor, sistemul de ungere şi de control al temperaturii.
b. Ventilatoare axiale:
 starea paletelor rotoarelor;
 siguranţa fixării paletelor de bucşă;
 identificarea unghiurilor de fixare a paletelor, care trebuie să corespundă regimului
de lucru preconizat;
 interstiţiul dintre rotor şi stator, conform prevederilor fabricii
constructoare;
 starea lagărelor rotorului ventilatorului şi a motorului de acţionare;
 posibilitatea de rotire a paletelor de dirijare de pe stator;
 funcţionarea sistemelor de ungere şi controlul temperaturii lagărelor;
 starea îmbinărilor prin sudură a rotorului şi statorului.
Rezultatele tuturor verificărilor periodice se trec într-un registru. Registrul se va aduce spre
avizare inginerul şef electromecanic, conducătorul sucursalei lunar sau după oricare intervenţie.
Pentru efectuarea controalelor zilnice şi săptămânale a instalaţiei, precum şi a dispozitivelor
auxiliare de deservire (şubere, pornitoare, troli etc.), sucursalele vor întocmi instrucţiuni locale
potrivit specificului respectiv.

4.4.Cerinţe specifice privind aerajul parţial

Aerajul lucrărilor miniere în săpare (fund de sac) va fi realizat pe bază de proiect. Proiectul
de
aeraj parţial se întocmeşte de inginerul APM, se avizează de şef sector aeraj, de inginerul şef
securitate şi sănătate în muncă, inginerul şef producţie, inginerul şef electromecanic, şi se aprobă de
conducătorul sucursalei. Totodată proiectul de aeraj se semnează de luare la cunoştinţă de toţi
lucrătorii desemnaţi prin proiect.
Proiectul de aeraj parţial trebuie să cuprindă următoarele elemente:
 sistemul de aeraj şi de desprăfuire;
 debitul de aer necesar la frontul de lucru;
 lungimea finală a lucrării;
 diametrul coloanei de aeraj (minim 400 mm) şi calculul acesteia;
 tipul ventilatorului (ventilatoarelor) se va alege astfel încât să se asigure debitul de aer
necesar în frontul de lucru pe toată durata de execuţie a lucrării. La ventilatoarele
electropneumatice, ventilatorul trebuie să asigure debitul necesar şi la funcţionarea cu
energie pneumatică şi calculul alegerii ventilatoarelor, calculul de dimensionare a
aerajului pentru grupuri de lucrări miniere executate simultan;
 schema de montare a instalaţiei de aeraj parţial şi a ventilatoarelor pe etape de execuţie a
lucrării cu lungimile aferente acestora;
 rezultatele măsurătorilor periodice ale debitelor de aer din fronturile de lucru.
Modificările faţă de soluţia iniţială se pot face numai pe baza unui proiect avizat de şef
sector aeraj, inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, inginerul şef producţie, inginerul şef
electromecanic şi aprobat de conducătorul sucursalei.
În situaţia în care într-un circuit de aeraj se află numai lucrări de deschidere şi pregătire în
fund de sac, aerisite cu una sau mai multe instalaţii de aeraj parţial, debitul de aer al circuitului
respectiv trebuie să fie cu cel puţin 30 % mai mare decât debitul de aer aferent fiecărei instalaţii de
aeraj parţial, iar concentraţia de metan sau bioxid de carbon din curentul de intrare al aerului în

26
fiecare lucrare minieră să fie de maxim 0,5 %.
Primul ventilator se montează obligatoriu în lucrarea minieră de alimentare cu aer proaspăt,
care trebuie să se afle sub depresiunea generală a minei şi se va poziţiona orizontal sau înclinat la
maximum 15°. În cazul exploatării în felii se poate monta primul ventilator la nivelul galeriilor de
atac cu montarea obligatorie a unui cap de detecţie cu prag de alarmare maximum 0,5 % metan şi
decuplare la maximum 1 % metan la 10 m de rampa suitorului/planului înclinat.
Amplasarea în cascadă a ventilatoarelor în coloana de tuburi este admisă numai pentru
ventilatoarele pneumatice şi electropneumatice.
În toate cazurile coloana de tuburi din lucrarea de alimentare cu aer proaspăt va avea o
lungime de cel puţin 6 m.
Trecerea aerului viciat cu un conţinut mai mare de 2 % CH 4 peste motorul electric al
ventilatorului în funcţiune este interzisă.
Se interzice aerisirea fronturilor de lucru cu ajutorul aerului comprimat, fără dispozitive
speciale (ventilatoare sau ejectoare).
Lucrările de modificare a instalaţiei de aeraj se vor realiza în baza unui permis de lucru
întocmit de sector, avizat de inginerul şef securitate şi sănătate în muncă, inginerul şef
electromecanic şi aprobat de conducătorul sucursalei.
Se admite aerisirea cu o singură instalaţie de ventilaţie (coloană ramificată) a maximum
două lucrări minier executate simultan.
Aerajul lucrărilor miniere în fund de sac poate fi realizat aspirant, refulant sau combinat,
ţinându-se seama de condiţiile locale cât şi de avantajele, respectiv dezavantajele fiecărui sistem.
Î cazul montării ventilatoarelor cu diametre diferite mai mari sau mai mici de cele ale
tuburilor
de aeraj se vor respecta următoarele măsuri:
 ventilatorul va fi racordat la coloana de tuburi printr-un tronson de legătură cu diametrul
egal cu diametrul ventilatorului;
 lungimea tronsonului de legătură va fi aproximativ L= 5D (D fiind diametrul coloanei
de tuburi);
 trecerea de la diametrul tronsonului de legătură la diametrul coloanei de tuburi se va
face treptat sub un unghi care să nu depăşească 12°.
Distanţele maxime admise între capătul coloanei de aeraj şi frontul de lucru înainte de
împuşcare, sunt:
 la aeraj aspirant:
 2 m la lucrările în cărbune;
 4 m la lucrările în steril.
 la aeraj refulant:
 10 m.
La instalaţiile de aeraj parţial de tip aspirant se interzice utilizarea ventilatoarelor alimentate
electric, cu excepţia lucrărilor miniere de deschidere săpate în steril.
Instalaţiile de aeraj parţial se menţin permanent în funcţiune. Oprirea acestora este permisă
în cazuri bine justificate numai pentru modificări sau reparaţii, în prezenţa şi cu aprobarea
supraveghetorului locului de muncă.
La toate minele, lucrările miniere subterane accesibile în funcţiune, trebuie aerisite astfel
încât să se asigure permanent o atmosferă nepericuloasă.
În cazul creşterii concentraţiei de metan sau bioxid de carbon peste 1 % până la 2 % în
front, sau pe traseul lucrării miniere, diluarea acestuia se va face în conformitate cu: Instrucţiunile
tehnologice cuprinzând măsuri de lichidare, prevenire şi combatere a acumulărilor de metan.
Se vor lua măsuri de etanşare obligatorie a instalaţiilor de aeraj parţial pentru evitarea
pierderilor de aer, recircuitarea aerului (în cazul lucrărilor săpate în cărbune suflările favorizează
apariţia focurilor de „ştos”).

4.5.Cerinţe specifice de dirijare şi reglare a curenţilor de aer în subteran

27
 Aerajul general al minelor din cadrul CNH - SA se realizează ascendent.
Funcţie de condiţiile de zăcământ, la nivelul fronturilor de lucru, conducerea locală
descendentă a curenţilor de aer viciat se realizează în următoarele condiţii:
a. în fronturile de lucru aerisite sub depresiunea instalaţiilor principale de ventilaţie, în
lucrările de evacuare a aerului din fronturi cu înclinări mai mici de 10°, precum şi în
fronturile de lucru în fund de sac, indiferent de înclinare;
b. în fronturile de lucru aerisite sub depresiunea instalaţiilor principale de ventilaţie,
şi în lucrările de evacuarea aerului, la înclinări mai mari de 10°, cu aprobarea
conducerii tehnice a CNH - SA, care va dispune măsurile corespunzătoare de
securitate.
Aceste măsuri trebuie să se refere la:
 asigurarea vitezei minime de curgere a aerului;
 instalaţiile electromecanice amplasate pe traseul respectiv;
 periodicitatea controlului metanului pe traseul curentului descendent.
Lucrările miniere cu aeraj descendent vor fi nominalizate în programul
general de exploatare şi în proiectele anuale de aeraj.
Nu se admite conducerea locală descendentă a curenţilor de aer din circuitele de aeraj
aferente
lucrărilor în cărbune, periculoase la scurgeri şi lucrărilor miniere în steri cu degajări dinamice de
gaze.
Dirijarea şi reglarea curenţilor de aer în subteran se va realiza prin intermediul construcţiilor
de aeraj (uşi de reglare, uşi de izolare, crossinguri, diguri) redate în „Catalogul de construcţii
miniere de aeraj”.
De asemenea se poate aplica metoda de reglare combinată utilizându-se atât construcţii de
aeraj (uşi de reglare, uşi de izolare, diguri), cât şi ventilatoare de activare. Aceste ventilatoare de
activare se amplasează numai în lucrările miniere de alimentare cu aer proaspăt.
Ventilatoarele de activare se montează fără blind şi pot fi prevăzute cu tuburi de aeraj
convergente (confuzor) în scopul creşterii presiunii pe care pot să o dezvolte.
Ventilatoarele de activare se vor amplasa în refugiul abatajelor frontale cu front lung, la o
distanţă de 20 - 30 m de galeria principală de alimentare cu aer proaspăt.
Confuzorul va fi racordat la ventilator printr-un tronson de legătură cu diametru egal cu
diametrul ventilatorului.
Lungimea tronsonului de legătură va fi aproximativ L= 5D (D fiind diametru tronsonului de
legătură)
Atât ventilatoarele de activare cât şi uşile de aeraj, mijloace de reglare de care depinde
alimentarea cu aer proaspăt a unui abataj, a unui grup de abataje, sau a lucrărilor miniere în
execuţie, vor fi prevăzute fie cu semnalizare la distanţă la un punct de lucru fix care poate asigura
supravegherea permanentă, fie vor fi prevăzute cu posturi de pază.
În cazul în care este necesar reducerea depresiunii într-o zonă în scopul micşorării
pierderilor de aer prin spaţiul exploatat, compensarea rezistenţelor aerodinamice mari în cadrul unui
circuit, dificultăţi la transport în condiţiile utilizării uşilor de aeraj se pot folosi temporar şi
ventilatoare auxiliare pe baza unui permis de lucru care va cuprinde caracteristicile tehnice ale
ventilatorului, măsurile de securitate şi perioada de utilizare. Acest permis de lucru va fi aprobat de
către conducerea tehnică a CNH - SA.
Ventilatoarele auxiliare vor fi supravegheate permanent (personal de pază sau de control).
Ventilatoarele auxiliare se montează în blind.
Având în vedere oscilaţiile posibile ale debitelor de aer din fronturile de lucru aflate sub
depresiunea ventilatoarelor principale reglarea acestor debite se va face pentru cel puţin 1,15 Q f,
astfel încât să se asigure permanent valoarea debitului de aer stabilit ca necesar, Qf.
În vederea corelării sistemului de aeraj general cu sistemul de aeraj parţial, la conducerea
curentă a aerajului se vor utiliza atât schemele spaţiale din cadrul proiectelor de aeraj anuale cât şi

28
schemele spaţiale de sector.
În schemele spaţiale de sector se vor detalia soluţiile de aerisire stabilite prin proiectele
anuale de aeraj evidenţiindu-se:
 sensurile de circulaţie ale curenţilor de aer;
 staţiile de măsurare;
 instalaţiile de aeraj parţial şi sensurile curenţilor de aer realizaţi cu aceste instalaţii;
 construcţii de aeraj şi ventilatoarele de activare sau auxiliare.

4.6.Aerajul prin difuziune

Aerajul prin difuziune al lucrărilor miniere este admis în:

 porţiunile de lucrări miniere din faţa digurilor de izolare şi nişele de degazare, având
lungimi de până la 10 m, dacă concentraţia de metan este mai mică de 1 % vol.
 încăperile subterane, dotate cu echipamente tehnice sau cu materiale, având lungimi
până la 10 m, cu secţiunea galeriei de acces mai mare de 3 m 2, uşile de intrare sunt
prevăzute cu
zăbrele sau plase de sârmă şi concentraţia de metan este mai mică de 0,5 % vol.

4.7.Inversarea aerajului general

Inversarea aerajului general se aplică în conformitate cu reglementările stabilite pentru

fiecare mină, prin studii de specialitate aprobate de conducerea tehnică a CNH -SA.

4.8.Sistemul de control al aerajului

Controlul cantitativ şi calitativ al aerului (debite, conţinut de gaze inclusiv metanul,

temperatura) se va efectua după cum urmează:
a. lunar, determinându-se:
 debitul de aer total de intrare şi ieşire în şi din mină inclusiv debitele de aer aferente
ventilatoarelor principale;
 debitele de aer la intrarea şi ieşirea în şi din sectoare, blocuri, orizonturi;
 debitele de aer realizate în fronturile de lucru aerisite prin depresiunea
ventilatoarelor principale;
 concentraţiile de gaze (metan, bioxid de carbon, oxigen etc.) simultan cu
măsurătorile de debite de aer menţionate, cu excepţia celor de intrare în subteran;
 temperatura aerului în toate fronturile de lucru aflate sub depresiunea ventilatoarelor
principale, precum şi încăperile subterane;
 debitele de aer, concentraţiile de gaze (metan, bioxid de carbon, oxigen etc.) şi
temperatura, la toate fronturile de lucru aerisite cu ajutorul instalaţiilor de aeraj
parţial;
b. ori de câte ori apar modificări în regimul degajărilor de gaze, în regimul de aeraj,
precum şi în structura lucrărilor miniere, până la restabilirea regimului normal de
aeraj.
Rezultatele controlului cantitativ şi calitativ al aerului se vor evidenţia într-un registru
special, numerotat şnuruit şi parafat. Se interzice ştersături şi deteriorarea acestui registru.
Rezultatele controlului concentraţiei de hidrogen din încăperile în care se încarcă baterii de
acumulatoare vor fi consemnate într-un registru special (,,Registrul de evidenţă a conţinutului de
hidrogen din încăperile în care se încarcă baterii de acumulatoare”).
Organizarea controlului cantitativ şi calitativ al aerului precum şi sistemul informaţional şi
de evidenţă al rezultatelor măsurătorilor se stabilesc de către conducerea sucursalei cu aprobarea
conducerii tehnice a CNH - SA.

29
30