PARTEA A II

Partea II. Capitolul I.
Construcţii miniere subterane 1
PARTEA a II-a
CAPITOLUL I
CONSTRUCŢII MINIERE SUBTERANE
1.PLANURI (HĂRŢI) ŞI DOCUMENTAŢII TOPOGRAFICE, PILIERI

Planurile (hărţile) şi documentaţiile topografice trebuie să fie întocmite la o scară
care să ofere o reprezentare clară şi completă a perimetrului de exploatare, în
conformitate cu Regulamentul de topografie minieră, aprobat prin Ordinul ministrului
economiei şi comerţului şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr.
65/133/2003, precum şi întreaga documentaţie legată de executarea lucrărilor prevăzute
în programul general de exploatare.
În afară de galerii şi zonele de extracţie, trebuie reprezentate toate lucrările
miniere cunoscute, construcţiile de aeraj, construcţiile de izolare, foraje, înnămolire,
volumele de azot introduse prin inertizare, surpări, viituri, infiltraţii de hidrocarburi, degajări
de gaze, acumulările de apă, care pot influenţa exploatarea şi securitatea zăcămintelor şi
a lucrătorilor.
Ele trebuie să fie uşor accesibile şi să fie păstrate, pe diferite suporturi de
stocare, cel puţin 50 ani, din motive de securitate.
Planurile de lucru (desenele abatajelor, precum şi ale altor lucrări miniere
subterane) trebuie să fie actualizate periodic şi ori de câte ori este nevoie. O copie va
trebui să se găsească în permanenţă la locul de muncă, ca şi parte componentă a
documentului de securitate şi sănătate.
În proiectele pentru executarea lucrărilor minere subterane se vor trece pilierii
de siguranţă instituiţi pentru protejarea râurilor, căilor ferate, şoselelor, clădirilor,
instalaţiilor şi altor obiective existente la suprafaţă.
De asemenea se vor prevedea pilieri de siguranţă pentru protejarea lucrărilor
miniere importante pe toată durata lor de funcţionare.
Sucursalele miniere vor trebui să evidenţieze pe planurile topografice pilierii de
siguranţă pentru protejarea obiectivelor de la suprafaţă şi a lucrărilor miniere importante şi
să controleze respectarea acestora.
Pilierii de siguranţă pot fi extraşi cu condiţia ca metoda de exploatare a acestora
şi măsurile speciale de securitate să fie prevăzute în programul general de exploatare.
2. MARCAREA LUCRĂRILOR MINIERE:

Galeriile trebuie să fie prevăzute cu panouri indicatoare pentru a permite
orientarea lucrătorilor.
Lucrările miniere active trebuie să fie marcate la intrare cu tăbliţe indicatoare pe
care se va inscripţiona denumirea lucrării.
Zonele periculoase trebuie semnalizate vizibil conform H.G. nr. 971/26.07.2006.
3. MONOGRAFIA DE ARMARE
2 Partea II. Capitolul I. Construcţii miniere subterane
Susţinerea tuturor lucrărilor miniere din subteran se va face în strictă

conformitate cu monografiile de armare.
Monografiile de armare se revizuiesc la fiecare schimbare a condiţiilor tehnice şi
geologice.
Monografiile de armare fac parte componentă a documentului de securitate şi
sănătate.
La executarea excavaţiilor minere în care au apărut microfalii, fisuri în front, feţe
inverse de clivaj, goluri în tavan sau vatră, supraveghetorul locului de muncă, va înmâna
pe loc sub luare de semnătură şefului de schimb, o schiţă de mână prin care se va indica
modul de consolidare sau susţinere suplimentară corespunzător situaţiei existente.
Monografiile de armare se întocmesc de către o persoană desemnată de
conducătorul sucursalei şi va cuprinde următoarele date:
- indicarea locului de muncă;
- reprezentarea schematică a elementelor de susţinere, dimensiunile lor,
ordinea lor de montare, modul de îmbinare şi distanţa dintre ele;
- dimensiunile profilului e săpare, modul de umplere a golurilor din spatele
susţinerii;
- distanţa maximă ce se admite a fi nesusţinută între ultimul element de
susţinere şi frontul de lucru înainte de operaţia de împuşcare sau de tăiere;
-elementele necesare privind montarea căii de transport, instalaţiilor de
aeraj, conductelor de apă şi aer comprimat, a cablurilor electrice, precum şi modul de
amenajare a compartimentului de circulaţie;
- modul de dirijare a acoperişului sau tavanului;
- măsurile speciale de siguranţă necesare specificului locului de muncă;
- schema de amplasare a găurilor de probă şi de împuşcare precum şi
lungimea acestora;
- planuri de bază şi secţiuni;
- indicatorul tehnic.
Monografia va fi complectată după caz şi cu alte date specifice anumitor lucrări
miniere (canale de scurgere a apelor, modul de susţinere al intersecţiilor abatajelor cu
lucrările miniere de acces, modul de susţinere în zona de acoperiş şi se culcuş a stratului
de cărbune, operaţiile ce pot fii efectuate simultan cu dirijarea tavanului la abatajele
frontale, măsuri de siguranţă suplimentară la efectuarea lucrărilor de întreţinere, etc).
Monografiile de armare se întocmesc în două exemplare aprobate de
conducătorul tehnic al sucursalei. Un exemplar va fi înmânat şefului de brigadă sau
înlocuitorului acestuia pe bază de semnătură şi indicarea datei pe exemplarul ce se va
păstra la sector în dosarul locului de muncă.
Partea II. Capitolul I. Construcţii miniere subterane 3
4. CERINŢE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRI MINIERE DE DESCHIDERE ŞI

PREGĂTIRE
4.1. Generalităţi
Lucrările miniere subterane se vor executa pe baza unui proiect care va
cuprinde:
- denumirea lucrării;
- scopul lucrării;
- calculul susţinerii ;
- modul de aerisire a lucrării şi calculul parametrilor de aeraj;
- evaluarea factorilor de risc;
Proiectele vor fi aprobate de conducătorul sucursalei şi se vor regăsii în
programul general de exploatare.
Lucrările miniere subterane în care se execută diverse activităţi trebuie să fie
construite, echipate, exploatate şi întreţinute astfel încât lucrătorii să poată lucra şi circula
în ele cu riscuri minime.
Proiectele de execuţie vor fi parte componentă a documentului de securitate şi
sănătate.
Documentul de securitate şi sănătate trebuie întocmit înainte de începerea
lucrării şi trebuie revizuit dacă locul de muncă suferă modificări majore, extinderi sau
transformări şi va fi prezentat la inspecţia locului de muncă..
Lucrările miniere trebuie executate în conformitate cu documentul de securitate
şi sănătate.
Lucrările minere vor putea fi puse în funcţie numai după ce s-a făcut recepţia
acestora. Comisia de recepţie numită în scris de conducătorul sucursalei va controla dacă
lucrările sunt conform proiectului de execuţie, monografiei de armare şi dacă toate
măsurile de securitate şi sănătate sunt asigurate, consemnând acest lucru în procesul
verbal de recepţie.
Din comisie vor face parte obligatoriu, inginerul şef producţie, inginerul şef
S.S.M., şef sector.
Nu se admite punerea în funcţiune a lucrărilor miniere sub rezerva completării
ulterioare a măsurilor de securitate şi sănătate.
4.2. Lucrări miniere orizontale şi înclinate

(1). Fiecare mină în funcţiune trebuie să aibă cel puţin două ieşiri la suprafaţă,
amenajate pentru circulaţia personalului.
(2). Ieşirile de urgenţă trebuie să fie libere şi să conducă în modul cel mai direct
spre suprafaţă sau într-o zonă de securitate, la un punct de adunare ori la un post de
evacuare sigur.
(3). Între cele două ieşiri se va menţine un masiv de rocă de cel puţin 30m.
grosime, gurile acestora neputând fi adăpostite în aceeaşi clădire de la suprafaţă.
Fac excepţie deschiderea zonelor noi de zăcământ şi lucrările de cercetare
geologică, la care cea de a doua ieşire nu este obligatorie. Aceste lucrări se vor executa
pe bază de permise de lucru prin care se vor stabilii modul de săpare, susţinere,
amenajare control, întreţinere căi de acces şi va avea o parte distinctă cu măsuri de
securitate şi sănătate în muncă.
(4). Dacă pe lângă cele două ieşiri obligatorii, mina mai are alte lucrări de
legătură cu suprafaţa care sunt nepăzite, acestea din urmă vor fi închise cu uşi cu zăbrele.
Uşile vor fi prevăzute cu zăvoare cu deschidere din interior şi cu tăbliţe avertizoare pentru
interzicerea accesului şi folosirii flăcării deschise.
(5).Orice orizont în funcţie va fi legat de orizontul superior cu cel puţin două ieşiri
separate amenajate pentru circulaţie şi aeraj. Orizontul superior va avea cel puţin o
legătură cu suprafaţa.
Lucrările de pregătire de la un nou orizont nu vor putea fi începute decât după

realizarea celei de a doua legături cu orizontul superior şi numai după asigurarea aerajului
general al orizontului respectiv. Lucrările de pregătire se pot executa fără a doua legătură
atunci când acestea servesc chiar la realizarea legăturii de aeraj.
(6). În timpul săpării suitoarelor cu înclinare peste 35 0 zona frontului de lucru
trebuie să fie prevăzut cu poduri demontabile după cum urmează:
- când suitorul se execută de jos în sus se va monta pe întreaga secţiune
un pod de lucru la maxim 2m. de front dimensionat şi executat astfel încât să permită
preluarea materialului rezultat în cazul unor surpări, un pod de refugiu la maxim 2m. sub
podul de lucru, iar în compartimentul de circulaţie, la maxim 5 m. de la podul de refugiu, un
pod de protecţie. Deasupra rostogolului, la nivelul ultimului element de susţinere mijlocaş,
se va monta un grătar. În timpul săpării suitorilor rostogolul se va păstra plin, golindu-se
progresiv. La suitorii de lungimi peste 30 m. în compartimentul de circulaţie se vor monta
grătare rabatabile din 20 în 20 m., în vederea protejării lucrătorilor.
- coloana de aeraj parţial, în funcţie de sistemul adoptat, va urmării frontul
de lucru, ultimul tub fiind protejat cu un sistem tip ,,căciulă”. Se va respecta timpul de
aerisire după executarea operaţiei de împuşcare, pentru revenirea la front , prevăzut în
proiectul de aeraj parţial.
- săparea suitorilor se va face pe baza unui permis de lucru, în care se vor
prevedea detaliat măsurile de asigurare şi de securitate în cazul când roca în care se sapă
suitorul devine friabilă.
- când suitorul se execută de sus în jos, la maxim 10 m. deasupra frontului
de lucru , se va monta un pod de protecţie pe întreaga secţiune a suitorului.
(7). Orice suitor în săpare care depăşeşte 10 m., trebuie să aibă cel puţin 3
compartimente, dintre care unul amenajat pentru circulaţie. Pot face excepţie suitoarele
executate cu instalaţii speciale de săpare.
(8).Dimensiunile galeriilor şi ale planelor înclinate vor fi stabilite în funcţie de
necesităţile de aeraj, de gabaritul materialului rulant şi al instalaţiilor de transport, precum
şi de spaţiile necesare pentru circulaţia personalului.
(9). Amenajarea lucrărilor miniere se execută în conformitate cu monografia de
armare, luând în considerare catalogul de lucrări miniere tipizate.
(10). Se interzice staţionarea lucrătorilor la mai puţin de 10m de accesul în
lucrările miniere verticale sau înclinate(atât în rampele inferioare cât şi cele superioare);
Depozitarea materialelor la mai puţin de 10 m. de rampele de acces este
interzisă.
4.3. Amenajarea lucrărilor minere orizontale şi înclinate

(1). În galeriile şi planele înclinate prin care se face transport pe cale ferată
trebuie să existe între pereţi sau tavan şi materialul rulant un spaţiu liber de cel puţin 0,2
m. Acelaşi spaţiu trebuie să existe între materialul rulant în cazul galeriilor cu mai multe
căi.
(2). Galeriile pe care se prevede a se face transport cu vagonete vor fi executate
cu o pantă de maxim 70/00,cu excepţia galeriilor pentru transportul automat pe pantă liberă
(automotoare).
(3). Căile ferate pe care se efectuează transport pe pantă automotoare vor fi
prevăzute cu:
- dispozitive de reducere a vitezei;
- contraşine sau bare de conducere pentru evitarea deraierilor ;
- opritori mecanici la frânele pantei automotoare.
(4). În lucrările miniere pe care se face transport pe cale ferată cu pantă
automotoare, spaţiul de circulaţie a personalului va fi prevăzut cu perete despărţitor sau
balustradă de protecţie.
(5). Este interzisă executarea de galerii în prelungirea planelor înclinate, cu

excepţia celor destinate a fi echipate cu transportoare.
(6). La transportul cu vagonete, racordul rampelor inferioare a planelor înclinate
cu galerii de transport trebuie să se facă sub un unghi de maxim 120 0.
(7). Rampele superioare, inferioare şi intermediare ale planelor înclinate vor fi
prevăzute cu tăbliţe avertizoare, iluminat permanent, semnalizare acustică şi optică,
bariere metalice de protecţie.
(8). Lucrările miniere înclinate cu lungimi mai mari de 10 m. trebuie prevăzute cu
instalaţii de semnalizare acustică şi optică, precum şi un mijloc de comunicare(telefon sau
interfon).
(9). La transportul în lucrările miniere înclinate de la mai multe cote , la
intersecţiile acestora cu galeriile intermediare de acces pe care circulă lucrători, se vor
monta instalaţii de semnalizare optică şi acustică care vor funcţiona în timpul efectuării
transportului.
(10). Între marginea superioară a materialului rulant şi cea inferioară a gurilor de
rostogol trebuie să existe o distanţă de cel puţin 0,3 m.
(11). Conductele de apă, de aer comprimat, de degazare, de înnămolire şi
cablurile electrice vor fi pozate pe pereţii sau tavanul lucrării miniere în aşa fel încât să nu
se diminueze spaţiul destinat circulaţiei lucrătorilor şi să nu fie afectate de transportul prin
lucrarea minieră.
(12). La ramificaţii limita acestui spaţiu va fi marcată vizibil pe pereţii lucrării
miniere.
(13). În galeriile prin care circulă persoane în timpul transportului, trebuie să
existe un spaţiu liber amenajat pentru circulaţie cu lăţimea minimă de 0,6m de la materialul
rulant spre perete, măsurat la înălţimea de 1,6m de la coroana şinelor. Planele cu înclinare
peste 200 care servesc şi la circulaţia personalului trebuie să aibă un spaţiu de circulaţie
cu lăţimea minimă de 0,6m , prevăzut cu trepte şi balustradă.
(14). În galeriile şi planele înclinate prin care circulă personal şi pe care sunt
montate transportoare cu bandă sau cu raclete, trebuie să existe un spaţiu liber pentru
circulaţie de cel puţin 0,6m lăţime, de la transportor spre peretele lucrării şi înălţimea de
1,8m.
(15). Înălţimea minimă a galeriilor şi planelor înclinate între coroana şinei şi
grindă, va fi de 1,8m.
(16). Nu se vor amenaja spaţiile din mijlocul galeriei, între liniile căii ferate duble,
pentru circulaţia personalului.
(17). Toate galeriile vor fi executate în mod obligatoriu cu canale pentru
scurgerea apelor.
(18). Podeţele pentru trecerea persoanelor peste transportoarele cu bandă sau
cu raclete vor fi prevăzute cu balustrade înalte de cel puţin un metru cu o legătură
intermediară, având la partea inferioară o bordură continuă de 70mm.
(19). Înălţimea liberă a trecerilor pe sub transportoare va fi de minim 1,8m. până
la plasa de protecţie.
(20). La suitoare cu înclinarea între 350-600 podurile se vor monta la o distanţă
de maxim 10m unul de altul, iar la înclinări mai mari de 60 0 această distanţă va fi de
maxim 5m. Gurile podurilor de odihnă vor avea o secţiune de 0,6x0,7m. Compartimentele
destinate exclusiv circulaţiei vor fi amenajate cu poduri şi scări montate în şicană. Scările
vor depăşi nivelul podului de odihnă cu 0,6m. sau se vor monta în continuarea scării
scoabe de prindere pe aceeaşi distanţă. La orizontul superior compartimentul de circulaţie
va fi închis cu un grătar sau uşă cu grilaj.
(21). În suitoare cu înclinare peste 350 compartimentul de transport (rostogol)
trebuie să fie prevăzut cu un grătar fix din traverse metalice la distanţa de maxim 0,3m una
de alta sau cu ochiuri de 0,4x0,4m, montat la cel mult un metru sub nivelul gurii superioare
şi balustradă de protecţie.
(22). Nu este obligatorie amenajarea compartimentului de circulaţie în suitoare

de aeraj executate cu instalaţii de foraj, susţinute în tuburi metalice, dacă aceasta nu
reprezintă a doua cale de ieşire din zona respectivă. Pentru controlul acestor lucrări se vor
monta scări metalice fixate de tub.
4.4. Lucrări miniere verticale

(1). Pentru puţurile săpate de la suprafaţă, în cazul când succesiunea şi natura
rocilor nu este cunoscută se va executa în prealabil o gaură de sondă la cel mult 20 m. de
axa puţului.
(2). La săparea puţurilor se vor executa poduri de siguranţă după cum urmează:
- un pod fix la gura puţului, prevăzut cu uşi care se deschid şi închid la
trecerea chiblei şi capac fixat prin articulaţie la gura secţiei de circulaţie a personalului;
- un pod mobil, care va urmării adâncirea puţului la cel mult 25 m.
deasupra frontului de lucru, distanţă care poate fi mărită la maxim 50 m. în cazul utilizării
graiferelor. Podul va avea practicată o fereastră pentru trecerea chiblei prevăzută cu tub
de trecere cu înălţimea de 1,2 m. deasupra podului. Podul mobil poate fi înlocuit cu podul
de întindere al cablurilor pentru ghidarea chiblei. De la acest pod până la frontul de lucru
accesul va fi asigurat cu o scară;
- poduri fixe pentru săpare, susţinere şi amenajare, potrivit specificului
lucrării.
(3). Executarea concomitentă a săpării şi susţinerii puţului se admite
respectându-se următoarele cerinţe minime:
- podul de lucru va fi prevăzut cu tuburi pentru trecerea chiblei având
înălţimea de 1,2 m. deasupra podului;
- la cel mult 10 m. deasupra podului de lucru se va monta un pod de lucru
se va monta un pod de siguranţă cu fereastră de trecerea chiblei.
(4). La lucrările de adâncire a puţurilor fără oprirea transportului, sub nivelul
inferior al puţului se va lăsa un pilier de siguranţă dimensionat la şocul maxim ce poate fi
produs de căderea coliviei încărcate.
Excavarea pilierului de siguranţă, precum şi montarea şi demontarea podului de
rezistenţă se va face pe baza proiectului de execuţie. În toată această perioadă se va opri
activitatea normală de transport pe puţ.
(5). Toate puţurile, inclusiv jompurile acestora, vor avea un compartiment de
circulaţie pentru personal, separat printr-un perete de compartimentul de transport.
La toate orizonturile, rampele puţurilor vor fi prevăzute cu compartimente de
trecere pentru personal, separate prin pereţi despărţitori.
4.5. Amenajarea lucrărilor minere verticale (puţuri)

(1). La toate puţurile compartimentul de circulaţie trebuie să fie prevăzut cu
poduri de odihnă la distanţă de cel mult 6 m., unul de celălalt şi cu scări cu înclinare de cel
mult 800, montate în plane paralele.
(2). Gurile podurilor de odihnă vor avea secţiunea de 0,6x0.7 m., deasupra
podului, scara va depăşi cu 1 m. nivelul podului, sau se vor fixa cel puţin 3 bare sau
scoabe de oţel.
5. CERINŢE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRI DE ABATAJ
5.1. Generalităţi:
(1). În minele cu succesiuni de strate exploatarea acestora se face de la
acoperiş la culcuş. Excepţiile vor fi aprobate de conducerea C.N.H.-S.A., în baza unui
proiect.
(2). Pentru metodele de exploatare care urmează a fi aplicate se vor întocmi
proiecte cadru avizate conform legislaţiei şi aprobate de conducerea C.N.H.-S.A.
(3). Metodele de exploatare trebuie să asigure:
- susţinerea spaţiului excavat şi dirijarea presiunilor corespunzătoare
condiţiilor specifice zăcământului în care se aplică;
- aerajul la parametrii stabiliţi prin calcul;
- retragerea lucrătorilor, în caz de pericol grav şi iminent , prin cel puţin
două ieşiri. Fac excepţie abatajele cu front scurt şi cele pentru exploatarea pilierilor de
protecţie a lucrărilor miniere, care pot avea o singură ieşire. Lucrările de intrare şi ieşire în
şi din abataj vor fi menţinute la profile iniţiale atât pentru asigurarea unui aeraj
corespunzător cât şi pentru circulaţia personalului şi transport;
- prevenirea viiturilor periculoase de apă, de borchişuri şi a acumulărilor de
gaze;
- prevenirea incendiilor şi focurilor endogene;
- prevenirea acumulărilor periculoase de gaze şi pulberi explozive;
- umplerea golurilor produse în urma exploatării prin prăbuşire sau
înnămolire, în cazurile în care aceste spaţii pot conduce la crearea de pericole pentru
lucrători, echipamente de lucru sau zăcământ.
(4). În abatajele frontale cu susţinere individuală, lucrările de dirijare a tavanului
prin prăbuşire se vor executa conform prevederilor din metoda cadru, monografia de
armare şi a permisului de lucru.
(5). În abatajele frontale orizontale răpirea se va începe de la acoperiş spre
culcuş, iar în cele pe înclinare, de jos în sus, după ce în prealabil s-a făcut asigurarea
suplimentară. Răpirea se poate face şi simultan din mai multe puncte ale abatajului,
distanţa dintre echipele de răpire va fi conform metodei cadru de exploatare.
(6). În abatajele frontale, simultan cu dirijarea tavanului vor putea fi executate şi
alte operaţii care vor fi precizate în monografia de armare. Lucrătorii ocupaţi cu aceste
lucrări trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 10m. faţă de echipele de dirijare a
tavanului. Este interzisă funcţionare transportorului din abataj în timpul operaţiei de dirijare
a tavanului la abatajele cu susţinere individuală.
5.2. Atacarea de felii noi şi începerea exploatării:

(1). Atacarea feliilor noi se va face în baza cererii scrise în „ Registrul de
atacări de felii noi „ vizat de inginerul şef S.S.M. şi aprobat de inginerul şef producţie .
(2). În timpul lucrărilor de atacare a feliilor noi, locul de muncă se va controla
zilnic de şeful de sector sau înlocuitorul acestuia.
(3). Începerea lucrărilor miniere de pregătire prevăzute în proiectul cadru al
metodei de exploatare se poate face numai după întocmirea proiectului de execuţie,
monografiei de armare, proiectului de aeraj şi a celorlalte acte necesare întocmirii
documentului de securitate şi sănătate în muncă.
(4). În cazul aplicării metodelor de exploatare în felii se va prevedea obligaţia
înnămolirii hotarului şi a spaţiului exploatat. Ordinea de exploatare la nivelul fiecărei felii va
fi trecută pe planul de situaţie a feliei respective.
.
5.3. Echiparea şi punerea în funcţiune a abatajelor frontale:

(1). Începerea lucrărilor de exploatare a abatajelor frontale se poate face numai
după terminarea tuturor lucrărilor miniere de pregătire şi a amenajărilor necesare
prevăzute în metoda de exploatare, în documentul de securitate şi sănătate în muncă şi se
va face în baza unui proces verbal de punere în funcţie, întocmit de o comisie numită de
conducătorul sucursalei.
Din comisie va face parte inginerul şef producţie, inginerul şef S.S.M., şef sector
producţie, inginerii responsabili cu activitatea electromecanică din sector.
(2). Nu se admite punerea în funcţie a lucrărilor miniere sub rezerva completării
ulterioare a măsurilor de securitate şi sănătate.
5.4. Prăbuşirea abatajelor:

(1). În cazul metodei de exploatare în felii descendente, prăbuşirea se va face în
baza dispoziţiei scrise în „ Registrul de prăbuşire” ,vizată de inginerul şef S.S.M., care
va desemna un inginer din cadrul sectorului aeraj şi aprobată de inginerul şef producţie.
(2). Prăbuşirea abatajelor cameră se va executa conform prevederilor din
,,Registrul de prăbuşire” astfel:
- lucrările de prăbuşire vor fi începute numai după ce persoana
desemnată în „ Registrul de prăbuşire” a controlat abatajul şi în urma constatărilor a
dispus efectuarea operaţiei de prăbuşire.
- prăbuşirea tavanului se va realiza prin împuşcarea stâlpilor şi/sau
acoperişului, în cazul în care acesta rămâne în consolă. Prăbuşirea prin împuşcare se va
efectua în conformitate cu dispoziţia de împuşcare dată pentru locul respectiv şi cu
respectarea prezentului regulament.
- după efectuarea împuşcării, persoana desemnată va controla împreună
cu artificierul dacă abatajul a fost bine prăbuşit şi va înscrie constatările făcute în
„ Registrul de prăbuşire” .
(3). Prăbuşirea abatajelor frontale se va efectua prin împuşcarea stâlpilor de
lemn în conformitate cu dispoziţia de împuşcare şi „ Registrul de prăbuşire”.
După efectuarea împuşcării, persoana desemnată va controla împreună cu
artificierul dacă abatajul a fost bine prăbuşit şi va înscrie constatările făcute în „ Registrul
de prăbuşire” .
(4). În cazul în care dirijarea acoperişului ( tavanului ) nu decurge normal, până
la prăbuşire, în zona respectivă este permisă numai prezenţa personalului care execută
aceste lucrări cu aprobarea supraveghetorului locului de muncă.
(5). La abatajele frontale ce urmează a fii prăbuşite este obligatorie prezenţa
persoanei desemnate în „ Registrul de prăbuşire” şi a supraveghetorului pe tot timpul
operaţiilor de pregătire în vederea prăbuşirii.
6. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE – REPARAŢII A LUCRĂRILOR MINIERE:
6.1. Schimbarea elementelor de susţinere:

(1). În cazul lucrărilor de întreţinere a galeriilor susţinute în cadre de lemn sau
metalice este interzis să se demonteze şi să se înlocuiască în acelaşi timp mai mult de un
cadru la susţinerea în câmpuri şi trei cadre la susţinerea în desiş. Cadrele vecine celor
care se schimbă trebuie asigurate cu susţinere suplimentară. Măsurile de siguranţă
suplimentară se stabilesc la plasarea lucrării în permisul de lucru şi monografia de armare.
6.2. Reparaţii în lucrări miniere verticale:

(1). Lucrătorii care execută lucrări sau reparaţii în puţuri stând pe poduri sau
colivii vor purta centuri de siguranţă prinse de puncte sigure. Fac excepţie cei care
lucrează pe poduri prevăzute cu balustradă sau tuburi de trecere la ferestrele pentru

trecerea vasului de transport.
(2). Lucrările de reparaţii a susţinerii în puţuri se vor efectua de pe poduri solide
aşezate pe moazele puţului. Lucrările se vor executa în baza unui permis de lucru.
(3). Lucrările de reparaţii curente, se pot executa şi de pe colivie. Lucrătorii care
execută lucrarea vor fi legaţi cu centuri de siguranţă de colivie. Pe tot timpul efectuării
acestor lucrări vor fi interzise reviziile, reparaţiile, demontările sau înlocuirile de piese la
maşina de extracţie şi accesul în zona rampelor la mai puţin de 10 m. de gura puţului.
7. EXECUŢIE – ÎNTREŢINERE LUCRĂRI MINIERE SPECIALE:
7.1. Desfundarea silozurilor şi rostogoalelor cu mijloace curente:

(1). Executarea şi amenajarea silozurilor şi rostogoalelor din subteran trebuie să
se efectueze după proiecte care să asigure funcţionalitatea, posibilitatea de control, reparaţii
şi deblocare în caz de necesitate (se vor prevedea , după caz, ferestre de vizitare sau alte
măsuri ).
(2). Lunar şi ori de câte ori e necesar se va face controlul fiecărui siloz pe
întreaga înălţime în baza unui permis de lucru, de către mineri întreţinere puţuri, urmărindu-
se în mod deosebit depunerile periculoase pe pereţi, starea susţinerii şi a gurilor de
evacuare. Constatările efectuate vor fi consemnate în „Registrul de control al silozurilor”.
Registrul de control al silozurilor va fi vizat, după fiecare control, de
conducerea sucursalei.
Îndepărtarea depunerilor periculoase de pe pereţi, respectiv remedierea
susţinerii va fi efectuată în baza unui permis de lucru cuprinzând modul de lucru şi reguli ce
trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
Permisul de lucru va fi semnat de luare la cunoştinţă de către persoanele
responsabile care efectuează lucrările, precum şi de persoanele de supraveghere care au
atribuţii pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor pe parcursul desfăşurării tuturor
activităţilor.
(3). În cazul blocării silozurilor şi rostogolurilor, supraveghetorul locului de
muncă va examina situaţia creată şi va decide asupra modului de acţionare şi a mijloacelor
curente ce se vor utiliza pentru deblocarea acestora. Totodată va face instructajul lucrătorilor
cu privire la modul de lucru şi măsurile de siguranţă în funcţie de situaţia existentă
consemnând în prealabil în carneţelul său. Instructajul va fi luat la cunoştinţă, de lucrători prin
semnătură în carneţelul supraveghetorului.
Dacă în urma intervenţiilor curente stabilite de supraveghetor, nu s-a realizat
deblocarea silozului sau rostogolului se va anunţa conducerea sectorului pentru a dispune
modul de lucru pe baza permisului de lucru .
Funcţie de locul blocării, se poate acţiona:
- la gura silozului sau rostogolului;
- din compartimentul de circulaţie sau control;
- cu intrarea personalului de sus în jos(silozuri)
Mijloacele curente ce se pot utiliza la deblocarea silozurilor şi rostogoalelor sunt
uneltele manuale ( ranga, ţeava, târnăcopul, lopata ), ciocanele de abataj sau dispozitivele
mecanice avizate şi omologate de către un organism notificat. Introducerea apei la partea
superioară a silozului sau rostogolului, respectiv suflarea cu aer comprimat în scopul
deblocării acestora, sunt interzise.
(4). Înainte de începerea lucrărilor de deblocare se va întrerupe deversarea
materialelor în siloz sau rostogol, se vor bloca întrerupătoarele transportoarelor şi se vor
aşeza plăcuţe avertizoare cu inscripţia : “ Atenţie se lucrează „.
(5). În timpul operaţiilor de deblocare cu mijloace curente se interzice
staţionarea şi circulaţia altor persoane decât a celor însărcinate în acest scop, pe o rază de
10m de gura de evacuare şi pe compartimentul de circulaţie a silozului sau rostogolului

pentru care se vor fixa posturi de pază.
(6). În cazul blocării materialelor la gura silozului sau rostogolului, deblocarea se
realizează din poziţii laterale faţă de gura de evacuare fără a introduce capul sau alte părţi
ale corpului în interior şi mânuind uneltele astfel încât prin şocurile create de materialul din
siloz lucrătorul să nu se accidenteze.
(7). Deblocarea rostogolurilor şi a silozurilor din compartimentul de circulaţie se
poate face numai prin orificiile ( ferestre ) special amenajate în acest scop fără a introduce
capul sau alte părţi ale corpului în interiorul silozului sau rostogolului şi mânuind uneltele
astfel încât prin şocurile create de materialul din siloz lucrătorul să nu se accidenteze. În
funcţie de situaţia din teren, supraveghetorul va decide necesitatea executării unui pod de
lucru.
După deblocare, ferestrele de vizitare pe unde s-a făcut intervenţia se vor
închide, evitând astfel ieşirea şi curgerea materialului pe secţia de circulaţie.
(8). Atunci când este necesară intrarea personalului în silozuri şi rostogoluri în
vederea deblocării, curăţirii sau controlului, acesta se va face de sus în jos, cu respectarea
următoarelor măsuri de siguranţă:
- blocarea întrerupătoarelor utilajelor de transport care deversează în siloz
sau rostogol prin scoaterea contactelor şi aşezarea de plăcuţe avertizoare cu inscripţia : “
Atenţie se lucrează „
- interzicerea apropierii altor persoane decât a celor care participă la
operaţia de deblocare, curăţire sau control la mai puţin de 10m de gura de alimentare;
- menţinerea închisă a gurilor de evacuare;
- înainte de intrarea în siloz se va efectua controlul gazelor de mină
( metan, bioxid de carbon, monoxid de carbon ) la gura de alimentare a silozului, cu ajutorul
metanometrului a fiolelor colorimetrice sau aparatelor multigaz. Intrarea în siloz este permisă
numai dacă concentraţiile de gaze nu depăşesc valorile maxime admise;
- în situaţia în care concentraţiile de gaze depăşesc valorile maxime
admise se interzice accesul în siloz în vederea deblocării, curăţirii sau controlului şi se vor lua
măsuri de reducere a concentraţiilor de gaze sub valorile maxime admise;
- admiterea intrării în siloz şi controlul gazelor de mină înainte de intrare se
va efectua de către supraveghetor care are atribuţii pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor;
- accesul în siloz sau rostogol se va face individual pe scara de funie care
va fi ancorată la partea superioară. Fiecare persoană care intră în siloz sau rostogol va fi
prevăzută cu centură de siguranţă cu bretele ( ham ) prevăzută cu două frânghii, una legată
de un punct fix, cu lungimea necesară a funiei până la nivelul materialului ce urmează a fi
deblocat, iar cealaltă va fi ţinută de două persoane aflate în apropierea gurii superioare a
silozului sau rostogolului care vor urmări operaţiile ce se execută şi care vor comunica cu
persoana din interior verbal sau printr-un cod de semnal stabilit anterior. În caz de pericol
vor ridica imediat persoana aflată în siloz. Una din cele două persoane va fi supraveghetorul
care are atribuţii pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
- după intrarea în siloz, persoana intrată va efectua controlul gazelor, din
aproape în aproape, pe măsura avansării deblocării sau curăţirii;
- operaţia de deblocare se va începe numai după curăţirea de sus în jos a
depunerilor de pe pereţii silozului sau rostogolului;
- toate operaţiile de deblocare se vor face având un iluminat
corespunzător.
- curăţirea depunerilor de pe pereţii silozurilor în cazul în care se face cu
două echipe, simultan, se face astfel încât un lucrător să nu coboare sub nivelul celuilalt.
Intrarea personalului şi executarea diferitelor operaţiuni în interiorul silozurilor şi
rostogoalelor se va face numai în prezenţa supraveghetorului care are atribuţii pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
(9). În cazul când cu toate mijloacele curente nu se reuşeşte deblocarea,

supraveghetorul va informa conducerea sectorului care va putea decide asupra oportunităţii
efectuării operaţiilor de împuşcare în silozuri şi rostogoluri.
(10). Lucrările de împuşcare pentru deblocarea silozurilor şi rostogolurilor se vor
efectua cu respectarea dispoziţiei de împuşcare , permisului de lucru şi a prevederilor din
prezentul regulament.
La operaţiile de împuşcare pentru deblocarea silozurilor de la schip precum şi a
silozurilor principale vor participa obligatoriu: şef sector aeraj şi şef sectorului respectiv sau
înlocuitorii acestora.
(11). Lucrările de curăţire a silozurilor se vor efectua numai pe baza unui permis
de lucru, aprobat de conducătorul sucursalei şi vizat de conducerea tehnică a CNH, în zile
nelucrătoare cu echipe de salvatori.
8. CONTROLUL STĂRII LUCRĂRILOR MINIERE:
8.1. Copturirea tavanului şi pereţilor:

(1). Tavanul şi pereţii locurilor de muncă se vor controla şi copturii la începutul
schimbului, după împuşcare şi ori de câte ori apar semne că roca are tendinţe să se
desprindă. Copturirea se va face de către minerul şef de brigadă, minerul şef de schimb
sau un miner calificat, cu experienţă şi numai dintr-un loc sigur. În timpul copturirii este
interzisă executarea altor lucrări în frontul de lucru cu mai multe echipe, distanţa faţă de
cea mai apropiată echipă care execută operaţii va fi de minimum 10m.
8.2. Controlul stării susţinerii:

(1). Lucrările miniere în care este permis accesul lucrătorilor trebuie să fie
controlate periodic din punctul de vedere al susţinerii şi stabilităţii lucrării şi întreţinute în
mod corespunzător.
(2). Elementele de susţinere deranjate în urma operaţiilor de împuşcare vor fi
montate imediat după luarea tuturor măsurilor de securitate necesare în vederea evitării
accidentării salariaţilor.
(3). În puţuri, la începutul fiecărui schimb, cât şi după efectuarea operaţiilor de
împuşcare, se va controla şi se vor îndepărta bucăţile de rocă de pe elementele de
susţinere şi poduri.
(4). Cel puţin o dată pe lună, se va verifica de persoane desemnate de
conducătorul sucursalei starea susţinerii lucrărilor miniere, luându-se măsuri de înlocuire
a elementelor deformate sau deteriorate, precum şi de executare a susţinerii suplimentare
sau provizorii.
Rezultatele controalelor se vor consemna în „Registrul de control al căilor de
aeraj” , „Registrul de control al puţurilor”.
CAPITOLUL II
TRANSPORT, MANIPULARE MATERII EXPLOZIVE, LUCRĂRI DE ÎMPUŞCARE
1 GENERALITĂŢI
Prevederile prezentelor cerinţe specifice au ca scop eliminarea factorilor de risc
existenţi în sistemul de muncă propriu, la transport, manipulare şi utilizarea materialelor
explozive.
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu „Legea 126 privind regimul
materiilor explozive" cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 464 din 18 iulie 2001;
LEGEA nr. 478 din 12 noiembrie 2003; LEGEA nr. 262 din 5 octombrie 2005; LEGEA nr. 406
din 9 noiembrie 2006şi prevederile HG1049/2006.
1.1. Dispoziţia de împuşcare

Modul de împuşcare pentru fiecare loc de muncă va fi stabilit prin dispoziţia de
împuşcare. Dispoziţiile se întocmesc într-un registru, numerotat, şnuruit şi parafat. Dispoziţiile de
împuşcare se întocmesc lunar şi se refac ori de câte ori se schimbă condiţiile de muncă, de
către inginerul APM. În cazul interzicerii operaţiei de împuşcare se va trece în registrul
dispoziţiilor de împuşcare: data, locul de muncă, motivul interzicerii. Reluarea împuşcării se va
face în baza întocmirii unei noi dispoziţii de împuşcare.
În dispoziţia de împuşcare se va consemna :
- număr curent;
- data întocmirii;
- locul de muncă şi numele conducătorului locului de muncă;
- felul materiilor explozive şi de iniţiere şi treptele de întârziere;
- încărcătura maximă explozivă pe gaură (în funcţie de lungimea găurii,
respectând cantitatea de buraj) dar nu mai mare de 500g la lucrările de împuşcare în cărbune şi
700g la lucrările de împuşcare în steril, excepţie face împuşcarea cu găuri lungi de mină;
- cantitatea maximă de exploziv ce se poate împuşca la un loc de muncă,
într-o repriză ;
- locul de unde se declanşează explozia;
- locul de retragere a personalului şi a utilajelor;
- locul de amplasare a posturilor de pază;
- măsuri speciale specifice locului de muncă;
- schema de împuşcare cu indicarea ordinii de aprindere a încărcăturilor şi
intervalul de întârziere dintre încărcăturile vecine capabile a se influenţa, respectiv dintre prima
şi ultima încărcătură. Secţiune longitudinală-transversală pe care se va indica lungimea găurilor
de mină şi a găurilor de probă;
- debitul de aer necesar/realizat. Debitele de aer se vor trece din proiectul de
aeraj;
- timpul minim de aerisire, prevăzut în proiectul de aeraj;
- artificierii care pot executa operaţiile de împuşcare (vor semna de luare la
cunoştinţă);
- lucrătorii care ajută artificierul la operaţia de încărcare a găurilor (vor semna de
luare la cunoştinţă);
- supraveghetorii care coordonează locul de muncă respectiv (vor semna de

luare la cunoştinţă);
Cantitatea maximă de exploziv folosită la o împuşcare, nu va depăşii cantitatea de
exploziv luată în calcul în proiectul de aeraj , la stabilirea debitului de aer necesar. La stabilirea
cantităţii maxime de exploziv pe gaură se va ţine cont de tăria rocilor, clivajul rocilor,
lungimea găurilor, lungimea de buraj, modul de susţinere, monografia de armare (distanţa
liberă după operaţia de împuşcare), certificări şi instrucţiunile producătorului. Dispoziţia
de împuşcare se întocmeşte după întocmirea şi aprobarea proiectului de aeraj.
Dispoziţiile de împuşcare se vizează de şef sector aeraj, şef sector producţie, inginer
şef S.S.M., inginer şef producţie şi se aprobă de conducătorul sucursalei prin semnătură şi
ştampilă.
Dispoziţiile de împuşcare se semnează de luare la cunoştinţă de către artificieri,
supraveghetorii locului de muncă, şef brigadă şi de schimb, lucrătorii care ajută la încărcarea
găurilor.
Lunar şi ori de câte ori este nevoie, se vor întocmi tabele nominale:
- cu lucrătorii care pot participa la transportul materiilor explozive;
- cu personalul tehnic care are dreptul de a completa şi semna fila de comandă
materii explozive;
- cu lucrătorii care au dreptul de a contrasemna fila de îndeplinirea comenzii
materii explozive după executarea operaţiei de împuşcare.
Aceste tabele vor fi întocmite de inginerul APM, vizate de inginerul şef S.S.M.,
aprobate de conducătorul sucursalei.
1.2. Materii explozive şi de iniţiere

În minele grizutoase se vor folosi numai explozivi şi mijloace de iniţiere de siguranţă
(H.G.1049/2006).
(1) Cantitatea maximă de exploziv folosită la o împuşcare, să nu depăşească
cantitatea de exploziv luată în calcul în proiectul de aeraj , la stabilirea debitului de aer necesar.
(2) La lucrările de împuşcare vor fi folosite numai materii explozive şi capse
detonante electrice a căror calitate este garantată de furnizor prin certificatul de calitate,
declaraţie de conformitate şi al căror termen de garanţie înscris pe ambalaje nu a fost depăşit.
Materiile explozive la care termenul de garanţie este depăşit pot fi folosite numai cu respectarea
prevederilor legislaţiei în vigoare.
(3) La executarea lucrărilor de împuşcare , se vor folosi numai capse cu tub de cupru.
Capse instantanee şi cu întârziere milisecundă, trebuie să provină din loturi care au
probabilitatea de aprindere a metanului într-un număr mai mic de 4 % din totalul capselor
supuse încercărilor.
(4) Explozivi de siguranţă antigrizutoşi şi iniţiere cu capse detonante electrice
instantanee sau cu întârzieri de milisecunde se folosesc în locurile de muncă în care în front a
apărut metan şi prin activarea aerajului concentraţia acestuia a fost redusă sub limitele admise :
-sub 1% metan măsurat cu detectorul în profil sau pânză, cu ventilatorul în
funcţiune
-până la 2% metan (inclusiv) măsurat de asemenea cu detectorul în cuiburi,
cu ventilatorul în funcţiune.
(5) Este interzisă darea în consum şi folosirea explozivilor îngheţaţi sau alteraţi. Este
interzisă utilizarea la aceaşi împuşcare a capselor detonante electrice de tipuri diferite precum şi
a celor provenite din loturi de fabricaţie (grupe de rezistenţă) diferite.
(6) Explozivii produşi de fabrică în cartuşe se vor folosi numai în această formă , fiind
interzisă deteriorarea învelişului. Se interzice fragmentarea cartuşelor de exploziv.
(7) Materiile explozive şi de iniţiere se vor folosi numai în limita de temperatură
stabilită de producător.
(8) Găurile în care se constată apă sau scurgeri de hidrocarburi lichide vor putea fi
încărcate cu explozivi pulverulenţi numai dacă în prealabil cartuşele sunt izolate împotriva
contactului cu apa sau hidrocarburi prin introducerea lor in tuburi de polietilenă antistatizată . La
utilizarea explozivilor higroscopici în găuri cu apă se vor lua măsuri de impermeabilizare a
cartuşelor.
(9) Capsele electrice vor avea, în timpul transportului şi manipulării, reoforii cum au
fost livraţi de fabrică (izolaţi până la capăt sau desizolaţi la capăt şi scurtcircuitaţi).
(10) În timpul operaţiilor de depozitare, transport si mânuire se interzice lovirea,
răsturnarea , târârea, aruncarea sau trântirea lăzilor sau cutiilor cu materii explozive.
1.3. Burătoare , material de buraj, pregătirea amorsei

Burătoarele folosite la încărcarea găurilor cu explozivi trebuie să fie din lemn.
Materialul de buraj nu are voie să conţină materii combustibile. Amorsa se pregăteşte în
momentul introducerii în încărcătură. Materialul de iniţiere (capsa detonantă , fitil detonant)
destinat iniţierii încărcăturilor explozive trebuie să se afle introduse într-un cartuş de exploziv sau
amorsă.
Lungimea minimă de buraj introdus peste încărcăturile explozive din găuri de mină va
fi de :
a- în găurile de mină cu lungimea de până la 1,5 m, burajul trebuie să ocupe cel
puţin jumătate din lungimea găurilor;
b- găurile cu lungimi mai mari de 1,5 m, vor fi burate pe o treime din lungimea
lor, iar pentru găurile mai lungi de 3 m , lungimea burajului va fi stabilită prin dispoziţia de
împuşcare însă nu va fi mai mică de 1 m;
c- găurile scurte de 0,4 - 0,6 m, vor fi burate pe o lungime de 0,3 m.
Este interzisă împuşcarea găurilor de mină neburate.
1.4. Cabluri de împuşcare

Cablurile de împuşcare trebuie să fie în construcţie izolată verificate la tensiunea de
2.000V. Ele vor fi din cupru si oţel multifilar, cu o secţiune care să asigure o rezistenţă electrică
inferioară celei stabilite pentru circuitul respectiv.
Capetele cablului de împuşcare trebuie să fie legate în scurtcircuit . Desfacerea lor se
face numai de către artificier înainte de legarea lor la explozor.
Cablurile de împuşcare trebuie să fie în permanenţă în bună stare, fiind verificate
periodic astfel :
- la interval de 3 luni se va măsura, la atelierul electric al sucursalei ,valoarea
rezistenţei de izolaţie, care trebuie să fie mai mare de 600kΩ;
- tensiunea de verificare trebuie să aibă cel puţin valoarea tensiunii debitate de
explozor;
-cablurile de împuşcare se vor păstra înfăşurate pe tambure metalice,

numerotate;
- şeful depozitului de exploziv va verifica lunar lungimea şi starea cablurilor de
împuşcare şi va înlocuii cele găsite ca necorespunzătoare. La începutul fiecărui schimb,
artificierul va verifica starea exterioară a izolaţiei, a corectei izolări a îmbinărilor şi-l va prelua pe
bază de semnătură în „Registrul cablurilor de împuşcare”. În registru se va trece în
rubricatură data, schimbul, numele artificierului, numele manipulantului de la depozit, nr.
tambură, culoare cablu, lungime cablu, semnături. Registrul se va viza zilnic de responsabilul cu
activitatea de împuşcare.
Se admit maximum 2 îmbinări pe fir, la o lungime de 100 m cablu. Îmbinările vor fi
decalate cu minim 10 cm. Toate îmbinările cablurilor vor fi izolate cu bandă izolatoare în cel
puţin două straturi.
Cablurile de împuşcare vor avea lungimea minimă de 120 m. şi certificate de un
organism abilitat.
1.5. Explozoare
1.5.1.Cerinţe tehnice pentru explozoare

a- să funcţioneze normal în următoarele condiţii climaterice:
-temperatura ambiantă -200 C până la +400 C (cele tranzistorizate -50 C
0
până la +40 C);
-umiditatea relativă max. 95% ±3% la o temperatură 200±50 C;
b- să aibă marcată pe carcasă sau pe plăcuţa indicatoare valoarea rezistenţei
maxime a circuitului de împuşcare, cât şi numărul maxim de capse ce pot fi iniţiate simultan;
c- să asigure iniţierea tuturor capselor din circuit, corespunzător rezistenţei
maxime marcate pe carcasă;
d- impulsul debitat de explozor pe circuitul de capse, corespunzător rezistenţei
maxime ,să fie de 1,4 ori mai mare decât impulsul sigur de funcţionare al capselor ce formează
respectivul circuit;
e- intensitatea curentului debitat de explozor pe durata transmiterii impulsului
sigur de funcţionare, nu trebuie să scadă sub valoarea de 1,25 In, prin circuite de până la 100
capse şi 1,5 In, prin circuite de peste 100 capse înseriate, unde In reprezintă valoarea curentului
sigur de funcţionare a capselor;
f- durata de debitare a impulsului la explozoarele în construcţie antigrizutoasă
trebuie să fie de max. 4ms;
g- carcasa explozorului va avea asigurat cel puţin gradul normal de protecţie
IP54;
h- punerea în funcţiune a explozorului se va putea efectua numai cu o cheie
specială detaşabilă;
i- bornele explozorului şi toate piesele metalice conducătoare din interiorul
explozorului trebuie să fie izolate faţă de carcasă şi protejate împotriva coroziunii;
j- toate piesele componente şi îmbinările mecanice ale carcasei vor fi bine fixate,
iar piuliţele sau şuruburile de fixare vor fi asigurate contra desfiletării;
k- explozorul va fi prevăzut cu un circuit care să indice tensiunea de încărcare a
condensatorului. În cazul folosirii becului cu neon acesta trebuie să se aprindă la 0,9 U n, unde Un
reprezintă valoarea tensiunii nominale;
l- rezistenţa de izolaţie trebuie să fie de minim 10MΩ în stare uscată şi de minim
2MΩ în stare umedă;
m- placa de borne trebuie să împiedice atingerea reciprocă a capetelor neizolate
a conductelor cablului de împuşcare sau a atingerii acestora de carcasa explozorului. Bornele
de racordare a cablului de împuşcare vor fi prevăzute cu piuliţe izolate asigurate împotriva
desfiletării în timpul transportului;
n- pentru descărcarea tensiunii rezidente a condensatorilor de sarcină se va
prevedea o rezistenţă internă.
1.5.2.Reguli pentru verificarea explozoarelor

Explozoarele vor fi supuse următoarelor verificări :
a- periodice în ateliere specializate, se execută la intervale de un an de utilizare
a explozorului(prin însumarea timpilor de utilizare), în urma reparaţiilor sau după producerea mai
multor rateuri care s-au datorat explozorului. În acest sens sucursalele vor deschide „Registrul
de folosire a explozoarelor”. În acest registru se va folosi următoarea rubricatură: număr
curent, serie explozor, dată utilizare/schimb, timp de utilizare, nume artificier, semnătură
artificier, observaţii, responsabilul cu activitatea de împuşcare, viză inginer şef securitate şi
sănătate în muncă. Responsabilul cu activitatea de împuşcare vizează zilnic registrul, iar
inginerul şef SSM săptămânal. Timpul de utilizare pentru o operaţie de împuşcare se va
considera de trei minute. Personalul instruit şi autorizat pentru verificările curente va totaliza
timpii de utilizare pentru fiecare explozor la sfârşit de lună şi contrasemnează timpii totalizaţi. În
funcţie de aceşti timpi acesta răspunde de trimiterea la verificările periodice a explozoarelor.
Explozoarele care nu au fost verificate la apariţia regulamentului, pot fi utilizate numai după
trimiterea acestora la un atelier specializat pentru verificări periodice.
b- curente în atelierele sucursalelor miniere se execută la intervale de o lună,
de către personal instruit şi autorizat în acest scop, verificările curente trebuie să cuprindă cel
puţin următoarele :
-verificarea funcţionării;
-verificarea rezistenţei de izolaţie;
-verificarea tensiunii de vârf debitată de explozor. Rezultatele verificării se
vor consemna în „ Registrul cu evidenţa verificării lunare a explozoarelor " .
Pentru verificarea explozoarelor şi a circuitelor de împuşcare sunt admise numai
tipurile de aparate de măsură şi control avizate din punct de vedere metrologic.
REGISTRUL
cu evidenţa verificării lunare a explozoarelor miniere.
Tipul……………..nr. fabricaţie……………..anul …………..

Rezistenţa maximă exterioară………… Ω.

Nr. minim capse……….. buc ……
Data punerii în funcţie………………………………..
Data scoaterii din funcţie……………...................
Rezultatele încercărilor Rezultatul Numele

final în clar
…….. a celui
Integritatea Rezistenţa Tensiunea admis ce Semnă Obs.
Nr. Data explozorului de de vârf sau verifică tura
crt. verificării izolaţie respins
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Explozoarele se păstrează la depozitele de explozivi, lămpării sau alte spaţii asigurate

cu pază (cu supraveghere permanentă). Distribuirea lor se va face pe bază de marcă la
lucrătorii autorizaţi (artificieri) cuprinşi în lista nominală aprobată de conducătorul sucursalei şi
afişată la locul de păstrare. Numărul explozorului va fi trecut în formularul de Îndeplinirea
comenzii, sub rubrica alte materii explozive şi pe cotorul acestuia.
În timpul schimbului, explozoarele se păstrează într-un compartiment amenajat în
firidele pentru capse detonante. Pe întreaga durată a schimbului, cheia explozorului se va păstra
de către artificier asupra sa.
Explozorul se transportă separat de materiile explozive numai de către artificier.
1.6. Realizarea circuitului de împuşcare
(1) Dezizolarea capetelor reoforilor sau desfacerea reoforilor legaţi în scurtcircuit , se
va face numai înaintea legării capselor la circuitul de împuşcare.
(2) Legarea reoforilor capselor în circuit , respectiv la cablul de împuşcare , se execută
numai după terminarea încărcării găurilor, de către artificier.
(3) În minele cu regim grizutos şi cu praf exploziv de cărbune legarea capselor
detonante electrice se va face numai în serie.
(4) La realizarea circuitelor de împuşcare capsele detonante electrice cu întârziere de
milisecunde se vor folosi în lucrările în fund de sac aerisite prin aeraj parţial, în toate cazurile
unde prezentele instrucţiuni prevăd folosirea lor, cu condiţia ca între două încărcături vecine
care se pot influenţa întârzierea maximă să fie de 75 milisecunde iar între prima şi ultima
încărcătură care se împuşcă concomitent într-un front, întârzierea maximă să fie de 200
milisecunde în cărbune şi în roci cu hidrocarburi lichide şi gazoase , omologi ai metanului şi 400
milisecunde în steril.
(5) La amplasarea găurilor de mină se vor respecta următoarele măsuri:
- lungimea găurilor de sâmbure va fi cu 10 - 25 % mai mare decât a celor de

lărgire;
-în cazul sâmburilor convergenţi (pană, conici, piramidali) găurile convergente se
vor apropia în profunzime la 0,1 - 0,2 m;
- se va evita amplasarea găurilor de mină de-a lungul planelor de stratificaţie sau
a discontinuităţilor din masiv;
- fundurile găurilor de lărgire si profilare vor fi situate în acelaşi plan vertical.
(6) Se interzice perforarea găurilor în fundurile de gaură rămase de la împuşcarea
precedentă. Amplasarea găurilor de mină se va face la o distanţă de minimum 0,25 m de
fundurile de gaură.
(7) În găurile ascendente cu înclinare peste 45 0, la încărcare manuală, ultimul cartuş
de exploziv se introduce împreună cu prima găluşcă de buraj sau cu accesorii pentru
menţinerea încărcăturii în gaură, de către artificier.
(8) Găurile pentru introducerea capselor detonante în cartuşele de exploziv se vor
face cu un cui din cupru sau din alamă, sau cu un beţişor din lemn, numai de către artificier.
(9) Se interzice prelungirea reoforilor în gaura de mină şi în faţa frontului.
Prin excepţie se admite prelungirea reoforilor în faţa frontului pentru realizarea circuitului
electric între capse, în lucrări miniere orizontale şi lucrări miniere înclinate săpate ascendent. Se
interzice contactul îmbinării cu roca şi susţinerea metalică, prin izolarea îmbinării cu bandă
izolatoare sau alte procedee.
(10) Găurile de sâmbure convergente vor fi iniţiate cu aceeaşi treaptă de întârziere.
(11) Numărul de capse detonante electrice din circuit nu trebuie să depăşească
numărul maxim înscris pe explozor .
(12) La stabilirea rezistenţei întregului circuit de împuşcare se consideră:
a - 5Ω rezistenta unei capse detonante electrice cu reofori până la 2 m ;
b - rezistenţa maximă prescrisă de fabrică, pentru capsele detonante electrice
cu reofori mai lungi;
c - 0,5Ω . rezistenţa unui metru de reofor (pentru eventualele prelungiri);
d - 10 Ω rezistenţa cablului de împuşcare cu lungime până la 120m;
(13) Reoforii capselor detonante electrice se vor înfăşura în jurul cartuşului (amorsa),
formându-se un laţ, de strângere pentru evitarea smulgerii capsei din cartuş
(14) Conexiunile dintre reofori, respectiv dintre reofori şi cablul de împuşcare , vor fi
corect efectuate (cu îndepărtarea oxizilor şi noroiul de pe acestea), iar acolo unde sunt afluenţe
de apă cu care conexiunile pot veni in contact, acestea se vor izola cu bandă izolatoare. În cazul
lucrărilor miniere verticale şi cele înclinate săpate descendent dacă sunt afluenţe de apă la front
se va realiza, în plus, suspendarea circuitului electric la o înălţime de cel puţin 0,5 m de vatra
lucrării.
(15) Cablul de împuşcare se va poza în aşa fel în lucrările miniere (evitându-se
contactul cu elemente metalice) încât să se evite afectarea lui la retragerea lucrătorilor din front.
(16) Imediat după împuşcarea găurilor, artificierul trebuie să desfacă capetele
cablului de împuşcare de la bornele sursei de curent şi să le lege în scurtcircuit.
(17) La săparea lucrărilor miniere executate de la suprafaţă (galerii de coastă, plane
înclinate, puţuri), declanşarea exploziei se va face cu respectarea următoarelor cerinţe:
a- se interzice efectuarea lucrărilor de împuşcare pe timp de furtună şi
descărcări electrice atmosferice;
b- conductele de împuşcare, trebuie să fie fără înnădiri, iar capătul acestora se

va menţine în interiorul lucrării, izolat şi montat pe un panou izolant.
În situaţia în care lungimea lucrărilor miniere este mai mare şi nu se poate asigura
folosirea unui cablu de împuşcare dintr-o singură bucată, se admite cel mult o îmbinare la câte
300 m de cablu, îmbinarea cablului se va face la suprafaţă prin răsucire, cositorire şi manşonare
sau izolare cu bandă izolatoare. Distanţa între îmbinările celor doi conductori va fi minim 10 cm.
c- toate elementele metalice (şine de cale ferată, conducte de aer comprimat şi
apă, tuburi de aeraj) vor fi legate între ele printr-o centură metalică, care va fi conectată la
reţeaua de legare la pământ. În cazul în care lucrările se susţin cu armături metalice , la centură
vor fi conectate şi cele două cadre metalice învecinate. Centurile se vor efectua în imediata
apropiere a gurilor lucrărilor miniere cât şi la cel mult 100 m de frontul de lucru. Secţiunea
centurii va fi de minimum 100 mm2 în cazul în care se utilizează bandă de oţel şi de minimum 35
mm2 în cazul când este din cupru
(18) Pentru evitarea detonării intempestive a capselor detonante electrice datorită
curenţilor de scurgere ce pot apărea în subteran se vor respecta următoarele:
a- distanţa de la circuitul de împuşcare la instalaţiile electrice în funcţie va fi de
cel puţin 20 m, iar toate punctele de conexiune ale circuitului de împuşcare vor fi izolate ;
b- în cazul executării lucrărilor de împuşcare în lucrări miniere situate la o
distanţă mai mică de 100 m faţă de suprafaţă, toate punctele de conexiune ale circuitului de
împuşcare se vor izola.
(19) Pentru evitarea detonării intempestive a capselor detonante electrice datorită
curenţilor generaţi de electricitatea statică se vor respecta următoarele :
a- echipamentul de protecţie individual al artificierului (îmbrăcăminte şi
încălţăminte) trebuie să fie de tip antistatic ;
b- în cazul suflării cu aer comprimat a găurilor de împuşcare uscate , se admite
încărcarea acestora numai după trecerea unei perioade de timp de 20 minute;
c- se interzice transportul, capselor detonante electrice, în mijloace
confecţionate din materiale care se încarcă electrostatic.
(20) La lucrările de împuşcare cu capse detonante electrice cu întârziere milisecunde
se vor respecta următoarele măsuri suplimentare :
a- amplasarea găurilor se va face la distanţa de minimum 0,5 m între ele ;
b- respectarea încărcăturii de exploziv maximă admisă pe gaura de mină.
Lungimea găurilor de mină se va corela cu încărcătura de exploziv maximă admisă
astfel încât să se respecte lungimea minimă de buraj.
1.7. Măsuri care se iau înainte de încărcarea găurilor

Înaintea încărcării găurilor de mină , artificierul trebuie să ia următoarele măsuri:
a- să verifice dacă susţinerea lucrării este făcută conform monografiei de
armare;
b- să controleze lungimea şi direcţia găurilor, distanţa minimă admisă între găuri,
precum şi dacă găurile sunt curăţate de materialul rezultat în urma operaţiei de perforare;
c- să verifice găurile de probă ;
d- să verifice dacă locul de muncă este stropit pentru fixarea prafului şi dacă
pulverizatoarele sunt în stare de funcţionare;
e- să verifice dacă instalaţia de aeraj este corespunzătoare şi dacă s-au luat
măsuri pentru protejarea ei;
f- să dispună oprirea funcţionării transportorului pe toată perioada de încărcare a
găurilor la locurile de muncă la care există acest mijloc de transport;
g- să verifice dacă la front este material de buraj;
h- să dispună montarea unui semn vizibil sau a unei tăbliţe de interzicere a
accesului la locul de împuşcare cu inscripţia „Pericol - se împuşcă", în cazul când locul de pază
se află în curentul de aer viciat, să nominalizeze, instruiască şi să verifice posturile de pază.
Personalul de pază va semna de luare la cunoştinţă pe formularul de îndeplinire a comenzii.
1.8. Controlul metanului

Artificierul este obligat să controleze metanul atât la locul de împuşcare cât şi la 20 m
în jurul lui, înainte de încărcarea găurilor de mină, în timpul încărcării lor, după încărcarea lor şi
la reîntoarcerea la locul de muncă după împuşcare.
În cazul lucrărilor în contra front , când între cele două locuri de muncă distanţa este
sub 10 m, controlul metanului este obligatorie şi în lucrarea din contrafront.
Controlul metanului este obligatorie şi la locul de declanşare a exploziei înainte de
legarea cablului de împuşcare şi de acţionare a explozorului.
Lucrările de împuşcare vor fi executate numai dacă concentraţia de metan are
următoarele valori:
-sub 1 % metan măsurat cu detectorul în profil sau pânză , cu ventilatorul în
funcţiune ;
-până la 2 % metan (inclusiv) măsurat de asemenea cu detectorul in cuiburi , cu
ventilatorul în funcţiune.
Măsuri la depăşirea concentraţiei admise de metan:
a- în abatajele frontale situate sub depresiunea generală a minei dacă într-un
punct din zona acestuia spre spaţiul exploatat se constată prezenţa metanului peste limitele
admise, se va opri împuşcarea începând de la 20 m înainte de punctul respectiv în sensul de
intrare a aerului până la galeria de evacuare a aerului viciat.
b- în cazul în care în galeria de evacuare a aerului viciat la intersecţia cu
abatajul frontal situat sub depresiunea generală a minei, concentraţia de metan depăşeşte
limitele admise, se va opri împuşcarea parţii de abataj dinspre galerie pe o lungime de cel puţin
20 m.
c- dacă din cauza opririi accidentale a ventilatorului principal, se constată
prezenţa metanului în abatajele frontale aflate sub depresiunea generală, lucrările de împuşcare
vor putea fi reluate numai după restabilirea aerajului general şi după reducerea concentraţiei de
metan, sub limitele admise.
d- atunci când după încărcarea găurilor se constată prezenţa metanului peste
limitele admise împuşcarea găurilor se va putea efectua numai după reducerea concentraţiei de
metan sub limitele maxime admise, în urma luării măsurilor speciale aprobate de conducătorul
sucursalei.
e- dacă în urma împuşcării se constată găuri state şi prezenţa metanului,
lichidarea lor se va face numai după reducerea concentraţiei de metan sub limitele maxime
admise.
1.9. Încărcarea cu exploziv a găurilor

Lucrările de încărcare cu exploziv a găurilor se încep numai după terminarea perforării
frontului şi a evacuării de la front a sculelor, utilajelor şi obiectelor ce nu mai sunt necesare, iar
lucrătorii care nu participă la încărcarea găurilor au părăsit frontul.
Este interzisă încărcarea unui număr de găuri mai mare decât al celor care se aprind
sau se iniţiază într-o repriză, respectându-se dispoziţia de împuşcare, sau a unui număr de găuri
mai mare decât capacitatea maximă de iniţiere a explozorului.
Este interzisă încărcarea găurilor de probă, a fundurilor de găuri rămase după
împuşcare, a găurilor de sondă pentru verificarea direcţiei de străpungere, a găurilor care au
traversat geode, a găurilor străpunse în spaţiul exploatat, precum şi a celor cu diametre mai
mici decât ale cartuşelor de explozivi.
Cartuşul amorsat se va introduce primul în gaura de mină cu fundul capsei orientat
spre gura găurii de mină (amorsare posterioară). Prin excepţie, în cazul găurilor lungi de mină
(peste 2,5 m) , cartuşul amorsat se poate introduce şi ultimul în gaură, cu fundul capsei orientat
spre fundul găurii (amorsare anterioară). În acest caz întârzierea între două încărcături vecine
care se pot influenţa se va limita la o treaptă de întârziere (23 - 30ms, funcţie de tipul capselor).
După realizarea circuitului şi controlul atmosferei se va verifica continuitatea circuitul
de împuşcare cu ajutorul aparatului de diagnosticare (ADRI sau similare);
1.10. Măsuri suplimentare

Pe durata efectuării, operaţiei de împuşcare, este obligatorie prezenţa
supraveghetorului locului de muncă.
La lucrările de împuşcare se vor respecta următoarele măsuri suplimentare :
a- amplasarea găurilor se va face la distanţă de minimum 0,5 m între ele ;
b- respectarea încărcăturii de exploziv maximă admisă pe gaura de mină;
c- lungimea găurilor se va corela cu încărcătura de exploziv maximă admisă
astfel încât să se respecte lungimea minimă de buraj;
d- înainte de împuşcare controlul metanului la fiecare Ioc de muncă se va
efectua in afară de artificier şi de către şeful de schimb. La abatajele frontale acest control se va
face de-a lungul frontului cât şi spre spaţiul exploatat;
e- înainte de retragerea artificierului pentru declanşarea găurilor, acesta va pune
în funcţiune pulverizatoarele aer- apă amplasate după cum urmează:
- la lucrările în fund de sac aerisite aspirant, un pulverizator montat la
distanţa de 10 - 15 m faţă, de frontul de lucru, iar la cele aerisite refulant sau combinat un
pulverizator în dreptul ultimul tub de aeraj de la refulare ;
- la abatajele frontale aerisite sub depresiunea generală a minei , două
pulverizatoare montate la distanţa de 10 - 15 m în curentul de intrare al aerului faţă de cea mai
apropiată gaură ce se împuşcă, iar la abatajele frontale cu tuburi sau canale de aeraj la acoperiş
se va monta un pulverizator la gura acestora.
1.11. Locul de declanşare a exploziei

a- se va situa după postul de pază, în curentul de aer proaspăt, la cel puţin 100
m şi pe direcţie abătută faţă de locul de împuşcare, într-o zonă cu susţinere sigură ce nu poate fi
influenţată de efectele operaţiei de împuşcare .
b- la lucrările miniere ce se execută în contrafront, înainte de împuşcare se vor

evacua lucrătorii ambelor fronturi începând de la o distantă de cel puţin 20 m între acestea şi se
va asigura paza. În cazul când distanţa , dintre cele două fronturi ajunge la 10 m , lucrările la
unul din fronturi vor fi oprite. În timpul cât se efectuează împuşcarea în contrafront, accesul la
frontul de lucru oprit, va fi prevăzut cu pază. În cazul când masivul de rocă dintre două lucrări
miniere ce se execută în contrafront este străpuns cu o gaură de sondă , înainte de împuşcare
se vor evacua lucrătorii din ambele fronturi , indiferent de distanţa dintre acestea şi se va
asigura cu pază.
c- în cazul când locul de împuşcare se află într-un suitor sau retragerea se face
printr-o astfel de lucrare , locul de declanşare trebuie să se afle în galerie, la cel puţin 20 m de
baza suitorului şi la minimum 100 m faţă de frontul de lucru.
d- la împuşcarea în puţuri , declanşarea exploziei se face de la suprafaţă sau de
la un orizont de extracţie, la cel puţin 20 m de fereastra puţului şi la minimum 100 m faţă de
frontul de lucru.
e- la galeriile în fund de sac cu lungimi mari unde retragerea artificierului şi a
ajutorului acestuia se face perpendicular faţă de frontul de împuşcare, se vor amenaja nişe de
refugiu la minimum 100 m de front.
În cazul în care găurile au explodat normal, reîntoarcerea la locul de muncă se va face
după cel puţin 15 minute , de la explodarea ultimei găuri şi numai după ce locul de muncă a fost
curăţat de gaze.
1.12. Lucrări de împuşcare la suprafaţă

Pe timp de noapte, de ceaţă prelungită şi vreme cu vizibilitate sub 200 m sunt
interzise orice fel de lucrări de împuşcare la suprafaţă. Fac excepţie lucrările de împuşcare
pentru desfundarea silozurilor de la suprafaţă .
Lucrările de împuşcare la suprafaţă se execută în baza dispoziţiei de împuşcare
aprobată de conducătorul sucursalei, vizate de conducerea tehnică a C.N. H. şi a permisului de
lucru şi anunţarea organelor competente. Fac excepţie lucrările de împuşcare la silozurile
puţurilor de extracţie de la suprafaţă, unde dispoziţia de împuşcare se aprobă numai de
conducătorul sucursalei .
1.13. Rateuri, comportare în caz de rateu şi lichidarea rateurilor

a- la împuşcarea electrică , în cazul rateurilor totale, artificierul va desface cablul
de împuşcare de la bornele explozorului, legând în scurtcircuit capetele cablului. După trecerea
unui timp de 5 minute, va verifica circuitul, iar după înlăturarea defectelor constatate va repeta
împuşcarea.
b- dacă în frontul de lucru, împuşcarea se efectuează în mai multe reprize, nu se
va încărca cu explozivi seria următoare de găuri, decât după ce au fost lichidate eventualele
rateuri constatate la seria de găuri împuşcate anterior.
c- orice lucrător care constată existenţa unei încărcături neexplodate este obligat
să comunice neîntârziat acest fapt, artificierului şi supraveghetorului locului de muncă.
d- dacă găurile state sunt acoperite de material derocat, încărcarea acestuia se
va face numai cu unelte manuale.
După încărcarea materialului derocat artificierul va proceda la lichidarea găurilor state.
e- la găurile state sunt interzise încercările de a se scoate burajul, capsele, fitilul

sau explozivul din găuri . De asemenea este interzisă tăierea , tragerea sau smulgerea reoforilor
din găurile de mină , precum şi tăierea rocilor din zona găurilor state.
f- lichidarea găurilor state se face prin împuşcarea unei găuri de ajutor forată
paralel la distanţa de 40 cm, de aceasta . Se interzice forarea găurilor de ajutor sub nivelul găurii
state. Direcţia găurii de ajutor se va stabili cu ajutorul burătorului, în care scop, în mod
excepţional se poate scoate cca 10 cm de buraj din gaura stată.
g- la împuşcarea electrică rateurile parţiale sau totale vor fi lichidate prin legarea
în serie a unui număr redus de găuri până se stabilesc găurile state, care vor fi apoi lichidate
prin găuri de ajutor conform prevederilor de la aliniatul de mai sus. Reoforii găurilor care nu se
leagă la cablul de împuşcare, în cazul împuşcării unui număr redus de găuri, trebuie legaţi în
scurtcircuit.
h- rateurile la împuşcarea găurilor lungi dispuse într-un evantai vor fi lichidate
prin împuşcarea evantaiului următor.
i- dacă oricare lucrător constată la reluarea lucrului găuri state ce nu au fost
identificate după împuşcare, şeful de schimb opreşte imediat lucrul şi va anunţa artificierul şi
supraveghetorul locului de muncă. Artificierul este obligat să se prezinte la locul de muncă
pentru lichidarea găurilor state.
Dacă în materialul derocat se găsesc resturi de materii explozive, acestea vor fi
colectate de către şeful de schimb al locului de muncă, cu obligaţia de a le preda artificierului în
cel mai scurt timp.
j- în cazul când lichidarea găurilor state nu s-a terminat până la sfârşitul
schimbului, şeful de schimb al locului de muncă va preda şefului de schimb din schimbul
următor, locul de muncă . De asemenea găurile state vor fi predate de către artificier, sub luare
de semnătură, artificierului din schimbul următor, consemnându-se acest lucru in „Registrul de
găuri state”. În fronturile de lucru a căror plasare nu este continuă, dacă lichidarea găurilor
state nu s-a putut face până la sfârşitul schimbului, artificierul, şeful de schimb şi
supraveghetorul locului de muncă vor rămâne până la lichidarea rateului consemnând acest
lucru în Registrul de găuri state şi respectiv, în cartea de raport.
k- în registru se va trece în rubricatură data, schimbul, locul de muncă/brigada,
numele artificierului, numele artificierului care preia, număr de găuri state, ora lichidării găurilor
state, semnături. Registrul se va viza săptămânal de responsabilul cu activitatea de împuşcare.
2. PERSONAL AUTORIZAT, AJUTĂTOR ŞI DE CONTROL
2.1.Generalităţi
Conducătorul sucursalei va desemna un cadru tehnic de specialitate minieră
responsabil cu activitatea de împuşcare (şef sector sau adjunct şef sector aeraj). Acesta va
întocmi un raport bilunar în ,,Registrul de control al responsabilului cu activitatea de
împuşcare””, vizat de inginerul şef S.S.M. şi aprobat de conducătorul sucursalei.
Personalul de conducere şi control poate intra la locul de muncă în timpul operaţiei de
încărcare şi burare a găurilor de mină sau sondă, dar numai pe calea de retragere a
artificierului.
Lucrările de împuşcare sunt executate numai de persoane autorizate ca artificier.
Gestionarul depozitului şi înlocuitorul său sunt desemnaţi de către conducătorul

sucursalei deţinătoare de materii explozive din rândul artificierilor autorizaţi şi răspund, după
caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal, pentru gestiunea încredinţată.
2.2. Personal autorizat ca artificier

Lucrările de împuşcare pot fi executate numai de către persoane calificate şi
autorizate care posedă „carnet de artificier".
Pregătirea persoanelor pentru funcţia de artificier, prin cursuri de calificare precum şi
autorizarea artificierilor, se va face conform reglementărilor legislaţiei in vigoare(legea 126/1995
actualizată). Autorizarea calităţii de artificier se face de către I .T. M. după care se înregistrează
la organul de poliţie în raza căruia se află locul de muncă al celui autorizat.
Efectuarea operaţiunilor cu explozivi propriu-zişi şi mijloace de iniţiere, precum şi
supravegherea încărcării-descărcării şi a transportului se încredinţează numai persoanelor care
sunt autorizate ca artificier.
Autorizarea pentru exercitarea activităţii de artificier, se acordă persoanelor care
îndeplinesc condiţiile de vechime, cel puţin 3 ani efectiv lucraţi în locuri de muncă din subteran
în care s-au folosit materii explozive, din care cel puţin 2 ani cu calificare de miner şi primesc
avizul IPJ, respectiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şi promovează un
examen susţinut în faţa unei comisii.
În vederea obţinerii autorizării ca artificier se mai pot prezenta şi:
a- absolvenţii şcolilor de maiştri şi tehnicieni minieri, sondori, constructori, pentru
instalaţii de transport forestier, precum şi ai facultăţilor cu profil minier sau electromecanică
minieră;
b- maiştrii, tehnicienii, subinginerii şi inginerii din activităţile de fabricare şi
verificare a materialelor explozive, cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceste activităţi;
c- absolvenţii liceelor industriale sau şcolilor profesionale miniere, care fac
dovada că au efectuat o practică de cel puţin 6 luni la fronturi de lucru în care s-au folosit materii
explozive şi care au absolvit un curs de artificier de 3 luni;
După absolvirea cursului de artificier candidatul susţine un examen în faţa comisiei din
cadrul S.C.S.M. sau altei instituţii abilitate, în urma căruia i se eliberează un certificat de
absolvire.
Programul şi tematica cursului se supun avizării de către autorităţile în domeniu,
respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Inspectoratul
General de Poliţie.
Autorizarea pentru exercitarea activităţii de artificier, se face pe baza unui examen
susţinut în faţa unei comisii formate din delegatul ITM şi delegatul sucursalei la care lucrează
sau la care urmează să funcţioneze candidatul,
În urma examenului susţinut aceste persoane pot fi autorizate ca artificieri pentru
lucrările de împuşcare precum şi pentru funcţia de gestionar de depozit de materii explozive,
Autorizarea se atestă prin eliberarea unui carnet conform modelului din anexa nr. 10
a sau 10 b din legea 126/1995 actualizată. Carnetele se eliberează de către inspectoratul
teritorial de muncă al cărui delegat a participat la examinare în vederea autorizării.
După obţinerea carnetului posesorul acestuia lucrează timp de o lună sub
supravegherea unui artificier, cu experienţă. În această perioadă trebuie să demonstreze că şi-
au însuşit cunoştinţele dobândite. Artificierul care a avut în supraveghere artificierul practicant,
precum şi supraveghetorul acestuia vor înainta conducătorului sucursalei o caracterizare a

acestuia în perioada de practică, în vederea autorizării sau refuzului autorizării acestuia.
Examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier, se susţine imediat
sau după maximum 60 de zile de la absolvirea cursului de pregătire.
Candidaţii la examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier sunt
examinaţi de o comisie conform articolului 119 din legea126/1995 actualizată cu privire la:
- cunoştinţele privind materiile explozive si atribuţiile artificierilor în
tehnologii de împuşcare;
- reglementările privind transportul, păstrarea, mânuirea si folosirea
materiilor explozive în condiţii de securitate, potrivit specificului lucrărilor pentru care se solicită
autorizaţia de funcţionare;
- regulile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
Conducătorul sucursalei organizează anual verificarea cunoştinţelor pe care trebuie
să le posede personalul care mânuieşte, transportă, păstrează şi foloseşte materii
explozive(articolul125 din legea126/1995 actualizată).Comisia de verificare va fi formată din
următorii membrii:
-reprezentant din cadrul Direcţiei Securitate şi Sănătate în Muncă C.N.H.-
S.A.
-inginer şef S.S.M.
-şef serviciu S.S.M.
-responsabil activitate transport manipulare utilizare materii explozive(şef
sector aeraj sau adjunct şef sector aeraj)
Verificarea cunoştinţelor privind regimul materiilor explozive va fi precedată de
efectuarea unui examen psihologic în baza căruia se confirmă că artificierul, este apt pentru
activitatea pe care o îndeplineşte. Verificarea cunoştinţelor şi examinarea psihologică nu exclud
efectuarea instructajelor periodice.
2.3. Obligaţiile artificierului

a- Artificierul are voie să execute numai lucrări de împuşcare pentru care este
autorizat şi numai la locurile de muncă şi în condiţiile prevăzute în dispoziţia de împuşcare.
b- Înainte de începerea lucrărilor de împuşcare, artificierul trebuie să evacueze
lucrătorii de la locul împuşcării cu excepţia celor care rămân să-l ajute şi să trimită personalul
necesar la locurile de pază.
c- La efectuarea lucrărilor de împuşcare în subteran cât şi la suprafaţă artificierul
este obligat să instruiască lucrătorii trimişi la posturile de pază asupra sarcinilor ce le revin.
Lucrătorii trimişi în posturile de pază vor semna de luare la cunoştinţă şi instruire pe formularul
de îndeplinire a comenzii
d- Artificierul execută personal următoarele operaţii:
- stabileşte la locul de muncă încărcăturile explozive pe gaură fără a depăşi
încărcătura maximă pe gaură stabilită prin dispoziţie de împuşcare, în funcţie de tăria rocii,
lungimea găurii şi buraj;
- stabileşte ordinea de aprindere a încărcăturilor conform schemei din
dispoziţia de împuşcare;
- pregăteşte amorsele;
- introduce amorsa în gaura de mină sau sondă şi primul buraj;
- realizează circuitul de împuşcare;
- leagă cablul de împuşcare la explozor şi acţionează explozorul;

- măsoară metanul;
e- Artificierul părăseşte ultimul locul de muncă. După efectuarea împuşcării
artificierul este obligat să controleze locul de muncă în care s-a împuşcat însoţit de şeful de
schimb/brigadă.
În cazul în care încărcăturile au explodat normal, reîntoarcerea la locul de muncă în
vederea efectuării controlului se va face după cel puţin 15 minute de la ultima explozie şi numai
după ce locul de muncă a fost curăţat de gaze, respectând timpul prevăzut în dispoziţia de
împuşcare/proiect de aeraj.
În cazul în care declanşarea exploziei este organizată a se efectua la sfârşitul
schimbului, controlul locului de muncă se va face la începutul schimbului de către artificierul si
şeful de schimb/brigadă din schimbul următor împreună cu artificierul şi şeful de schimb care a
efectuat operaţia de împuşcare.
Cu ocazia controlului se va constata dacă nu au rămas găuri state şi se adună
eventualul material exploziv neexplodat ce se află pe jos.
Dacă după împuşcare se constată găuri state, fenomene neobişnuite sau situaţii care
ar periclita reluarea lucrului in front, artificierul sau şeful de schimb/brigadă va raporta aceasta
superiorilor săi, interzicând accesul lucrătorilor în zonă până la remedierea situaţiei.
f- La sfârşitul fiecărui schimb, artificierul va preda materiile explozive şi de
iniţiere neutilizate la depozitul de exploziv, explozoarele şi cablurile de împuşcare la depozitele
de exploziv sau lămpării.
În cazul sucursalelor care nu au un depozit de exploziv propriu (E.M.Livezeni),
materiile explozive neutilizate într-un schimb se predau artificierului din schimbul următor şi se
închid în firidele de exploziv subterane.
g- La ieşire din schimb artificierul va întocmi un raport asupra lucrărilor de
împuşcare executate în schimbul respectiv în ,,Cartea de raport şi evidenţă a consumurilor
de materii explozive".
În cazul în care la executarea lucrărilor de împuşcare au avut loc rateuri, orice
operaţie efectuată cu privire la lichidarea încărcăturilor state va fi consemnată de către artificieri
în „Registrul de găuri state” şi ,,Cartea de raport şi evidenţă a consumurilor de materii
explozive".
Cartea de raport şi evidenţă a consumurilor de materii explozive va fi vizată zilnic de
către inginerul responsabil cu activitatea de împuşcare şi inginerul A.P.M. de la sector. Inginerul
şef S.S.M. va viza săptămânal Cartea de raport şi evidenţă a consumurilor de materii explozive.
Se interzic modificări, ştersături, deteriorări ale următoarelor acte: registrului de găuri
state, cărţii de raport şi evidenţă a consumurilor de materii explozive, formularului comenzi de
materii explozive, formularului îndeplinirea comenzii, registru evidenţă intrări-ieşiri materii
explozive.
Toate aceste acte vor fi numerotate, parafate, şnuruite şi înregistrate la sucursală.
2.4. Sancţiuni aplicate artificierului

Carnetul de artificier, se ridică pe termen de cel mult 3 luni de către organele de
control prevăzute în actele normative în vigoare, atunci când constată abateri de la prevederile
legale privind regimul materiilor explozive.
Carnetul de artificier, se anulează de organul emitent (I.T.M.):
a- la retragerea avizului organului de poliţie;
b- ca urmare a săvârşirii unor abateri grave de la prevederile legale privind

regimul materiilor explozive sau ale normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii;
c- la întreruperea activităţii de artificier mai mult de 4 ani.
În cazul anulării carnetului de artificier, obţinerea unui nou carnet este posibilă numai
după trecerea a cel puţin un an de la data anulării, pe bază de examen conform legii 126/1995
actualizată.
2.5. Personal ajutător la lucrări de împuşcare în subteran:

În frontul de lucru in timpul operaţiilor de încărcare a găurilor, este permisă rămânerea
şefului de schimb/brigadă al locului de muncă, care-l ajută pe artificier. În cazul când şeful de
schimb/brigadă al locului de muncă este şi miner - artificier, rămânerea în frontul de lucru este
permisă şi altui miner calificat care-l va ajuta pe artificier .
În cazul, când unui artificier îi revin pentru încărcare mai mult de 20 găuri sau peste
50 kg exploziv, acesta poate fi ajutat de cel mult doi mineri calificaţi, instruiţi si numiţi în scris prin
dispoziţia de împuşcare.
În cazul împuşcării găurilor lungi de mină cei doi artificieri vor putea fi ajutaţi de cel
mult şase lucrători instruiţi şi numiţi în scris în dispoziţia de împuşcare.
Lucrătorii care îl ajută pe artificier la efectuarea lucrărilor de împuşcare trebuie să
respecte indicaţiile date de artificier.
În puţurile în care sunt afluenţe de apă mai mari de 6 m 3/h este permisă prezenţa în
frontul de lucru în timpul încărcării găurilor şi a mecanicului pompei.
2.6. Echipament de lucru pentru artificieri

Echipamentul de lucru pentru artificieri trebuie să fie confecţionat din ţesături din fibre
vegetale. Este interzisă folosirea de îmbrăcăminte din materiale sintetice.
3. PROCEDEE SPECIALE PENTRU ÎMPUŞCARE
Aplicarea unor procedee speciale de împuşcare sau executarea altor lucrări de

împuşcare în alte condiţii decât procedeele clasice se pot face în baza permisului de lucru,
dispoziţiei de împuşcare aprobate de conducerea sucursalei.
3.1. Prăbuşirea abatajelor( împuşcarea stâlpilor de lemn)

Pentru operaţia de prăbuşire prin împuşcarea stâlpilor de lemn se vor evalua factorii
de risc şi în funcţie de aceştia se va întocmii planul de prevenire şi protecţie sau se va revizuii.
Prăbuşirea abatajelor se va face în baza cererii de prăbuşire din „Registrul de
prăbuşire” care va cuprinde:
a- denumirea locului de muncă;
b- data şi schimbul executării operaţiei de prăbuşire;
c- descrierea operaţiilor în ordinea de executare :
- perforarea găurilor în stâlpii de lemn astfel încât să permită introducerea
cartuşului de exploziv şi a burajului (în stâlpii de lemn subdimensionaţi nu se vor perfora găuri);
- plasarea posturilor de pază conform dispoziţiei de împuşcare;
-modul de aplicarea de substanţe antipirogene pentru prevenirea

fenomenelor de autoîncălzire;
- încărcarea găurilor din stâlpii de lemn, burarea şi realizarea circuitului de
împuşcare;
- controlul atmosferei înainte şi după realizarea operaţiei de împuşcare,
măsuri de combatere a prafului exploziv de cărbune (umectarea perimetrului unde se execută
operaţia de prăbuşire , operaţie care se va executa înainte de încărcarea găurilor);
d- cantitatea de exploziv necesară şi numărul de capse conform dispoziţiei de
împuşcare;
e- nominalizarea persoanei desemnate de către ing. şef SSM, persoană care va
verifica măsurile dispuse în Registrul de prăbuşire şi îşi va da acordul pentru executarea
lucrărilor de prăbuşire, a artificierului care va efectua prăbuşirea precum şi a lucrătorilor care-l
ajută pe artificier la încărcarea găurilor din stâlpii de lemn. Nu se admit încărcături aplicate.
După finalizarea şi verificarea operaţiei de prăbuşire, respectând cerinţele prevăzute
la efectuarea operaţiei de împuşcare, persoana desemnată va întocmi un raport cu privire la
modul de desfăşurare şi rezultatul operaţiei de prăbuşire în Registrul de prăbuşire.
3.2. Împuşcarea cu găuri lungi de mină

Se aplică la metodele de exploatare cu banc subminat de cărbune.
La aplicarea acestui procedeu este necesar respectarea următoarelor cerinţe
specifice:
a- pentru perforarea găurilor lungi de mină se vor utiliza echipamente certificate
cu posibilitate de realizare a găurilor la parametrii(lungime, diametru, înclinare) proiectaţi;
b- amplasarea găurilor se va face în evantai;
c- parametrii găurilor se vor adapta în funcţie de înălţimea bancului de cărbune
şi tăria cărbunelui;
d- la exploatarea sub tavan artificial găurile se vor perfora până la 1-1,5m faţă
de tavan, în cazul tavanului natural găurile vor intercepta roca sterilă pe o lungime de cel puţin
1m;
e- ca materii explozive se vor folosii explozivi de siguranţă antigrizutoşi, fitil
detonant antigrizutos, capse detonante electrice milisecundă;
f- pentru declanşarea exploziei se vor folosii explozoare în construcţie
antigrizutoasă cu durata impulsului de max. 4ms;
g- încărcăturile explozive se confecţionează în galeriile de pregătire de intrare a
aerului proaspăt, prin utilizarea tuburilor PVC tip Ω sau similar cu diametrul 32-35mm şi lungimi
de 3m.Confecţionarea încărcăturilor se va face pe o masă de lemn de 9 m. lungime.
h- construcţia încărcăturilor explozive se realizează astfel(fig.1)
-se asamblează 2 sau mai multe tuburi, funcţie de lungimea găurilor, prin
suprapunere pe o lungime de min.200mm şi îmbinare între ele(găurite şi legate cu reofori sau
sârmă);
- se fixează fitilul detonant, de lungime corespunzătoare, în tuburile din
PVC asamblate care vor avea lungimea mai mare cu cel puţin 300mm faţă de fitilul detonant;
- se realizează încărcătura explozivă discontinuă, în tuburi PVC asamblate,
constituită din alternanţa a 1-3 cartuşe de exploziv şi un cartuş de clorură de sodiu (la
extremităţile încărcăturii explozive discontinue, obligatoriu va fi cel puţin un cartuş de clorură de
sodiu). Clorura de sodiu utilizată va avea granulaţia de 1mm (min.90%);
- se asigură integritatea constructivă a încărcăturii prin legarea strânsă a

tuburilor cu bandă adezivă, reofori la o distanţă de 15-20 cm.;
- la min.100mm de capătul fitilului, se fixează capsa detonantă şi se leagă
strâns cu bandă adezivă (fig. 2,3);
- se răsfrânge capătul liber al tubului PVC peste încărcătura explozivă şi se
leagă strâns cu bandă adezivă;
- pentru introducerea încărcăturii explozive şi a cartuşelor de sare se vor
folosi pene de lemn, la această operaţie participă două persoane;
- iniţierea fitilului detonant, din construcţia unei încărcături discontinui, se
va realiza cu 2 capse detonante a cărei treaptă maximă de întârziere să fie de maxim 30ms.
legate în paralel pentru reducerea riscului de producere a rateurilor.
i- la operaţia de împuşcare cu găuri lungi de mină vor participa minim doi
artificieri. Artificierii care execută operaţia de împuşcare vor prezenta inginerului desemnat din
cadrul sectorului aeraj nominalizat în dispoziţia de împuşcare pentru supraveghere, schiţa de
mână cu amplasarea, lungimea găurilor şi treptele de întârziere;
j- înainte de încărcarea găurilor de mină, acestea se vor curăţa şi se va verifica
lungimea lor. Se interzice încărcarea găurilor lungi de mină care au străpuns poditura
subetajului superior-spaţiul exploatat.
k- introducerea încărcăturii în gaură se va face manual prin împingere. Dacă în
timpul manipulării se deteriorează integritatea încărcăturii, prin ruperea tubului PVC, se va fixa
cu ajutorul unor segmente de tub PVC aplicate în zona afectată;
l- menţinerea încărcăturii în gaură se face cu ajutorul unor accesorii realizate din
carton sau PVC(fig.4);
m- găurile lungi de mină se vor bura cu argilă până la gura lor, dar nu mai puţin
de1m. Capsele se vor lega în serie(încărcăturile între ele);
n- timpul de întârziere între două găuri alăturate va fi de o treaptă de întârziere,
găurile lungi din acelaşi evantai vor avea aceaşi treaptă de întârziere. Întârzierea totală la
împuşcarea mai multor evantaie va fi de max.200ms(6-8 trepte de întârziere);
o- după realizarea circuitului şi controlul atmosferei se va verifica continuitatea
circuitul de împuşcare cu ajutorul aparatului de diagnosticare (ADRI sau similare);
p- în cazul unui rateu total se va verifica circuitul de împuşcare, se vor depista
capsele defecte prin măsurători cu aparate de verificare. În cazul rateurilor parţiale se va verifica
circuitul de împuşcare iar dacă nu se pot iniţia separat vor fi lichidate prin împuşcarea
evantaiului următor;
r- este interzisă forarea şi împuşcarea găurilor ajutătoare pentru lichidarea
rateurilor.
Descărcarea cărbunelui în zonele cu rateuri se va face sub directa supravegherea a
persoanei desemnate cu conducerea şi coordonarea lucrărilor de împuşcare, luându-se toate
măsurile pentru recuperarea materiilor explozive care nu au detonat.
4. DEPOZITAREA MATERIILOR EXPLOZIVE LA SUCURSALE
4.1.Păstrarea materiilor explozive

Se păstrează numai în locuri special amenajate şi destinate în acest scop-depozite.
După destinaţie, depozitele de materii explozive sunt de două feluri:
- de bază - din care se alimentează depozitele de consum;
- de consum - se aprovizionează artificierii;
Păstrarea materiilor explozive şi de iniţiere, la depozitele de bază, consum şi firide

precum şi manipularea lor în depozite se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor
legislaţiei în vigoare privind regimul materiilor explozive.
4.2.Păstrarea materiilor explozive şi de iniţiere în firide

Fiecare artificier din acelaşi schimb de lucru, va avea cel puţin o firidă pentru
păstrarea explozivului necesar pentru lucrările de împuşcare într-un schimb şi alta pentru capse
detonante.
Nişele şi firidele se vor amenaja în conformitate cu legislaţia în vigoare (legea
126/1995 actualizată).
În firidele pentru explozivi este interzisă păstrarea în comun a explozivilor de tipuri
diferite şi este interzis să se depăşească capacitatea maximă admisă.
În firida pentru capse se admite păstrarea în comun a capselor detonante de toate
tipurile, depozitate separat.
Firidele pentru capse vor fi astfel amenajate si compartimentate încât să permită
adăpostirea separată a explozorului.
Firidele de materii explozive se păstrează închise în permanenţă, cheia păstrându-se
la artificier. În nişele şi firidele pentru materii explozive se interzice accesul altor persoane în
afara artificierului.
4.3. Prevenirea şi stingerea incendiilor

Personalul de pază de la depozitele de explozivi şi artificierul gestionar/manipulanţii
depozit vor controla toate persoanele care au dreptul de a intra în incinta depozitului, pentru a
se asigura că acestea nu au asupra lor telefoane mobile, rechizite de fumat (chibrite , brichete,
ţigări etc.) sau alte obiecte care pot produce flacără sau scântei.
Personalul de deservire şi de pază de la depozitele de explozivi trebuie să cunoască
modul de folosire a mijloacelor de stingere a incendiilor din dotare.
Depozitele de materii explozive vor fi prevăzute cu echipamente tehnice, mijloace de
stingere a incendiilor, echipamente de protecţie şi agenţi stingători pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, conform legislaţiei în vigoare.
5.TRANSPORTUL MATERIILOR EXPLOZIVE LA SUCURSALE
5.1.Generalităţi
Transportul materiiIor explozive se va face respectând prevederile legii126/1995
actualizată şi a H.G.207/2006.
La transportul materiilor explozive se vor folosi numai mijloace tip (genţi, lăzi,
vagonete , cărucioare, autospeciale) avizate. În mijlocul de transport, materiile explozive se
transportă, astfel ca să nu se mişte sau să se răstoarne, în ambalajul original al fabricii
producătoare (lăzi sau cutii).
5.2. Transportul materiilor explozive în incinta depozitului sucursalei

a - după efectuarea recepţiei materiilor explozive, acestea vor fi transportate în

depozit în ambalajul original.
b - transportul materiilor explozive în depozit se face numai cu cărucioare sau
vagonete tip pentru explozivi.
Cantitatea de până la 25 kg materii explozive pot fi transportate şi manual în lăzi sau
genţi.
Cărucioarele sau vagonetele pentru explozivi nu au voie să fie folosite la transportul
altor materiale.
c - capsele detonante nu au voie să fie transportate in cărucioare sau
vagonete împreună cu alte materii explozive.
d - transportul materiilor explozive în depozit trebuie să fie supravegheat de
către o persoană - şeful de depozit sau manipulantul din schimbul respectiv.
5.3. Transportul manual al materialelor explozive

a - de la depozitele de explozivi la firidă şi de la firidă la locurile de muncă,
artificierii împreună cu ajutoarele instruite ale acestora pot transporta fiecare maximum 25 kg de
explozivi în ambalajele originale ale fabricii, în lăzi sau genţi speciale, închise cu încuietori
(lacăte). Cheile de la încuietori (lacăte) vor fi păstrate la artificier. Materialele de iniţiere vor fi
transportate în genţi (doar în acest scop) numai de către artificieri. În timpul transportului
artificierul trebuie să supravegheze continuu lăzile (genţile) ce conţin materii explozive. Drumul
de acces de la depozitul de materii explozive la firidă şi la locul de împuşcare trebuie să fie
amenajat corespunzător pentru a permite transportarea manuală a materiilor explozive în
condiţii optime de securitate.
b - numai artificierul poate transporta la locul de folosire doar cantitatea
necesară împuşcării la frontul de lucru respectiv. Este interzis transportul materiilor explozive cu
monoraiul sau cu chibla în cazul transportului pe suitori.
c - la transportul pe puţuri se anunţă în prealabil persoanele care deservesc
instalaţiile de transport (mecanici şi semnalişti).Transportul pe puţ, în aceeaşi colivie, a mai
multor persoane care poartă materii explozive, se admite cu condiţia ca în fiecare etaj al coliviei
să se afle cel mult trei persoane, din care una artificier. Transportul simultan al altor persoane
care nu participă ca însoţitori sau a altor materiale împreună cu artificierul este interzis.
d - la transportul pe puţ a persoanelor care poartă materii explozive viteza
maximă admisă de deplasare a coliviei este de 4 m/s. În timpul transportului se vor evita
pornirile şi opririle bruşte.
e - când pe una din secţii se face transport de persoane care poartă materii
explozive, este interzisă efectuarea transportului de materiale sau personal pe cealaltă secţie.
f - pe plane înclinate şi pe suitori transportul materiilor explozive se face manual;
5.4. Transportul materiilor explozive pe puţuri şi plane înclinate în săpare

Transportul materiilor explozive pe puţuri, plane înclinate precum şi cu chibla pe
puţurile în săpare, se face cu respectarea următoarelor măsuri:
a - se anunţă în prealabil persoanele care deservesc instalaţiile de transport
(mecanici şi semnalişti);
b - în timpul transportului se vor evita pornirile şi opririle bruşte;
c - viteza maximă admisă de transport va fi de :
- 4 m/s pe puţuri cu colivie ;
- 2 m/s pe puţuri cu chibla şi pe plane înclinate.

d - pe plane înclinate transportul materiilor explozive se face manual;
e - la puţurile in săpare , la transportul cu chibla, explozivii se vor introduce în
chiblă de către artificier şi se vor scoate la front de către persoana instruită şi numită ca
însoţitor, care va răspunde de păstrarea lor până la sosirea artificierului. Se admite transportul
cu chibla a unui singur artificier împreună cu materiile explozive necesare împuşcării frontului cu
condiţia de a nu depăşi cantitatea de 25 kg de explozivi;
f - în timpul transportului de materiile explozive este interzisă circulaţia
personalului sau orice alt transport pe puţ sau plan înclinat cât şi în rampe.
6. DESFUNDAREA SILOZURILOR ŞI A ROSTOGOLURILOR
(1) Desfundarea silozurilor şi a rostogolurilor prin împuşcare la minele din cadrul

C.N.H.-S.A. este permisă acolo unde cu toate mijloacele curente utilizate nu s-a reuşit
desfundarea acestora.
(2) Cantitatea de exploziv şi modul de împuşcare în silozuri şi rostogoluri se vor fixa
prin dispoziţia de împuşcare, care va cuprinde şi numele persoanei responsabile cu conducerea
si coordonarea lucrărilor de împuşcare. La silozurile principale de la schip, precum şi la silozurile
principale, funcţia acestei persoane trebuie să fie de şef sector sau adjunct şef sector aeraj şi
şef sector sau adjunct şef sector din sectorul deservit.
(3) Lucrările de împuşcare în silozuri şi rostogoluri amplasate pe circuite de aeraj sub
depresiunea generală a minei, în vederea deblocării se vor efectua cu exploziv de siguranţă şi
numai dacă concentraţia de metan la locul împuşcării este sub 1% ( inclusiv ) metan măsurat cu
detectorul până la înălţimea unde se ajunge cu sonda de colectare şi la 10 m în apropierea
silozului sau rostogolului concentraţia de metan este de maximum 0,5% metan.
(4) La desfundarea silozurilor si rostogoluri prin lucrări de împuşcare cu încărcături
aplicate, se vor respecta următoarele:
- în rostogoluri, la o împuşcare se va utiliza o încărcătură aplicată constituită
din maximum 2 cartuşe de exploziv de siguranţă ;
- în silozuri la o împuşcătură se va utiliza o cantitate de maxim 3 cartuşe de
exploziv de siguranţă sub formă de coloană sau în mănunchi, plasată în funcţie de posibilităţi şi
necesităţi sub bolta materialului;
Plasarea încărcăturii se va face din exteriorul silozului/rostogolului prin gura de
evacuare sau fereastra acestuia cu ajutorul unei prăjini de lemn. Încărcătura se va fixa de
capătul prăjinii prin legare cu sârmă sau sfoară.
În cazul folosirii explozivului de siguranţă încărcătura explozivă se va introduce
împreună cu 0,6 kg praf inert într-o pungă din polietilenă.
În faza de formare a încărcăturii explozive pentru împuşcarea în silozuri, înainte de
legarea capsei la cablul de împuşcare, acesta se va poza pe prăjini prin legare cu sârmă sau
sfoară.
Se interzice explodarea simultană a 2 sau mai multe încărcături. Dacă silozul sau
rostogolul nu se desfundă la prima încercare, operaţia de împuşcare se repetă cu încărcături
noi, până la desfundarea totală.
În situaţia producerii unui rateu, lichidarea acestuia se va efectua după cum urmează:
- în cazul unui rateu în siloz/rostogol, se dezleagă firele de la explozor şi se pun

în scurt circuit, se scoate din siloz prăjina cu încărcătura explozivă, se amorsează un alt cartuş
din încărcătură şi se introduce din nou sub bolta materialului;
- în cazul unui rateu în rostogol, se va aplica direct pe încărcătura stată
respectiv pe buraj un cartuş de exploziv amorsat cu o nouă capsă;
La desfundarea silozurilor prin lucrări de împuşcare cu încărcături amplasate în găuri
de mină, forate în blocuri de cărbune, steril sau din beton, se vor respecta următoarele:
(a) perforarea găurilor de mină în blocurile supragabaritice se va efectua din
exteriorul silozului şi din poziţie laterală faţă de gura de evacuare a acestuia , fără introducerea
capului sau corpului în spaţiul silozului;
(b) amplasarea găurilor de mină se va face în aşa fel încât distanţa între ele să
fie de minimum 0,5 m;
(c) cantitatea de exploziv de siguranţă pe gaura de mină va fi în funcţie de
lungimea găurilor, respectându-se prevederile, cu privire la lungimea burajului. În cazul folosirii
explozivului de siguranţă, încărcătura pe gaură nu va depăşi 500 g;
(d) încărcarea găurilor cu exploziv şi burarea lor se va face din exteriorul
silozului prin gura de evacuare sau ferestrele de vizitare, fără a se introduce capul sau corpul în
spaţiul silozului;
(e) iniţierea încărcăturilor se va efectua cu capse detonante electrice instantanee
sau cu întârziere de milisecundă cu probabilitate de aprindere a metanului sub 4%, întârzierea
totala la o împuşcare fiind de maximum 35ms ( o singură treaptă ). Amorsarea încărcăturilor
explozive se va realiza la fundul găurilor ( posterior );
(f) în situaţia producerii unui rateu, lichidarea acestuia se va efectua după cum
urmează: - în cazul existenţei unei singure găuri state se va fora o gaură de ajutor, conform
prezentului regulament. Atunci când nu există spaţiu suficient pentru forarea unei găuri de ajutor
la 0,4 m de gaura stată, lichidarea rateului se va face utilizând o încărcătură aplicată constituită
din maximum 3 cartuşe de exploziv de siguranţă;
(g) dacă lichidarea rateului nu se realizează la prima împuşcare, operaţia se
repetă cu o nouă încărcătură până la lichidarea acestuia.
Înainte de plasarea încărcăturii explozive se va stropi cu apă în jurul locului de
împuşcare pe o rază de 10 m. Pe timpul Iucrărilor de împuşcare se va asigura formarea unei
perdele de ceaţă în jurul gurilor de evacuare cu ajutorul pulverizatoarelor care vor fi puse în
funcţiune la retragerea artificierului.
Pe timpul operaţiei de perforare, introducerii încărcăturii explozive, respectiv a
împuşcării propriu-zise se opreşte activitatea de transport pe galeria de la bază silozului sau
rostogolurilor şi deversarea în siloz. Totodată se evacuează personalul din galeria de bază pe o
distanţă de 100 m si personalul din locurile de muncă de pe circuitul de ieşire al aerului de la
siloz respectiv rostogol. Reînceperea activitatii normale în zona respectivă va fi admisă de către
persoana responsabilă cu conducerea si coordonarea Iucrărilor de împuşcare.
Conducătorul sucursalei va desemna executarea controlului amănunţit al stării
silozurilor şi rostogoalelor după executarea împuşcării şi întocmirea raportului în acest sens.
Dacă se constată că tubulatura respectiv susţinerea rostogolului sau a silozului sunt deranjate,
activitatea se va relua numai după refacerea acestora.
7.DISTRUGEREA MATERIILOR EXPLOZIVE
7.1. Prelungirea termenului de garanţie

Se face la cererea CNH-SA prin depozitul central de la E.M.Vulcan, deţinătoare de
materii explozive, cu acordul producătorului conform Legii nr. 262 din 5 octombrie 2005 şi HG
nr. 1207 din 5 octombrie 2005 pentru modificarea şi complectarea Normelor tehnice privind
deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi
folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor,
precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, aprobate prin HG nr. 536/2002;
7.2. Dezgheţarea explozivilor pe bază de nitroglicerină

Şeful depozitului de materii explozive este obligat să îl anunţe imediat în scris pe
conducătorul sucursalei ori de câte ori constată că explozivul din depozit sau din transporturile
sosite este îngheţat şi acesta să anunţe conducerea tehnică a CNH - SA.
Dezgheţarea se face în baza dispoziţiei scrise a conducătorului sucursalei, în care se
specifică : data, locul, responsabilul lucrărilor şi echipa de artificieri însărcinaţi cu executarea
operaţiunilor de dezgheţare.
Dezgheţarea se va face conform legislaţiei în vigoare (legea 126/1995 actualizată).
7.3. Distrugerea materiilor explozive

Materiile explozive necorespunzătoare şi cele devenite inutilizabile din cauza depăşirii
termenelor de garanţie sau a alterării, precum şi cele provenite din rateuri sau din resturi
neexplodate se păstrează până la distrugere, separat de celelalte materii explozive, în ambalaje
(lăzi, cutii) marcate corespunzător şi trebuie distruse în termen de max. 30 de zile sau la
acumularea unei cantităţi de max. 5 kg.
Distrugerea materiilor explozive se face în baza unei cereri scrise întocmită de către
şeful de depozit, aprobată de conducătorul sucursalei şi vizată de conducerea tehnică a CNH -
SA, care va cuprinde: locul, data, felul materiilor explozive, cantităţile, metoda de distrugere,
locul de plasare a posturilor de pază şi de retragere a persoanelor care asistă.
Operaţiile de distrugere se vor efectua numai de către artificieri autorizaţi, instruiţi în
acest scop, sub supravegherea personalului tehnic desemnat de conducătorul sucursalei.
Aceste operaţii se vor efectua numai ziua.
Distrugerea materiilor explozive se va consemna într-un proces verbal care va
cuprinde :
- felul şi cantitatea materiilor explozive distruse;
- motivul pentru care s-a hotărât distrugerea;
- procedeul folosit şi modul în care a decurs distrugerea;
- menţiuni cu privire la asanarea terenului;
- numele persoanelor care au condus şi au executat distrugerea.
Procesul verbal se semnează de persoanele care au participat la distrugere şi se
aprobă de conducătorul sucursalei deţinătoare de depozit şi se înregistrează, constituind actul
justificativ pentru scăderea materiilor explozive din evidenţa depozitului de exploziv.
Distrugerea materiilor explozive se va face în conformitate cu respectarea legislaţiei în
vigoare.
8. DOCUMENTELE NECESARE A FI AFIŞATE LA DEPOZITUL DE EXPLOZIV
La fiecare depozit de materii explozive se vor afişa obligatoriu documentele prevăzute

la articolul 74 din Legea numărul 126/1995 privind regimul materiilor explozive modificată şi
complectată.
Lista nominală cuprinzând persoanele care au dreptul să semneze comenzi pentru
materii explozive cu specimene de semnături, lista nominală cuprinzând artificierii care au
dreptul să ridice materii explozive din depozit cu specimene de semnături, lista nominală
cuprinzând persoanele care ajută la transportul materiilor explozive cu specimene de semnături
se vor reactualiza şi afişa lunar sau ori de câte ori intervin schimbări.
** ARTIFICIERUL RĂSPUNDE DE OPERAŢIA DE ÎMPUŞCARE **
9. GĂURI DE PROBĂ
La sucursalele CNH – SA artificierul împreună cu supraveghetorul locului de muncă

vor controla existenţa găurilor de probă după cum urmează:
9.1. Două găuri de minim 3m la toate lucrările de înaintare în steril începând cu 10m
de strat, de falii cunoscute sau de lucrări vechi. La deschiderea de noi orizonturi sau în zone
necunoscute lungimea găurilor de probă va fi de 5m.
9.2. Două găuri de minim 3m la toate lucrările de înaintare în cărbune. La lucrările
săpate cu combina de înaintare nu este obligatorie această condiţie.
9.3. O gaură de cel puţin 3m la fiecare 6m 2 de front, în abataje începând de la 10m
distanţă de o falie cunoscută sau lucrări vechi necontrolabile.
În cazul lucrărilor de împuşcare lungimea găurilor de probă trebuie să depăşească cu
minimum 1m lungimea celei mai lungi găuri încărcate cu materii explozive.
9.4. O gaură de minim 3m, executată din 4 în 4m în rocile sterile din culcuş şi acoperiş
, la lucrările miniere pentru pregătirea abatajelor. Acestea vor fi consemnate în cărţile de raport
ale maiştrilor mineri şi vor fi evidenţiate pe planurile(hărţile) topografice.

PARTEA A II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA A II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea II. Capitolul I.

Construcţii miniere subterane 1

CONSTRUCŢII MINIERE SUBTERANE

1.PLANURI (HĂRŢI) ŞI DOCUMENTAŢII TOPOGRAFICE, PILIERI

2. MARCAREA LUCRĂRILOR MINIERE:

Susţinerea tuturor lucrărilor miniere din subteran se va face în strictă

4. CERINŢE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRI MINIERE DE DESCHIDERE ŞI

4.2. Lucrări miniere orizontale şi înclinate

Lucrările de pregătire de la un nou orizont nu vor putea fi începute decât după

4.3. Amenajarea lucrărilor minere orizontale şi înclinate

(5). Este interzisă executarea de galerii în prelungirea planelor înclinate, cu

(22). Nu este obligatorie amenajarea compartimentului de circulaţie în suitoare

4.4. Lucrări miniere verticale

4.5. Amenajarea lucrărilor minere verticale (puţuri)

5. CERINŢE SPECIFICE PENTRU LUCRĂRI DE ABATAJ

5.2. Atacarea de felii noi şi începerea exploatării:

5.3. Echiparea şi punerea în funcţiune a abatajelor frontale:

5.4. Prăbuşirea abatajelor:

6. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE – REPARAŢII A LUCRĂRILOR MINIERE:

6.1. Schimbarea elementelor de susţinere:

6.2. Reparaţii în lucrări miniere verticale:

lucrează pe poduri prevăzute cu balustradă sau tuburi de trecere la ferestrele pentru

7. EXECUŢIE – ÎNTREŢINERE LUCRĂRI MINIERE SPECIALE:

7.1. Desfundarea silozurilor şi rostogoalelor cu mijloace curente:

10m de gura de evacuare şi pe compartimentul de circulaţie a silozului sau rostogolului

(9). În cazul când cu toate mijloacele curente nu se reuşeşte deblocarea,

8. CONTROLUL STĂRII LUCRĂRILOR MINIERE:

8.1. Copturirea tavanului şi pereţilor:

8.2. Controlul stării susţinerii:

TRANSPORT, MANIPULARE MATERII EXPLOZIVE, LUCRĂRI DE ÎMPUŞCARE

1.1. Dispoziţia de împuşcare

- supraveghetorii care coordonează locul de muncă respectiv (vor semna de

1.2. Materii explozive şi de iniţiere

1.3. Burătoare , material de buraj, pregătirea amorsei

1.4. Cabluri de împuşcare

-cablurile de împuşcare se vor păstra înfăşurate pe tambure metalice,

1.5.1.Cerinţe tehnice pentru explozoare

1.5.2.Reguli pentru verificarea explozoarelor

Tipul……………..nr. fabricaţie……………..anul …………..

Rezistenţa maximă exterioară………… Ω.

Rezultatele încercărilor Rezultatul Numele

Explozoarele se păstrează la depozitele de explozivi, lămpării sau alte spaţii asigurate

- lungimea găurilor de sâmbure va fi cu 10 - 25 % mai mare decât a celor de

b- conductele de împuşcare, trebuie să fie fără înnădiri, iar capătul acestora se

1.7. Măsuri care se iau înainte de încărcarea găurilor

1.8. Controlul metanului

1.9. Încărcarea cu exploziv a găurilor

1.10. Măsuri suplimentare

1.11. Locul de declanşare a exploziei

b- la lucrările miniere ce se execută în contrafront, înainte de împuşcare se vor

1.12. Lucrări de împuşcare la suprafaţă

1.13. Rateuri, comportare în caz de rateu şi lichidarea rateurilor

e- la găurile state sunt interzise încercările de a se scoate burajul, capsele, fitilul

2. PERSONAL AUTORIZAT, AJUTĂTOR ŞI DE CONTROL

Gestionarul depozitului şi înlocuitorul său sunt desemnaţi de către conducătorul

2.2. Personal autorizat ca artificier

precum şi supraveghetorul acestuia vor înainta conducătorului sucursalei o caracterizare a

2.3. Obligaţiile artificierului

- leagă cablul de împuşcare la explozor şi acţionează explozorul;

2.4. Sancţiuni aplicate artificierului

b- ca urmare a săvârşirii unor abateri grave de la prevederile legale privind

2.5. Personal ajutător la lucrări de împuşcare în subteran:

2.6. Echipament de lucru pentru artificieri

ARTIFICIERUL RĂSPUNDE DE OPERAŢIA DE ÎMPUŞCARE