34567

MAI 2 0 2 0

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:

6 IULIE – 2 AUGUST 2020
ARTICOLUL
DE STUDIU 19
„Regele nordului”
ˆ ˆ
ˆ
ın timpul sfarsitului

CANTAREA 150
˘ ˆ sitului, regele sudului va ıncepe
„La timpul sfar ˆ sa˘ lupte
Cautati-l  pe Dumnezeu 
si veti fi salvati!
 cu [regele nordului].” (DAN. 11:40)

PREZENTARE CE LE rezerva˘ viitorul apropiat slujitorilor lui Iehova?

Profetia
 lui Daniel despre Nu trebuie sa˘ facem presupuneri ın ˆ acest sens, deoarece
profetiile ˘
biblice arata clar ce evenimente importante ne
„regele nordului” si „regele
˘ ˘ vor afecta ın ˆ curand ˆ pe toti. O profetie,  ın ˆ mod deosebit,
sudului” continua sa se
ˆ ˘
ımplineasca. De ce putem ˘
ne ajuta sa ıntelegem ˘ ˆ  ce vor face unele dintre cele mai
ˆ ˘ ant.ˆ
fi atat de siguri? Si
˘ ˆ
 de ce puternice guverne de pe pam Ea este consemnata˘ ın ˆ
trebuie sa ıntelegem
 sem- Daniel, capitolul 11, si ˘
 prezinta istoria a doua puteri ri- ˘
nificatia
 acestei profetii?
 vale, regele nordului si  regele sudului. O mare parte a
acestei profetii ˆ
 s-a ımplinit deja si,
 prin urmare, putem fi
siguri ca si ˘  restul profetiei ˆ
 se va ımplini.
ˆ telege
 consemnata˘ ın
2 Pentru a ın profetia ˆ Daniel, ca-

pitolul 11, trebuie sa avem ın vedere ca ea se refera˘ doar
˘ ˆ ˘
la conducatorii ˘ si
 la guvernele care au avut si  au un im-
pact direct asupra poporului lui Dumnezeu. Chiar daca˘
slujitorii lui Dumnezeu reprezinta˘ doar o mica˘ parte din
populatia  lumii, ei sunt deseori tinta  persecutiilor  aces-
tor guverne. De ce? Deoarece principalul obiectiv al lui
Satan si ˆ
 al ıntregului sau ˘ sistem este distrugerea celor ce
le slujesc lui Iehova si lui Isus. (Citeste  Geneza 3:15
ˆ
si Revelatia  11:7; 12:17.) In plus, profetia  consemnata˘
ˆ Daniel trebuie sa˘ se armonizeze cu alte profetii
ın  din
ˆ
Cuvantul lui Dumnezeu. De fapt, putem ın ˆ telege
 corect
 lui Daniel doar daca˘ o analizam
profetia ˘ ın ˆ paralel cu alte
pasaje din Scripturi.
3 Asadar,
 ˆ continuare vom analiza Daniel 11:25-39.
ın
Vom vedea cine au fost regele nordului si  regele sudului
˘
1. Ce ne dezvaluie profetiile
 biblice?
2. Potrivit cu Geneza 3:15 si Revelatia 11:7 si 12:17, ce aspecte trebuie
˘ ˆ ˆ
sa avem ın vedere cand studiem profetia  lui Daniel?
ˆ ˘ ˆ ˘
3. Ce vom analiza ın articolul de fat a si ın urmatorul?

2
 ˆ perioada 1870-1991 si
ın  de ce este nece- ˘
varatul Dumnezeu, Iehova. Si,  ın ˆ al trei-
sara˘ clarificarea unei par ˘ ti a profetiei.
 lea rand, ˆ cei doi regi au luptat unul ım- ˆ
ˆ ˘
In articolul urmator vom analiza Daniel potriva altuia pentru suprematie. 
11:40–12:1 si  vom ınˆ telege
 mai bine ce ne ˘
5 Dupa anul 100 e.n., ın congregatia ˆ 
˘
dezvaluie cu privire la perioada cuprinsa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
crestin  a au ınceput sa patrunda tot mai
ˆ
ıntre 1991 si ˘
 razboiul Armaghedonului. ˆ
ˆ multi crestini  falsi,
 care promovau ın-
In timp ce studiem cele doua˘ articole, ˘ ˘
vat aturi pagane si ˘ ˆ ˆ ˘
 ınabuseau  ˘
adevarul
putem consulta graficul „Regi rivali ın ˆ ˆ
ˆ ˆ ˆ ˘
din Cuvantul lui Dumnezeu. De atunci si 
timpul sfarsitului”.
 Pentru ınceput ınsa, pan ˆ a˘ la sfar ˆ situl secolului al XIX-lea, pe

trebuie sa˘ stabilim identitatea celor doi pam ˘ ant ˆ nu a mai existat un grup organi-
regi din aceasta˘ profetie. zat de slujitori ai lui Dumnezeu. Cresti- 
˘
natatea s-a dezvoltat asemenea neghinei
CUM PUTEM AFLA CINE SUNT REGELE
de pe camp, ˆ ın ˆ abu
˘ sind identitatea cres-
NORDULUI SI
 REGELE SUDULUI  
tinilor adevarati. ˘
4 Denumirile „regele nordului” si  „re-  (Mat. 13:36-43) Acest
detaliu este important, ıntruc ˆ atˆ arata˘ ca˘
gele sudului” au fost folosite initial  cu
referire la puterile politice aflate la nord niciunul dintre regii sau regatele care au
ˆ
 la sud de Israel. Sa˘ remarcam
si ˘ ce i-a existat ıntre anii 100 si  1870 nu-i puteau
transmis un ınger ˆ lui Daniel: „Am venit reprezenta pe regele nordului si pe rege-
ˆ
˘
sa te ajut sa ın ˘ ˆ telegi
 ce i se va ınt ˆ amplaˆ le sudului. In aceasta˘ perioada, ˘ Dumne-
poporului tau la sfarsitul˘ ˆ  zilelor”. (Dan. zeu nu a avut un popor organizat pe care
ˆ a˘ la Penticosta din 33 e.n., regii sa-l ˘ atace.1 Cu toate acestea, la pu-
10:14) Pan
poporul lui Dumnezeu a fost natiunea  tin  timp dupa˘ anul 1870, regele nordului
˘ ˆ ˘ si ˘
Israel. De la Penticosta ınsa, Iehova a  regele sudului au reaparut pe scena lu-
aratat ˘ ˆ mod clar ca˘ poporul Sau
ın ˘ era mii. De unde stim  acest lucru?
format din discipolii fideli ai lui Isus. 6 Din 1870, poporul lui Dumnezeu a

Prin urmare, cea mai mare parte a pro- ˆ

ınceput sa˘ existe din nou ca grup organi-
ˆ
fetiei din Daniel, capitolul 11, nu se re- zat. In acel an, Charles Russell si  colabo-
˘
fera la natiunea  Israel, ci la continua- ˘
ratorii sai au format un grup de studiere
torii lui Isus. (Fap. 2:1-4; Rom. 9:6-8; a Bibliei. Ei au reprezentat prezisul me-
ˆ ˘ calea’ ınainte ˆ
Gal. 6:15, 16) In plus, de-a lungul timpu- sager care ‘a pregatit de in-
lui, identitatea celor doi regi s-a schim- staurarea Regatului mesianic. (Mal. 3:1)
bat. Totusi,  anumite caracteristici ale lor
˘ ˆ ˆ ˘
1 Pe baza acestui argument, se pare ca nu mai este
au ramas neschimbate. In primul rand, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
potrivit s a afirm am c a ımp aratul roman Aurelian
acesti  regi au interactionat  ˆ
ın mod direct (270-275 e.n.) si regina Zenobia (267-272 e.n.) au fost
ˆ „regele nordului”, respectiv „regele sudului”. Aceasta ex-
˘
cu poporul lui Dumnezeu. In al doilea plicatie
ˆ
 ınlocuieste  informatiile

ˆ
prezentate ın capitolele
ˆ
rand, prin felul ın ˆ care s-au purtat cu ˘ ˘ ˘
13 si 14 ale cartii
 Sa acordam aten tie profe tiei lui Daniel!.
acesta, au demonstrat ca˘ ılˆ urau pe ade-
5. Au existat un rege al sudului si un rege al nor-
˘ ˆ ˆ
4. Ce caracteristici trebuie sa avem ın vedere pen- dului ıntre anii 100 si 1870? Explicati.

ˆ
tru a putea stabili identitatea regelui nordului si a 6. Cand a putut fi identificat din nou poporul lui
regelui sudului? Dumnezeu? Explicati. 

MAI 2020 3
 Poporul lui Dumnezeu a putut fi identi-
ficat din nou. Existau atunci pe scena lu-
˘ ˘ persecute
mii puteri mondiale care sa-i
Puterea Mondiala
˘ pe slujitorii lui Dumnezeu? Sa˘ analizam
˘
Anglo-Americana ˘
urmatoarele dovezi.
ˆ
ın profetiile
 biblice
CINE ESTE REGELE SUDULUI?
˘
Regele sudului, Puterea Mondiala ˆ
7 In 1870, Marea Britanie era deja cel
˘
Anglo-Americana, este reprezentat ˆ
mai ıntins imperiu si
 detinea
 cea mai pu-
ˆ
ın profetiile
 biblice prin:
ternica˘ armata.
˘ Acest imperiu a fost des-
ˆ
cris drept un corn mic care a ınvins alte
trei coarne: Franta,  Spania si  Olanda.
labele picioarelor de fier (Dan. 7:7, 8) Marea Britanie a continuat
sa˘ ocupe pozitia ˆ a˘
˘
si
 de argila ale unei statui  de rege al sudului pan
(Dan. 2:41-43) ˆ
ˆ 1917. In aceeasi ˘ Statele Uni-
ın  perioada,
˘
te ale Americii devenisera puterea eco-
nomica˘ dominanta˘ si ˆ
 ıncepuser a˘ sa˘ cola-
un corn care a iesit
 din capul ˆ
ˆ ˘ boreze strans cu Marea Britanie.
unei fiare ınfricos atoare
(Dan. 7:7, 8)
ˆ
8 In timpul Primului Razboi ˘ Mondial,
Statele Unite si Marea Britanie au format
o aliant a˘ militara˘ puternica. ˘ Atunci, Ma-
rea Britanie si fosta ei colonie au devenit
Puterea Mondiala˘ Anglo-Americana. ˘ Asa
al saptelea
 cap al fiarei cum a profetit  Daniel, acest rege si-a  for-
mat „o armata˘ foarte mare si puterni-
(Rev. 13:1)
˘ (Dan. 11:25) Pe parcursul zilelor din
ca”.
urma, ˘ alianta anglo-americana˘ ocupa˘ po-
zitia
 de rege al sudului.1 Dar cine ındepli-ˆ
neste rolul de rege al nordului?
˘
fiara cu doua coarne
(Rev. 13:11-15) REGELE NORDULUI APARE DIN NOU
ˆ
9 In 1871, dupa˘ ce Russell si colabora-
˘ formasera˘ un grup de studiere a
torii sai
˘ ˘ ˆ
1 Vezi chenarul „Puterea Mondiala Anglo-Americana ın
profetiile
 biblice”.
ˆ ˘ ˆ
„profetul fals” 7. Cine a ocupat pozitia  de rege al sudului pana ın
(Rev. 19:20) 1917?
ˆ
8. Cine ındeplineste rolul de rege al sudului pe par-
˘
cursul zilelor din urma?
ˆ ˘ ˆ
9. Cand a reaparut regele nordului si cum s-a ım-
plinit Daniel 11:25?
Bibliei, regele nordului si-a ˘
facut din nou gele sudului. Ea spune cu privire la rege-

ˆ ˘ ˆ
aparitia.  In acel an a luat fiint a Imperiul le nordului: „Armata lui se va ımpr a˘ stia

German, Otto von Bismarck contribuind si multi vor cadea ucisi”. ˘  (Dan. 11:26b)
ˆ
la ıntemeierea lui. Wilhelm I, regele Pru- Asa ˆ ˘
 cum fusese profetit,  ın Primul Raz-
siei, a devenit primul ımp ˆ arat ˘ al imperiu- boi Mondial, armata germana˘ a fost ‘ ım- ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘
lui si l-a numit pe Bismarck cancelar.1 In prastiat  a’ si ‘multi au cazut ucisi’.  Dintre
urmatoarele ˘ decenii, Germania a deve- ˘ ˆ
toate razboaiele de pana atunci, acesta a ˘
nit putere coloniala, ˘ stap ˘ anind ˆ teritorii ˘
facut cele mai multe victime.
din Africa si din Oceanul Pacific, si a 11 Referindu-se la perioada premerga- ˘
ajuns, astfel, o amenintare  pentru Marea toare Primului Razboi ˘ Mondial, Daniel
Britanie. (Citeste  Daniel 11:25.) Impe- ˘ ˘
11:27, 28 arata ca regele nordului si re-
riul German si-a  format o armata˘ puter- gele sudului vor sta la aceeasi masa˘ si
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nica, detin  and o flota militara urias a, a
ˆ ıˆ si vor spune minciuni. De asemenea,
˘ ˆ lume. In Primul Raz- ˘
doua ca marime ın mentioneaz  a˘ ca˘ regele nordului va stran- ˆ
boi Mondial, Germania si-a  folosit arse- ge „multe bunuri”, ceea ce s-a si ıntam- ˆ ˆ
ˆ
nalul ımpotriva dusmanilor  ˘
sai. plat. Germania si Marea Britanie s-au asi-
ˆ
10 In continuare, Daniel profete  ste
 ce gurat reciproc ca˘ urmaresc ˘ pacea, ınsˆ a, ˘
˘ ˆ
avea sa se ıntample cu Imperiul German ˆ ˆın 1914, cand ˆ ˘
a izbucnit razboiul, aceste
ˆ
si cu armata acestuia. Profetia  arata˘ ca˘ asigurari ˘ s-au dovedit a fi minciuni. In
regele nordului „nu va rezista”. De ce? deceniile dinaintea anului 1914, Germa-
„Pentru ca˘ se vor urzi planuri ımpotriva ˆ
nia a ınflorit ˆ din punct de vedere econo-
˘ ancˆ a˘ manc ˆ arurile ˘
lui. Cei care man lui ale- mic, devenind a doua putere economica˘
ˆ
se ıi vor cauza prabusirea.” ˘ (Dan. 11:25b, ˆ
 din lume. Apoi, Germania a luptat ım-
ˆ ˆ ˆ
26a) In timpul lui Daniel, printre cei care potriva regelui sudului si a fost ınfran-
ˆ
mancau „manc ˆ arurile ˘ alese ale regelui” ˘ ımplinind
ˆ
ta, astfel cuvintele din Daniel
˘
se numarau demnitarii care slujeau „ına- ˆ
11:29, 30a.
intea regelui”. (Dan. 1:5) Pe cine ıi re- ˆ ˘ ˆ
CEI DOI REGI LUPTA IMPOTRIVA
prezinta˘ acestia  ˆ timpurile moderne?
ın
ˆ POPORULUI LUI DUMNEZEU
Pe functionarii  de rang ınalt ai Imperiu-
12 Din 1914, cei doi regi lupta˘ din ce
lui German – inclusiv generalii si con- ˆın ce mai mult unul ımpotriva
ˆ
silierii militari ai ımp ˆ aratului˘ – care au altuia
ˆ ˘ la abolirea si ˆ
 ımpotriva poporului lui Dumnezeu.
contribuit, ın cele din urma, ˆ Primul Razboi˘
monarhiei.2 Profetia  a prezis atat ˆ prabu- ˘ De exemplu, ın Mondial,
ˆ si deznodam ˘ antulˆ atat ˆ guvernul german, cat ˆ si cel britanic
sirea
 imperiului, cat 
˘
razboiului pe care acesta l-a purtat cu re- i-au persecutat pe slujitorii lui Dumne-
ˆ
zeu care au refuzat sa˘ lupte ın ˆ razboi.
˘ In
ˆ ˆ ˘ ˆ
1 In 1890, kaizerul Wilhelm al II-lea l-a ınlaturat pe Bis- plus, guvernul american i-a aruncat ın
marck din functie.
 ˆınchisoare pe cei care se aflau ın ˆ fruntea
˘ ˘ ˆ
2 Ei au grabit caderea imperiului ın diverse moduri. De
exemplu, nu l-au mai sustinut  pe kaizer, au divulgat se- ˘
˘ ˘ 11. Ce au facut regele nordului si regele sudului?
crete de razboi si l-au fortat
 pe kaizer sa abdice.
˘ ˆ
12. Ce au facut regele nordului si regele sudului ın
ˆ ˘
10. Cum s-a ımplinit Daniel 11:25b, 26? Primul Razboi Mondial?

MAI 2020 5
 ˘
lucrarii ˆ
de predicare, ımplinind astfel de-al Doilea Razboi ˘ Mondial, noul rege
profetia
 din Revelatia  11:7-10. al nordului, Uniunea Sovietica˘ si  aliatii 
13 Apoi, ınˆ anii ’30 ai secolului trecut si  ei, a lansat un atac asupra poporului lui
ˆ timpul celui de-al Doilea Raz- ˘ Dumnezeu. Asa  cum a fost profetit  ın ˆ
mai ales ın
boi Mondial, regele nordului a atacat cu Revelatia  12:15-17, acest rege a interzis
brutalitate poporul lui Dumnezeu. Cand ˆ lucrarea de predicare si  a deportat mii
partidul nazist a ajuns la putere ın Ger- ˆ de slujitori ai lui Iehova. De fapt, pe par-
˘ cursul zilelor din urma, ˘ regele nordului
mania, Hitler si  sustin
 atorii lui au inter-
˘
a varsat „un fluviu” de persecutii
zis activitatea slujitorilor lui Dumnezeu.  asupra
slujitorilor lui Dumnezeu, ıncerc ˆ ˆ
and sa˘
Regele nordului a ucis aproximativ 1 500 ˆ ˘
ˆ la- ˘
le opreasca lucrarea. Insa aceste efor-
de Martori ai lui Iehova si  a trimis ın
˘
gare de concentrare alte mii de Mar- turi nu au avut succes.1
16 Citeste
ˆ
tori. Aceste evenimente au fost profeti-   Daniel 11:37-39. Implinind
aceasta profetie,˘ regele nordului ‘nu a
te de Daniel. Regele nordului ‘a profanat 
ˆ ˘ ˘ tilor
sanctuarul si  a ındep artat jertfa zilnica’˘ tinut
 seama de Dumnezeul parin 
ˆ lui’. Uniunea Sovietica a ıncercat sa de- ˘ ˆ ˘
interzicand lucrarea de predicare. (Dan.
11:30b, 31a) Hitler chiar a jurat ca˘ ıiˆ va posedeze de putere organizatiile  reli-
extermina pe slujitorii lui Dumnezeu din gioase traditionale  cu scopul de a elimi-
ˆ ˆ a˘ din 1918,
Germania. na religia. In acest sens, ınc
˘ guvernul sovietic a emis un ordin care
SE RIDICA UN NOU
a stat la baza predarii ˘ ateismului ın ˆ
REGE AL NORDULUI
scoli.
 Cum i-a dat regele nordului „glo-
14 Dupa˘ al Doilea Razboi
˘ Mondial, gu- rie dumnezeului fortare ˘ telor”? Uniunea

vernul comunist al Uniunii Sovietice a ˘
Sovietica a cheltuit sume uriase  de bani
preluat controlul asupra vastelor terito- pentru a-si ˘ ˘
 forma o armata puternica si 
rii detinute
 de Germania. Asemenea re- a produce mii de arme nucleare ın do- ˆ
gimului totalitar nazist, Uniunea Sovie- rinta  de a-si  consolida puterea. Regele
tica˘ si
 aliatii
 ei i-au persecutat pe toti cei nordului si  regele sudului au ajuns sa
˘
ˆ
care puneau pe primul loc ınchinarea ˘
˘ detin  a foarte mult armament, cu ajuto-
la adevaratul Dumnezeu si  refuzau sa˘ rul caruia ˘ ar putea sa˘ ucida˘ miliarde de
acorde statului supunere absoluta. ˘ Ast-
oameni.
fel, Uniunea Sovietica˘ si  aliatii
 ei au de- ˘
venit regele nordului. DOI RIVALI COLABOREAZA
15 La scurt timp dupa˘ ıncheierea
ˆ Regele nordului l-a sustinut
 pe rege-
17
celui
˘ ˆ ˆ
˘ ˆ 1 Asa
 cum se arata ın Daniel 11:34, regele nordului a ın-
13. Ce a facut regele nordului ın anii ’30 ai secolu- ˘ ˘
˘ cetat un timp sa-i persecute pe crestinii
 adevarati,
 de
lui trecut si pe parcursul celui de-al Doilea Razboi ˆ ˆ ˘
exemplu ın 1991, cand s-a prabusit Uniunea Sovietica.
˘
Mondial?
˘ ˆ ˘
14. Cine a ocupat pozitia de rege al nordului dupa 16. Cum a ımplinit Uniunea Sovietica profetia
 din
˘
cel de-al Doilea Razboi Mondial? Explicati.  Daniel 11:37-39?
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
15. Ce a facut regele nordului dupa ıncheierea ce- 17. Pe cine reprezinta „lucrul dezgustator care
˘ ˘
lui de-al Doilea Razboi Mondial? cauzeaza pustiire”?

6 TURNUL DE VEGHE
 ˆ ˘
le sudului ıntr-un demers important: DE CE TREBUIE SA CUNOASTEM

‘asezarea
 ˘
lucrului dezgustator care cau- ACESTE INFORMATII ISTORICE?
˘
zeaza pustiire’. (Dan. 11:31) Acest ‘lucru 19 Este important sa˘ cunoastem  aceste
dezgustator’ ˘ este Organizatia  Natiunilor
 informatii  cu caracter istoric deoarece
Unite. ele demonstreaza˘ ca˘ o mare parte din
18 Organizatia  Natiunilor
 Unite este profetia lui Daniel despre regele nordu-
numita˘ „lucrul dezgustator” ˘ deoarece lui si ˆ
 regele sudului s-a ımplinit ˆ pe-
ın
sustine
 ca˘ poate aduce pace la nivel rioada 1870-1991. Asadar,  putem avea
mondial, ceva ce numai Regatul lui Dum- ˆ
ıncredere ca˘ si
 restul profetiei se va ım- ˆ
ˆ
nezeu va realiza. In plus, profetia  arata˘ plini.
ca lucrul dezgustator „cauzeaza˘ pustii-
˘ ˘ 20 Uniunea Sovietica˘ s-a prabu ˘ sit ınˆ
re” ın ˆ sensul ca˘ Organizatia  Natiunilor
 ˆ ˆ
1991. Prin urmare, cine ındeplineste  ın
Unite va avea un rol important ın ˆ distru-
prezent rolul de rege al nordului? Vom
gerea religiei false. (Vezi graficul „Regi ˘ raspunsul
gasi ˘ ˆ articolul urmator.
ın ˘
rivali ın ˆ timpul sfar ˆ sitului”.)
 ˘
19, 20. a) De ce trebuie sa cunoastem
 aceste in-
˘ ˆ ˘
18. De ce este numita Organizatia
 Natiunilor
 Uni- formatii
 istorice? b) La ce ıntrebare se va raspun-
˘ ˆ ˘
te „lucrul dezgustator”? de ın articolul urmator?

˘
CUM ATI
 RASPUNDE?
ˆ ˘
˛ Care sunt cele trei carac- ˛ Cine au fost cei care au ın- ˛ De ce trebuie sa cunoastem

˘
teristici pe care trebuie sa deplinit rolurile de rege al aceste informatii
 istorice?
ˆ
le avem ın vedere pentru nordului si de rege al sudu-
ˆ
a putea stabili identitatea lui ın perioada 1870-1991?
„regelui nordului” si a „rege-
lui sudului”?

ˆ
CANTAREA 128
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Sa perseveram pana la sfarsit

 ˆ ˘
Profetiile
 mentionate
 ın acest grafic prezinta evenimente
Regi rivali care se suprapun. Toate aceste profetii  demonstreaza
˘
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ın timpul sfarsitului
 ca traim ın „timpul sfarsitului”.
 (Dan. 12:4)

˘
1870
GRAFICUL NU ESTE LA SCARA

REGELE NORDULUI GERMANIA (1871, regele nordului a putut fi identificat)

2
REGELE SUDULUI MAREA BRITANIE (regele sudului a putut fi identificat)

DIN 1870
˘ ˘
Russell si colaboratorii sai sunt „mesagerul” care ‘a pregatit calea’
3
DIN 1881
ˆ ˆ ˘
Turnul de veghe al Sionului ısi ındeamna cititorii
˘ ˘
sa predice vestea buna


1 
2 
3
Versete: Rev. 11:7; 12:13, 17; Versete: Dan. 11:25-45 Versete: Is. 61:1; Mal. 3:1; Luca 4:18
ˆ ˆ ˆ
13:1-8, 12 Profetie:
 In timpul sfarsitului,
 regele Profetie:  Iehova ısi trimite „mesagerul”
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Profetie:  „Fiara” stapane ˆ ste
 pe pamant nordului se lupta cu regele sudului pen- pentru ‘a pregati calea’ ınainte de in-
ˆ
de peste 3 000 de ani. In timpul sfarsi-  tru suprematie.  staurarea Regatului mesianic. Acest
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
tului, al saptelea
ˆ
 cap al ei este ranit.
˘ Implinire: Germania lupta ımpotrivaˆ grup ıncepe ‘sa le anunte  vestea buna
Mai tarziu, acest cap se vindeca si „tot Puterii Mondiale Anglo-Americane. In celor smeriti’. 
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
pamantul” urmeaza fiara. Satan se folo-
˘ 1945, Uniunea Sovietic ˆ a si aliatii  ei de- Implinire: Din 1870, Charles Russell si
seste  de ea pentru ‘a face razboi cu cei ˘ ˘
˘ vin regele nordului. In 1991, Uniunea colaboratorii sai studiaza intens ˆ pentru
ramasi’.  ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ Sovietica se destrama si,  dupa un timp, a ıntelege
 adevarurile biblice. In 1881,
˘ ˆ ˘
Implinire: Dupa Potop apar puteri poli- Rusia si aliatii
 ei preiau rolul de rege al ei ınteleg  ca este foarte important ca
ˆ ˘
tice care se ımpotrivesc lui Iehova. Mul- nordului. slujitorii lui Dumnezeu sa predice. Ei pu-
ˆ ˆ ˘ ˘
te secole mai tarziu, ın timpul Primului blica articole precum „Se cauta 1 000
˘ ˘
Razboi Mondial, Imperiul Britanic pierde de predicatori” si „Unsi ca sa predice”.
o mare parte din putere, dar si-o  reca-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pata cand i se alatura Statele Unite. Mai
ˆ ˆ
ales ın timpul sfarsitului,  Satan se folo-
ˆ ˘
seste  de ıntregul sau sistem politic pen-
tru a-i persecuta pe slujitorii lui Dumne-
zeu.
 ˆ ˆ
TIMPUL SFAR SITULUI
 INCEPE

1914 1917 1918 1919

˘
PUTEREA ANGLO-AMERICANA

1914-1918 ˘
PRIMUL R AZBOI MONDIAL

ˆ
IN TIMPUL PRI-
˘
MULUI RAZBOI
MONDIAL
Al saptelea
 cap DIN 1917
˘ ˘ ˆ
este ranit Al saptelea
 cap se vindeca si fiara ısi revine

DIN 1917
˘
Sunt identificate labele picioarelor de fier amestecat cu argila
5
DIN 1914
Vremea secerisului;
 neghina 1919
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
este separata de grau Crestinii
 unsi sunt stransi ın congregatia
 restabilita
4 6
DIN 1919
Lucrarea de predicare ia amploare

1918 STATELE UNITE

˘
1914-1918 MAREA BRITANIE SI  GERMANIA Fratii
 cu raspundere de la
ˆ ˆ ˆ
Studentii
 ın Biblie sunt ınchisi sediul mondial sunt ınchisi


4 
5 
6
Versete: Mat. 13:24-30, 36-43 Versete: Dan. 2:31-33, 41-43 Versete: Mat. 13:30; 24:14, 45;
˘ ˘ ˘
Profetie:  Un dusman  seamana neghina Profetie:
 Labele picioarelor de fier si de 28:19, 20
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
ıntr-un lan de grau; neghinei i se permi- argila apartin  unei statui formate din Profetie: „Graul” este strans ın ‘ham-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
te sa creasca ımpreuna cu graul si sa-l diferite metale. bar’, iar „sclavul fidel si prevazator”
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ınabuse
˘
 pana la seceris,
ˆ
 cand este se- Implinire: Argila reprezinta elementele este numit peste ‘servitori’. ‘Vestea
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
parata de grau. radicale si populare din sfera de in- buna despre regat’ ıncepe sa fie raspan-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Implinire: Incepand din 1870, diferenta  fluent a a Puterii Mondiale Anglo-Ameri- dita „pe tot pamantul locuit”.
ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ
dintre crestinii adevarati si cei ˆ falsi de- cane, adica masele de oameni care ıi Implinire: In 1919, sclavul fidel este ˆ nu-
ˆ ˘ ˘ ˘
vine din ce ın ce mai clara. In timpul slabesc capacitatea de a actiona cu ta- mit peste poporul lui Dumnezeu. Ince-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
sfarsitului,
 crestinii
 adevarati sunt se- ria fierului. pand de atunci, Studentii  ın Biblieˆ ısi
ˆ ˘
parati de crestinii  falsi si adusi ın con- intensifica lucrarea de predicare. In pre-
˘ ˆ
gregatie.  zent, Martorii lui Iehova predica ın pes-
˘
te 200 de t ari si teritorii si produc mate-
ˆ
riale bazate pe Biblie ın peste 1 000 de
limbi.
 ˆ
TIMPUL SFAR SITULUI


˘
GRAFICUL NU ESTE LA SCARA

1920 1939 1945

˘
GERMANIA UNIUNEA SOVIETICA SI
 ALIATII
 EI
˘
PUTEREA ANGLO-AMERICANA

1939-1945 ˘
AL DOILEA R AZBOI MONDIAL
8
1920 1945
ˆ ˘ ˆ ˘
Este ınfiintat
 a Liga Natiunilor
 Este ınfiintat
 a ONU
7 9

Lucrarea de predicare 1945

˘
a Regatului continua Peste 156 000 de vestitori
1939-1945 MAREA BRITANIE
ˆ
Aproximativ 1 600 de Martori sunt ınchisi
1945-1951
˘
1933-1945 GERMANIA 1940-1944 STATELE UNITE UNIUNEA SOVIETICA
Peste 11 000 de Martori Peste 2 500 de atacuri ale gloatelor Mii de Martori sunt
ˆ ˆ ˆ
sunt ınchisi ımpotriva Martorilor deportati ın Siberia


7 
8 
9
Versete: Dan. 12:11; Rev. 13:11, 14, 15 Versete: Dan. 8:23, 24 Versete: Dan. 11:31; Rev. 17:3, 7-11
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Profetie: O fiara cu doua coarne le spu- Profetie:  Un rege cu ınfati sare
 fioroasa Profetie:
 ‘Fiara de culoare stacojie’
˘ ˘ ˆ ˘
ne oamenilor sa faca ‘o imagine a fiarei’ ‘pustieste  ıntr-un mod uluitor’. cu zece coarne se ridica din abis si este
˘ ˆ ˘ ˆ
cu sapte
ˆ
 capete si da „suflare imaginii”. Implinire: Puterea Mondiala Anglo- al optulea rege. Cartea Daniel ıl nu-
˘
˘ ˘
Implinire: Puterea Mondiala Anglo- Americana ucide multi oameni si pro- meste pe acest rege „lucrul dezgustator
˘
˘ ˘ care cauzeaza pustiire”.
Americana propune formarea Ligii Na- voaca o mare distrugere. De exemplu, ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
tiunilor.
 Aceasta organiza ˆ tie  este susti-
 ın timpul celui de-al Doilea Razboi Mon- Implinire: Liga Natiunilor
 ısi ıntrerupe
˘ ˘ ˆ
nuta si de alte natiuni. In cele din urma, dial, Statele Unite au cauzat pustiire la activitatea ın timpul celui de-al Doilea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
regele nordului se alatura si el Ligii, o scara fara precedent cand au aruncat Razboi Mondial. Dupa ıncheierea raz-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ınsa doar din 1926 pana ın 1933. Liga doua bombe atomice asupra unei na- boiului, se formeaza ONU. Asemenea
˘
primeste  onoarea cuvenita Regatului lui tiuni
 dusmane
 dublei puteri mondiale. Ligii Natiunilor,
 predecesoarea ei, ONU
˘
Dumnezeu. Aceeasi onoare i se va acor- primeste  gloria cuvenita Regatului lui
da si succesoarei ei, Organizatia  Natiu-
 Dumnezeu. ONU va ataca religia.
nilor Unite (ONU).
 1991 NECAZUL CEL MARE ARMAGHEDONUL

RUSIA SI
 ALIATII
 EI

13

10 11 12

13

13
˘ ˘ ˆ
Crestinii
 unsi ramasi pe pamant
ˆ
sunt adunati ın cer
12
ˆ
1991 IN PREZENT
Peste 4 278 000 de vestitori Peste 8 680 000 de vestitori

2017 RUSIA
˘ ˆ ˆ
Autoritatile
 ıi trimit la ınchisoare pe
˘ ˘
unii Martori si confisca cladirile filialei


10 
11 
12 
13
Versete: 1 Tes. 5:3; Rev. 17:16 Versete: Ezec. 38:11, 14-17; Mat. 24:31 Versete: Ezec. 38:18-23; Dan. 2:34, 35,
˘ ˘
Profetie:
 Natiunile  proclama „pace si Profetie: Gog invadeaza tara poporului 44, 45; Rev. 6:2; 16:14, 16; 17:14; 19:20
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
securitate”, iar „cele zece coarne” si lui Dumnezeu. Dupa aceea, ıngerii ıi Profetie:  ‘Cel ce sta’ pe „un cal alb” ısi
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
„fiara” ataca ‘prostituata’ si o distrug. aduna pe ‘cei alesi’.
 ‘desavarse  ste
 victoria’ distrugandu-i pe
ˆ ˆ ˘ ˘
Apoi si natiunile
ˆ
 sunt distruse. Implinire: Regele nordului ımpreuna Gog si armata lui. „Fiara” este ‘aruncata
ˆ ˘
˘ ˘
Implinire: Natiunile  pretind ca au adus cu celelalte guverne ale lumii ataca ın lacul de foc’, iar statuia urias a este
˘
˘ ˆ zdrobita.
pacea si securitatea la nivel mondial. poporul lui Dumnezeu. Dupa ınceperea ˆ
˘ ˘ ˆ
Apoi, t arile membre ONU distrug orga- acestui atac, crestinii
 unsi ramasi pe Implinire: Isus, Regele ın exercitiu  al
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
nizatiile
 religiei false. Aceasta actiune
 pamant sunt adunati ın cer. Regatului ceresc, ˆ salveaz a poporul lui
˘ ˆ ˘
marcheaza ınceputul marelui necaz. Dumnezeu. Impreuna cu cei 144 000 de
ˆ ˘ ˆ
Necazul cel mare se va ıncheia odata cu coregenti si cu armatele sale de ıngeri,
ˆ
distrugerea ıntregului sistem mondial Isus va distruge coalitia  de natiuni,
 adi-
˘ ˆ
al lui Satan, la Armaghedon. ca ıntregul sistem politic al lui Satan.
ARTICOLUL
DE STUDIU 20
Cine este „regele
ˆ
ˆ
nordului” ın prezent?
CANTAREA 95
˘ ˆ ˆ situl si nu va fi nimeni
Lumina straluceste
 „ Isi va ajunge sfar  
tot mai tare
˘ ˘ ˆ
care sa-i vina ın ajutor.” (DAN. 11:45)

PREZENTARE AVEM mai multe dovezi ca oricand ˆ ca˘ ne aflam˘ la sfar

ˆ situl

˘ ˆ ˆ
Cine este „regele nordului” zilelor din urma ale acestui sistem. In curand, Iehova si
ˆ ˆ
Isus Cristos vor distruge toate guvernele care se ımpotri-
ın prezent si cum va fi el ˆ
˘ vesc Regatului. Inainte de acest eveniment, regele nordu-
distrus? Raspunsul la
ˆ ˘
aceste ıntrebari ne va lui si regele sudului vor continua sa˘ lupte unul ımpotriva
ˆ
ˆ ˘
ıntari credinta si ne va
ˆ
celuilalt si ımpotriva poporului lui Dumnezeu.
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ajuta sa ne pregatim 2 In acest articol vom analiza profetia  consemnata ın
ˆ ˘
pentru ıncercarile cu Daniel 11:40–12:1. Vom afla cine este actualul rege al nor-
care ne vom confrunta ˆ
dului si de ce putem avea ıncredere ca˘ vom trece cu succes
ˆ ˆ ˘
ın viitorul apropiat. peste ıncerc arile din viitor.
˘
SE RIDICA UN NOU REGE AL NORDULUI
3 Dupa˘ prabu ˘ sirea Uniunii Sovietice, ın

ˆ 1991, slujitorii
lui Dumnezeu din acea regiune ıntins ˆ a˘ au fost „ajutati pu-
tin”,
 adica s-au bucurat de o perioada˘ de libertate. (Dan.
˘
11:34) Drept urmare, ei au fost liberi sa˘ predice si,  ınˆ scurt
timp, numarul˘ vestitorilor din fostul bloc comunist a ajuns
la sute de mii. Treptat, Rusia si aliatii  ei au devenit regele
nordului. Asa ˘ ˆ
 cum am vazut ın articolul anterior, pentru
ca un guvern sa˘ ocupe pozitia  de rege al nordului sau de
rege al sudului, trebuie sa˘ ındeplineasc
ˆ a˘ trei conditii:
 1) sa˘
interactioneze ˆ
ın mod direct cu poporul lui Dumnezeu,

2) sa˘ demonstreze prin actiunile  lui ca˘ se ımpotrive
ˆ ste
 lui
˘ ˘
Iehova si poporului sau si 3) sa lupte cu regele rival.
4 Consideram ˘ ca, ˘ ın
ˆ prezent, Rusia si aliatii ˆ
 ei ındepli-
nesc rolul de rege al nordului deoarece: 1) au un impact
direct asupra poporului lui Dumnezeu, interzicand ˆ lucra-
ˆ
rea de predicare si persecutand sute de mii de frati si de su-
˘
rori care traiesc ˆ zonele controlate de ei, 2) demonstrea-
ın
ˆ
1, 2. Ce vom analiza ın acest articol?
ˆ ˆ
3, 4. Cine ındeplineste
 ın prezent rolul de rege al nordului? Explicati.


12
za˘ prin aceste actiuni
 ca˘ ıiˆ urasc ˘ pe Iehova daune pe plan economic si politic. Con-
si poporul sau ˘ si 3) ıncearc
ˆ a˘ sa˘ devina˘ mai form profetiei
 lui Daniel, regele nordului

ˆ
puternici decat regele sudului, Puterea continua˘ sa˘ atace poporul lui Dumnezeu.
ˆ
Mondiala˘ Anglo-Americana. ˘ In continua- (Dan. 11:41)
re vom vedea ce actiuni ˆ
ıntreprind Rusia ˘

˘ ˘ REGELE NORDULUI INTRA
si aliatii
 ei, dovedind astfel ca ocupa pozi- ˆ
„IN TARA
 PODOABEI”
tia
 de rege al nordului. ˆ
7 In Daniel 11:41 se spune ca˘ regele nor-
REGELE NORDULUI SI REGELE SUDULUI dului va intra „ın ˆ tara
 Podoabei”. Ce este
˘ ˘ ˆ
CONTINUA SA LUPTE UNUL
ˆ aceasta˘ tar  a? ˘ In timpurile biblice, Israelul
IMPOTRIVA CELUILALT era considerat „podoaba tuturor t arilor”. ˘
˘ ˘
5 Citeste  Daniel 11:40-43. Aceast a˘ (Ezec. 20:6) Aceasta tar  a era deosebit de
˘ ˘ ˆ
parte a profetiei  prezinta˘ evenimentele pretioas  a pentru ca acolo se practica ın-
ˆ
ˆ sitului. Ea des- chinarea adevarat ˘ a. ˘ Insa, ˘ de la Penticosta
importante din timpul sfar 
crie conflictul dintre regele nordului si re- din 33 e.n., „tara  Podoabei” nu reprezin-
gele sudului. Conform profetiei  lui Da- ta˘ un anumit loc de pe pam ˘ ant ˆ deoare-
ˆ timpul sfar ˆ sitului, ce poporul lui Iehova este raspandit pe ˘ ˆ
niel, ın  regele sudului ˆ
lupta˘ cu regele nordului. (Dan. 11:40) tot globul. In prezent, „tara  Podoabei”
6 Regele nordului si  regele sudului con- reprezinta˘ paradisul spiritual de care se
tinua˘ sa˘ lupte pentru suprematie.  De bucura˘ slujitorii lui Iehova si care include
ˆ
exemplu, sa˘ analizam ˘ ce s-a ınt ˆ amplat
ˆ ınchinarea pe care acestia  i-o aduc lui Ie-
ˆ
dupa˘ ıncheierea
ˆ celui de-al Doilea Razboi ˘ hova prin intermediul ıntrunirilor si al lu-
ˆ ˘ crarii ˘ de predicare.
Mondial, cand Uniunea Sovietica si aliatii 
8 Pe parcursul zilelor din urma, ˘ regele
ei au preluat controlul asupra unei mari
˘ ti din Europa. Actiunile nordului a intrat de repetate ori ın ˆ „tara

par  regelui nordu-
lui l-au determinat pe regele sudului sa˘ Podoabei”. De exemplu, Germania nazis-
˘ care a ındeplinitˆ
formeze o aliant a˘ militara˘ international  a,˘ ta, rolul de rege al nor-
ˆ „tara
numita NATO. Regele nordului continua˘
˘ dului, a intrat ın  Podoabei” per-
ˆ ˆ
sa˘ concureze cu regele sudului ıntr-o ˆ cos- secutandu-i si ucigandu-i pe slujitorii lui
˘ ˆ ˘ ˆ Dumnezeu ındeosebi ˆ ˆ timpul celui de-al
ın
tisitoare cursa a ınarmarii. El a luptat ım-
˘ sprijinind din um- Doilea Razboi ˘ Mondial. Dupa˘ al Doilea
potriva rivalului sau
˘ ˘ Razboi˘ Mondial, Uniunea Sovietica˘ a pre-
bra razboaie si revolte din Africa, Asia
˘ In ˆ ˆ
si America Latina. ultimii ani, Rusia luat rolul de rege al nordului si a intrat ın
ˆ
si aliatii  ei si-au  extins aria de influent a˘ „tara
 Podoabei” persecutandu-i pe sluji-
˘ antul.
ˆ ˆ ˆ
pe tot pam In plus, poarta˘ un raz- ˘ torii lui Dumnezeu si deportandu-i.
ˆ
boi cibernetic cu regele sudului. Cei doi 9 In ultimii ani, Rusia si  aliatii  ei, actu-
regi se acuza˘ reciproc ca˘ folosesc progra- alul rege al nordului, au intrat ın ˆ „tara
me de calculator cu scopul de a-si cauza ˘
7. Ce reprezinta „tara
 Podoabei”?
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
5. Ce perioada este descrisa ın Daniel 11:40-43 si 8. In ce sens a intrat regele nordului ın „tara
 Po-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ce se va ıntampla ın aceasta perioada? doabei”?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
6. Ce dovezi exista ca cei doi regi lupta unul ımpo- 9. In ce sens au intrat ın ultimii ani Rusia si aliatii

ˆ
triva celuilalt? ei ın „tara
 Podoabei”?

MAI 2020 13
 ˆ
Podoabei”. In 2017, Rusia a interzis acti- si argila˘ si reprezinta˘ ultima putere mon-
vitatea Martorilor lui Iehova si i-a arun- diala˘ din aceasta˘ serie, Puterea Mondiala˘
ˆ ınchisoare
ˆ ˘ Profetia
cat ın pe unii frati si surori. De Anglo-Americana.  arata˘ ca˘ ea va
asemenea, a interzis publicatiile  noastre, ˆ
fi ın exercitiu ˆ
ˆ  cand Regatul lui Dumnezeu
inclusiv Traducerea lumii noi. In plus, a va lovi si va distruge guvernele omenesti. 
confiscat filiala din Rusia, precum si sali ˘ 12 Si apostolul Ioan vorbeste  despre o
˘
ale Regatului si sali de congrese din aceas-
ˆ serie de puteri mondiale care au avut si au
ta˘ tar
 a. ˘ In urma acestor actiuni,  ˆ 2018,
ın un impact semnificativ asupra poporului
ˆ
Corpul de Guvernare a identificat Rusia si lui Iehova. In profetia  lui Ioan, aceste
aliatii  sai ˘ drept actualul rege al nordului.
puteri mondiale sunt reprezentate de o
Totusi,  slujitorii lui Iehova nu iau parte la fiara˘ cu sapte
 capete. Al saptelea
 cap re-
niciun fel de miscare  menita˘ sa˘ submi- prezinta˘ Puterea Mondiala˘ Anglo-Ameri-
˘
neze sau sa schimbe guverne omenesti,  ˘ Acest aspect este important deoa-
ˆ cana.
nici chiar cand se confrunta˘ cu persecu- rece profetia  nu spune ca˘ fiarei ıiˆ cresc
tii
 aprige. Dimpotriva, ˘ ei urmeaza˘ sfa-
alte capete. Al saptelea cap al acestei fia-
tul Bibliei de a se ruga „pentru toti cei re ınc ˆ a˘ va domni atunci cand ˆ Cristos si ar-
care sunt ın ˆ pozitii ˆ
 ınalte”, ˆ special cand
ın ˆ ˆ ˆ ˘
matele lui ceresti  ıl vor distruge ımpreuna
acestia
 iau decizii care afecteaza˘ liberta- cu restul fiarei.1 (Rev. 13:1, 2; 17:13, 14)
ˆ
tea de ınchinare. (1 Tim. 2:1, 2)
ˆ ˆ CE VA FACE REGELE NORDULUI
IL VA INVINGE REGELE NORDULUI ˆ ˆ
IN CURAND?
PE REGELE SUDULUI? ˘
13 O profetie
 consemnata de Ezechiel
10 Profe tia consemnat a˘ ın ˆ Daniel ne dezvaluie ˘ ce se va ıntˆ ampla
ˆ ˆ ulti-
ın
˘
11:40-45 se concentreaza asupra rege-
ˆ mele zile ale regelui nordului si ale re-
lui nordului. Inseamna˘ oare ca˘ acesta ılˆ gelui sudului. Daca˘ consideram ˘ ca˘ pro-
ˆ
va ınvinge pe regele sudului? Nu. Rege- ˆ Ezechiel 38:10-23;
ˆ fetiile
 consemnate ın
le sudului va fi ‘viu’ cand Iehova si Isus Daniel 2:43-45; 11:44–12:1 si Revelatia 
vor distruge toate guvernele omenesti  la 16:13-16, 21 se refera la aceeasi perioada˘
˘
Armaghedon. (Rev. 19:20) De ce suntem si la aceleasi evenimente, atunci ne pu-
ˆ de siguri? Sa˘ analizam ˘ profetia
atat  din tem astepta
 sa˘ aiba˘ loc urmatoarele
˘ lu-
Daniel si cea din Revelatia.  cruri:
11 Citeste Daniel 2:43-45. Profetul Da- 14 Dupa˘ un anumit timp de la izbucni-
niel descrie o statuie urias a, ˘ ale carei
˘ ˆ ˘
˘ ˘ rea marelui necaz, „regii ıntregului pa-
parti sunt facute din diferite metale, re- ˆ
mant locuit” vor forma o coalitie.  (Rev.
prezentandˆ o serie de puteri mondiale
˘ ˘ ˘
care au avut si au un impact semnificativ 1 Pentru o analiza amanuntit  a a pasajelor din Daniel
2:36-45 si Revelatia  13:1, 2, vezi Turnul de veghe din
asupra poporului lui Dumnezeu. Labele 15 iunie 2012, p. 7-19.
picioarelor statuii sunt alcatuite ˘ din fier
˘
12. Pe cine reprezinta al saptelea
 cap al fiarei si de
ˆ ˆ
10. Il va ınvinge regele nordului pe regele sudului? ce este important acest aspect?
Explicati.
 ˘
13, 14. Pe cine reprezinta „Gog din tara
 lui Magog”
ˆ ˆ ˘
11. Ce este descris ın Daniel 2:43-45? (Vezi imagi- si ce anume ıl va determina, probabil, sa atace po-
˘
nea de pe coperta.) porul lui Dumnezeu?

14 TURNUL DE VEGHE
La Armaghedon, Isus Cristos si 
armatele sale ceresti vor distruge
ˆ
lumea rea a lui Satan si
 ıi vor salva
pe slujitorii lui Dumnezeu
(Vezi paragraful 17)

16:13, 14; 19:19) Biblia numeste ˘

 aceasta regele nordului, care iese „cu mare fu-
coalitie  „Gog din tara  lui Magog”. (Ezec. rie”, vrandˆ ˘ distruga˘ cu desav
„sa-i ˘ ar
ˆ sire

38:2) Ea va lansa un atac final ımpotriva ˆ ˘
pe multi”. Acestia  din urma sunt, se pare,
poporului lui Dumnezeu ın ˆ ıncercarea
ˆ de poporul lui Iehova.1 Este posibil ca Da-
a-l distruge complet. Ce anume va declan-
ˆ niel sa˘ se refere aici la atacul final asupra
sa
 atacul? Intr-o profetie  referitoare la poporului lui Dumnezeu.
acest timp, apostolul Ioan a vazut ˘ o fur- 16 Acest atac lansat de regele nordului

tuna˘ cu pietre de grindina˘ neobisnuit  de ˆımpreuna˘ cu celelalte guverne omenesti 

mari coborand ˆ peste dusmanii lui Dum- ˆ
 va starni furia Atotputernicului Dumne-
nezeu. Aceasta˘ furtuna˘ cu grindina˘ ar pu- zeu si va declansa  razboiul˘ Armaghedo-
tea simboliza mesajul de judecata˘ zdrobi- nului. (Rev. 16:14, 16) Atunci, regele nor-
tor anuntat  de slujitorii lui Iehova. Acest dului si celelalte natiuni  care fac parte din
ˆ
mesaj ıl va determina, probabil, pe Gog Gog din Magog ıˆ si vor gasi ˘ sfar ˆ situl
 si ‘nu
din Magog sa˘ atace poporul lui Dumne- ˘
va fi nimeni care sa le vina ın ajutor’. ˘ ˆ
zeu cu scopul de a-l sterge din existent a. ˘
 (Dan. 11:45)
(Rev. 16:21) ˘
17 Urmatorul verset din relatarea lui Da-
15 Mesajul de judecata˘ zdrobitor si  ata- ˘
niel ne dezvaluie cum vor fi distrusi rege-
cul final al dusmanilor  lui Dumnezeu le nordului si aliatii  lui si cum vom fi
sunt, din cate ˆ se pare, evenimentele men-
ˆ noi salvati.  (Citeste  Daniel 12:1.) Mihael
tionate
 si ın Daniel 11:44, 45. (Citeste.)  este un alt nume al lui Isus Cristos, rege-
ˆ
In aceste versete se spune ca˘ „niste  vesti le nostru ın ˆ exercitiu. El „sta˘ ın ˆ favoarea”
de la ras ˘ arit˘ si de la nord” ılˆ tulbura˘ pe
1 Pentru mai multe informatii,
 vezi Turnul de veghe din
ˆ
15, 16. a) La ce evenimente face referire, din cate 15 mai 2015, p. 29, 30.
ˆ ˆ
se pare, Daniel 11:44, 45? b) Ce se va ıntampla cu
regele nordului si cu celelalte natiuni
 care fac par- 17. Cine este „marele print”
 Mihael din Daniel 12:1
te din Gog din Magog? si ce face el?

MAI 2020 15
 poporului lui Dumnezeu din 1914, cand ˆ nume sunt ‘scrise ın ˆ carte’. (Dan. 12:1) Ce
ˆ
regatul sau ˘ a fost instaurat ınˆ ceruri. In putem face pentru ca numele nostru sa˘
ˆ ˆ aceasta˘ carte? Trebuie sa˘ de-
curand, el „se va ridica”, adica˘ ıiˆ va dis- fie scris ın
truge pe dusmanii  ˘ la Armaghedon.
sai, monstram ca˘ avem credint a˘ ın
˘ ˆ Isus, Mie-
˘
Acest razboi va avea loc la finalul celui lul lui Dumnezeu. (Ioan 1:29) Trebuie sa˘
ˆ ne dedicam ˘ lui Dumnezeu si sa˘ ne bote-
mai critic „timp de stramtorare” din isto- 
ˆ ˆ
rie. In profetia  lui Ioan consemnata˘ ın ˆ Re- zam. (1 Pet. 3:21) In plus, trebuie sa˘ ara-
˘ ˘
˘ ˘
tam ca sustinem˘ Regatul lui Dumnezeu
velatia,  perioada premergatoare acestui 
˘ ˘ ajutandu-i ˆ pe cat ˆ mai multi oameni sa˘ ın-
ˆ
razboi este numita „necazul cel mare”. 
(Rev. 6:2; 7:14) vete  despre Iehova.
˘ ˆ 19 Acum este momentul sa˘ ne ınt ˆ arim
˘
VA FI NUMELE TAU ‘SCRIS IN CARTE’? ˆ ˆ Iehova si ın
ˆ organizatia
ˆ ıncrederea ın  sa si
18 Putem privi cu ıncredere spre viitor ˘
sa sustinem  Regatul lui Dumnezeu. Doar
ˆ ˆ
deoarece atat Daniel, cat si Ioan ne dau ˆ
asa  vom fi salvati cand regele nordului si
asigurarea ca˘ cei care le slujesc lui Iehova regele sudului vor fi distrusi de Regatul
si lui Isus vor supravietui  acestui timp de lui Dumnezeu.
ˆ
stramtorare ˘ a˘ precedent. Daniel spu-
far
ne ca˘ supravietuitorii ˘ ˘
 vor fi cei ale caror 19. Ce trebuie sa facem si de ce?
ˆ
18. De ce putem privi cu ıncredere spre viitor?

˘
CUM ATI
 RASPUNDE?
ˆ ˆ ˆ
˛ Cine este „regele nordului” ˛ In ce sens a intrat regele ˛ Ce se va ıntampla
ˆ ˆ
ın prezent? nordului ın „tara
 Podoabei”? cu regele nordului
si cu regele sudului?

ˆ
CANTAREA 149
ˆ
Cantul victoriei
 ˆ
BL ANDE TEA

IUBIREA
BUCURIA
PACEA
ˆ ˘
INDELUNGA RABDARE
˘
BUNAVOINTA 

De ce este important
˘
BUNATATEA
CREDINTA

ˆ

să o cultivăm? ˘ ˆ
BLANDETEA
STAPANIREA DE SINE


˘ ˆ ˆ
„Sunt timida si nu prea am ıncredere ın mine, 7:19) Evident, e nevoie de eforturi pentru a fi
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
spune Sara. De aceea, ma simt stinghera ın blanzi, dar spiritul sfant al lui Iehova ne va ajuta
compania unei persoane cu un caracter puter- ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
sa ne ıntarim hotararea de a cultiva blandetea. 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
nic si temperamental. In schimb, ma simt bine (Gal. 5:22, 23) De ce trebuie sa ne straduim sa
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
langa cineva bland si umil. In fa ta unei aseme- cultivam blandetea? 
˘ ˆ
nea persoane ma pot deschide si pot vorbi de- Blandetea  este o calitate de care oame-
spre problemele mele. Asa  sunt prietenii mei nii se simt atrasi.  Asa  cum a remarcat Sara,
ˆ ˘ ˆ ˆ
apropia ti: blanzi si umili.” mentionat
 a ınainte, ne simtim  bine ın compa-
ˆ ˘ ˆ ˆ
Din cuvintele Sarei ıntelegem  ca blandetea  nia unei persoane blande. Isus este un exemplu
˘ ˆ
este o calitate pe care oamenii o apreciaza. Si remarcabil de blandete  si amabilitate. (2 Cor.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Iehova apreciaza blandetea.  In Cuvantul sau, el 10:1) Chiar si copiii care nu-l cunosteau  doreau
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ne ındeamna: „Imbracati-v  a cu . . . blandete”.  sa fie ın compania lui. (Mar. 10:13-16)
ˆ ˘ ˆ ˆ
(Col. 3:12) Dar ce este blandetea?  Cum a aratat Blandetea  este o protectie  atat pentru noi,
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
Isus blandete?  Si cum ne poate face blandetea  cat si pentru cei cu care interaction  am. Daca
persoane mai fericite? ˆ
suntem blanzi, nu ne vom ofensa usor  sau nu
ˆ ˆ
ne vom ınfuria repede. (Prov. 16:32) Astfel, nu
CE ESTE BL ANDETEA?

ˆ
Blandetea  este o stare de calm interior. Un
ˆ ˘
om bland se poarta cu ceilalti cu amabilitate si
ˆ ˘
delicatete  si ınfrunta situatiile  stresante din via-
˘ ˘ ˆ
t a cu calm si cu stapanire de sine.
ˆ ˘
Blandetea  presupune tarie de caracter. Ter-
ˆ
menul grecesc pentru „blandete”  era folosit cu
˘ ˆ ˆ
referire la un cal salbatic care a fost ımblanzit.
˘ ˆ
Desi calul ramane la fel de puternic, el a fost
˘ ˘ ˆ
dresat cu rabdare sa-si controleze puterea. In
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mod asemanator, cand manifestam blandete, 
˘ ˘ ˘
ne controlam tendintele  imperfecte si pastram
pacea cu altii. 
˘ ˘
Dar poate consideram ca nu suntem persoa-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ne blande din fire. Intrucat traim ıntr-o lume
˘ ˘ ˘
marcata de agresivitate si nerabdare, poate ca
˘ ˘ ˘ ˆ
ne este greu sa dam dovada de blandete.  (Rom.

 Unele nume au fost schimbate.

MAI 2020 17
 ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
vom avea mustrari de constiin  t a din cauza ca Isus a ınteles  imperfectiunea  umana. In po-
˘ ˘ ˘
am ranit pe cineva, mai ales o persoana draga. fida intentiilor  bune pe care le aveau, discipolii
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Totodata, cei din jur se vor simti bine ın preajma lui Isus nu au reusit  uneori sa le transpuna ın
˘ ˘ ˘ ˘
noastra deoarece ne controlam sentimentele si fapte din cauza ca erau imperfecti.  De exemplu,
ˆ
reactiile.
 ın noaptea dinaintea mortii  lui, Petru, Iacov si
ˆ Ioan nu i-au oferit sprijinul afectiv de care el
EXEMPLUL PERFECT DE BL ANDETE
 avea nevoie. Isus a ınteles
ˆ

˘
ca „spiritul este ınfla-
ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘
In pofida responsabilitatilor  grele pe care carat, dar carnea este slaba”. (Mat. 26:40, 41)
ˆ ˘
le avea si a timpului limitat, Isus a fost bland Constient  de acest lucru, Isus nu s-a suparat
cu toti.  Multi oameni din zilele sale se luptau cu pe ei.
˘ ˘ ˆ
viata  si erau apasati de griji. De aceea, aveau Mandy, o sora care ın trecut era foarte criti-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nevoie de ınviorare. Cata alinare trebuie sa fi ca, se straduieste  acum sa urmeze modelul de
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
simtit  ei cand Isus le-a spus: „Veniti la mine . . . umilint a lasat de Isus. Ea spune: „Incerc sa ac-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
caci eu sunt bland si am o inima umila”! (Mat. cept imperfectiunea  umana sub toate fatetele 
11:28, 29) ˘ ˘ ˘
ei si sa ma concentrez asupra calitatilor  celor-
ˆ lalti,  la fel ca Iehova”. Ai putea si tu, la fel ca
Cum putem fi blanzi asemenea lui Isus? Pen-
˘ ˘
tru a afla cum a relationat  Isus cu oamenii Isus, sa manifesti  compasiune fat a de imper-
˘ ˘ ˘ ˆ
si cum a gestionat situatiile  dificile, trebuie sa fectiunea  umana si sa fii bland cu altii? 
ˆ ˆ ˆ ˘
studiem Cuvantul lui Dumnezeu. Apoi, cand ne Isus s-a bizuit pe Iehova. Cand a fost pe pa-
˘ ˆ ˆ
confruntam cu situatii  care ne pun la ıncercare mant, Isus a suportat tratamentul nedrept al
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
blandetea,  sa ne straduim sa urmam modelul oamenilor. Ei l-au judecat gresit,  l-au dispretuit 
˘
lui Isus. (1 Pet. 2:21) Iata trei factori care l-au si l-au torturat. Cu toate acestea, el nu si-a  pier-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
ajutat pe Isus sa manifeste blandete.  dut blandetea  deoarece „se lasa ın grija celui
˘ ˘ ˘
Isus a fost foarte umil. El a spus ca ‘era care judeca drept”. (1 Pet. 2:23) Isus stia  ca Ta-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
bland si ca avea o inima umila’. (Mat. 11:29) Bi- tal sau ceresc ıl va ajuta sa persevereze si ca ıi
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ va pedepsi la momentul potrivit pe cei care s-au
blia mentioneaz  a ımpreuna aceste doua calitati
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ıntrucat blandetea  este strans legata de umilin- purtat rau cu el.
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
t a. (Ef. 4:1-3) Daca ne ınfuriem si ıncercam sa luptam ım-
˘ ˘ ˘ ˘
Umilinta  ne ajuta sa nu ne acordam prea potriva unei nedreptati pe care am suferit-o,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
multa important a si sa nu devenim exagerat de am putea ajunge sa reaction  am exagerat si sa
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
sensibili. Cum a reactionat  Isus cand a fost acu- ınrautatim  lucrurile. Iata de ce Scripturile ne
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
zat pe nedrept ca era „mancacios si bautor de spun: „Mania omului nu ınfaptuieste  dreptatea
˘ ˘ ˘ ˆ
vin”? Prin modul sau de viat a, el a demontat lui Dumnezeu”. (Iac. 1:20) Chiar daca mania
˘ ˆ ˘ ˘
aceste acuzatii,  evidentiind  cu multa blandete  noastra este justificata, imperfectiunea  ne-ar
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ca „ıntelepciunea  este dovedita dreapta de lu- putea determina sa reaction  am gresit. 
˘ ˘
crarile ei”. (Mat. 11:19) O sora din Germania pe nume Cathy obis- 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Daca cineva face o remarca lipsita de consi- nuia sa spuna: „Daca nu te aperi singur, nimeni
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
deratie  cu privire la rasa ta, la sexul tau sau la nu o va face ın locul tau”. Dar, cand a ınvatat  sa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mediul din care provii, este ıntelept  sa te stra- se ıncreada ın Iehova, atitudinea ei s-a schim-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
duiesti  sa reactionezi  cu blandete.  Peter, un ba- bat. „Acum nu mai trebuie sa fiu ın defensi-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
tran din Africa de Sud, spune: „Cand ma ener- va, spune ea. Reactionez  cu blandete  deoarece
˘ ˆ ˘
vez din cauza vorbelor cuiva, ma ıntreb cum ar fi stiu
 ca Iehova are control absolut asupra tutu-
ˆ ˘ ˘
reactionat  Isus ıntr-o situatie  similara”. El adau- ror lucrurilor.” Daca si tu ai suferit din cauza
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ga: „Am ınvatat  sa nu ma iau prea ın serios”. unei nedreptati,  vei reusi sa-ti pastrezi blande-

18 TURNUL DE VEGHE
 ˆ
Cum ne poate ajuta blandetea
ˆ
cand trecem prin situatii
 dificile?

ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
tea
 urmand exemplul lui Isus si ıncrezandu-te ın Blandetea  ne ajuta sa ne ıntelegem  mai
Iehova. ˘
bine cu altii.  Cei care se ofenseaza repede au
ˆ ˆ ˘ ˘
ˆ putini  prieteni. In schimb, blandetea  ne ajuta sa
„FERICITI
 SUNT CEI BL ANZI” ˘ ˘
pastram „unitatea spiritului ın legatura pacii”.
ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ
Isus a aratat ca ıntre blandete  si fericire exis- (Ef. 4:2, 3) Cathy, despre care am vorbit mai
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ta o stransa legatura. El a spus: „Fericiti sunt devreme, spune: „Blandetea  mi-a dat puterea
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cei blanzi”. (Mat. 5:5) Sa observam cum ne aju- de a ma bucura de compania altora, cu toate ca
˘ ˆ ˆ ˘
ta blandetea  ın urmatoarele situatii:  unii sunt greu de suportat”.
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Blandetea  detensioneaza o situatie  ıncor- Blandetea  aduce pace interioara. Biblia
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
data aparuta ın casnicie. Robert, un frate din asociaza „ıntelepciunea  de sus” cu blandetea  si
˘ ˘ ˆ ˘
Australia, marturiseste:  „I-am spus sotiei  mele cu pacea. (Iac. 3:13, 17) O persoana blanda are
˘ ˘ ˘ ˘
multe lucruri care au ranit-o, desi nu voiam sa „o inima calma”. (Prov. 14:30) Martin, care s-a
fac asta. Dar cuvintele rostite la nervi nu pot fi ˘ ˘ ˆ ˘
straduit din greu sa cultive blandetea,  remarca:
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
retrase. Mi-a parut foarte rau cand am vazut cat „Acum sunt mai flexibil si nu mai insist ca lucru-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de mult o facusem sa sufere”. rile sa se faca asa  cum vreau eu. De aceea, ma
ˆ ˘ ˘
„Toti ne poticnim de multe ori” ın vorbire, iar bucur de mai multa pace interioara si fericire”.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
cuvintele noastre negandite pot distruge pa- Intr-adevar, poate ca trebuie sa depunem
˘ ˆ
cea din casnicie. (Iac. 3:2) In asemenea situatii,  eforturi sustinute  pentru a cultiva un spirit
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
blandetea  ne ajuta sa ne pastram calmul si sa bland. Un frate spune: „Sincer sa fiu, chiar
˘ ˆ ˆ ˘
ne stapanim limba. (Prov. 17:27) si acum clocotesc de furie cateodata”. Dar Ie-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Robert s-a straduit sa devina o persoa- hova, care ne ıncurajeaza sa urmarim blande-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
na calma si sa manifeste stapanire de sine. tea,
 ne va ajuta sa iesim  victoriosi.  (Is. 41:10;
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
„Acum, cand eu si sotia  mea avem o neıntele-  1 Tim. 6:11) El poate ‘sa desavarseasc  a forma-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
gere, fac tot posibilul sa o ascult cu atentie,  rea noastra’ si ‘sa ne ıntareasca’. (1 Pet. 5:10)
˘ ˆ ˘ ˘ Cu timpul, vom ajunge sa reflectam, asemenea
˘ ˘
sa-i vorbesc cu blandete  si sa nu ma enervez,
˘ ˆ ˘ ˘ apostolului Pavel, „blandetea
ˆ
 si bunatatea ara-
˘ ˘
spune el. Relatia  noastra s-a ımbunatatit  con-
siderabil.” tate de Cristos”. (2 Cor. 10:1)
ARTICOLUL
DE STUDIU 21
˘
Esti
 recunoscator
pentru darurile oferite
de Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘
CANTAREA 5 „Multe sunt lucrarile minunate pe care le-ai facut pentru
˘ ˆ
noi, o, Iehova, Dumnezeul meu, si multe sunt gandurile tale
Minunatele lucrari
ale lui Dumnezeu
˘
fat a de noi!” (PS. 40:5)

PREZENTARE IEHOVA este un Dumnezeu generos. El ne-a oferit multe da-

Acest articol ne va ruri. De exemplu, ne-a dat o locuint a˘ frumoasa˘ si inegalabila, ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ
pamantul, ne-a ınzestrat cu un creier proiectat ıntr-un mod ˆ
adanci recunostin  ta
 ˆ ˘ Biblia. Astfel, Ieho-
pentru Iehova si pentru impresionant si ne-a oferit Cuvantul sau,
va ne-a dat un loc ın ˆ care sa˘ traim,
˘ ne-a creat cu capacitatea
trei dintre darurile oferite ˆ ˘
de el. De asemenea, ne va de a gandi si de a comunica si ne-a oferit raspuns la cele mai
˘ ˆ ˘
importante ıntrebari pe care ni le-am putea pune. (Citeste 
ajuta sa sustinem
 cu do-
˘ Psalmul 40:5.)
vezi convingatoare exis-
ˆ ˆ
2 In articolul de fat a˘ vom analiza cateva ˆ
tenta  lui Dumnezeu cand aspecte referitoa-
˘ ˆ
discutam cu persoane care re la aceste daruri. Cu cat vom medita mai mult asupra lor, cu
ˆ ˆ vom fi mai recunoscatori ˘
nu cred ıntr-un Creator. atat pentru ele si vom cultiva o do-
˘
rint a mai puternica de a-i fi placu˘ ˘ ti Creatorului nostru iubi-
tor, Iehova. (Rev. 4:11) De asemenea, vom fi mai pregati ˘ ti sa˘
sustinem  cu dovezi convingatoare ˘ existenta  lui Dumnezeu
ˆ ˘
cand discutam cu persoane care nu cred ıntr-un ˆ Creator.
˘ ˘
PLANETA NOASTRA UNICA
3 Modul ın ˆ care Dumnezeu a creat pam ˘ antul
ˆ este o dovada˘
˘
incontestabila a ıntelepciunii ˆ  sale. (Rom. 1:20; Evr. 3:4) Desi
nu este singura planeta˘ care graviteaza˘ ın ˆ jurul soarelui, pa- ˘
ˆ
mantul se deosebeste  de celelalte planete din sistemul nostru
solar deoarece ıntrune ˆ ste
 toate conditiile  necesare ıntreˆ tine-

rii vietii
 umane.
ˆ
4 In anumite privinte, ˘ antul
ˆ ˘
 pam se poate asemana cu o

1, 2. Potrivit cu Psalmul 40:5, ce daruri ne-a dat Iehova si de ce este

˘ ˘
important sa le analizam?
˘ ˆ
3. De ce se deosebeste pamantul de toate celelalte planete?
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
4. Cum reflecta modul ın care a creat Dumnezeu pamantul ıntelepciu-

nea sa? Ilustrati.


20
 Circuitul apei,
FRUCTE, LEGUME SI  FLORI
Ploaia face ca plantele sa
˘
˘ un dar de la
creasca, iar acestea ne servesc
˘
drept hrana. De asemenea, Iehova
majoritatea plantelor fac flori,
˘
spre delectarea noastra.

ˆ ˆ
FRUMUSETE  SI INCANTARE
ˆ
Raurile, lacurile si cascadele
˘ ˆ
dau frumusete  pamantului
ˆ ˆ ˘
si ne ıncanta privirea.

ALTE FOLOASE
De exemplu, prin
evaporarea apei de
mare se obtine
 sarea.

UZ ZILNIC
ˆ ˘
Bem ın fiecare zi apa si o folosim
˘
pentru a prepara diverse bauturi,
˘
cum ar fi: limonada, cafea si ceai.
De asemenea, folosim apa pentru a
˘ ˘ ˘
gati, a face curatenie
 si a ne spala.
 ambarcatiune  care pluteste  pe nesfar ˆ situl
 oarece planeta noastra˘ se afla˘ la distanta 
ocean al universului. Exista ınsa deosebiri ˘ ˆ ˘ ideala˘ fat a˘ de soare. Daca˘ ar fi cu putin  mai
ˆ planeta noastra˘ si o am-
semnificative ıntre aproape, toata˘ apa s-ar evapora, iar pam ˘ an-
ˆ
barcatiune  facuta de om, plina˘ cu pasageri.
˘ ˘
tul ar fi o planeta fierbinte si arida, lipsita˘
˘ ˘
˘ ˆ
Sa ne gandim, de exemplu: Cat ˆ timp ar pu- ˘ Daca˘ ar fi putin
de viat a.  mai departe de
tea supravietui  acestia  ˘
daca ar trebui sa- ˘ si ˆ ˘ an-
ˆ
soare, apa de pe el ar ınghe ta,
 iar pam
˘
produca singuri oxigenul, hrana si apa si ˆ ˘
tul s-ar transforma ıntr-o urias a minge de
ˆ
daca˘ n-ar putea arunca peste bord niciun gheat a. ˘ Intruc ˆ Iehova a asezat
at  pam˘ antul ˆ
deseu?  Cu sigurant a, ˘ ar muri ın ˆ scurt timp. ˘ ˘
la distanta  ideala fat a de soare, circuitul
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
Pamantul ınsa are capacitatea de a pastra ın apei permite sa˘ existe viat a˘ pe el. Caldura ˘
˘
viat a miliarde de vietuitoare.  El produce ın ˆ ˘ ˘
soarelui evapora apa din mari, din oceane si
mod constant si ın cantitati suficiente oxi- ˆ ˘ ˆ
de pe uscat, ducand la formarea norilor.
gen, hrana˘ si apa, ˘ elemente indispensabile
Anual se evapora˘ aproximativ 500 000 km3
vietii.  De asemenea, deseurile  de pe pa- ˘ ˘ Vaporii de apa˘ ram ˘ an ˆ ın ˆ atmosfera˘
de apa.
mant ˆ nu sunt eliminate ın ˆ spatiu.  Cu toate ˘ ˆ sub for-
circa zece zile, apoi cad pe pamant
ˆ
acestea, pamantul continua˘ sa˘ fie o planeta˘
˘ ˆ ˘
ma de ploaie sau de zapada. In cele din ˘ ˘
frumoasa˘ si o locuint a˘ ideala. ˘ De ce? Deoa-
urma, ˘ apa se ıntoarce ˆ ın ˆ mari, ˘ ın ˆ oceane sau
rece Iehova l-a proiectat cu capacitatea de ˆ alte ıntinderi
ın ˆ de apa, ˘ dupa˘ care circuitul
a recicla deseurile  si de a-si reface resurse- se reia. Acest circuit eficient, care nu se
ˆ
le. In continuare vom analiza pe scurt doua˘ opreste  niciodata, ˘ este o dovada˘ incontes-
circuite ingenios concepute: circuitul oxi- ˘ ˆ
tabila a ıntelepciunii  si a puterii lui Iehova.
genului si circuitul apei. (Iov 36:27, 28; Ecl. 1:7)
5 Oxigenul este un gaz indispensabil vie- 7 Cum putem cultiva recunostin  t a˘ pentru
 pe care ılˆ inspira˘ unele organisme vii, in-
tii, impresionantele conditii  de viat a˘ pe care le
clusiv omul. Potrivit estimarilor, ˘ creaturile ˘ ˘
ofera planeta noastra? (Citeste  Psalmul
˘
vii inspira anual o suta de miliarde de tone ˘
115:16.) O modalitate este aceea de a medi-
de oxigen si expira˘ dioxid de carbon, un ta la tot ce a facut ˘ Iehova. Aceasta ne va ın- ˆ
gaz rezidual. Cu toate acestea, oxigenul nu demna sa-i multumim ˘  zilnic lui Iehova pen-
se termina˘ niciodata, ˘ iar atmosfera nu se
tru lucrurile bune primite de la el. In plus,
ˆ
ˆ ˘ ˘ am
˘ recunostin
supraıncarca cu dioxid de carbon. De ce? arat  t a˘ pentru locuinta  noas-
Deoarece Iehova a creat si o varietate de or- ˘
tra minunata pastr ˘ ˘ and ˆ curata˘ zona ın ˆ care
ganisme, de la copaci falnici la alge mi- ˘
traim.
nuscule, care consuma˘ dioxid de carbon
si elibereaza˘ oxigen. Asadar,  circuitul oxi- UIMITORUL NOSTRU CREIER
genului confirma˘ adevarul ˘ cuvintelor con- Creierul omului este o capodopera˘ a in-
8

semnate ın ˆ Faptele 17:24, 25: ‘Dumnezeu da˘ ˆ ˆ pantecele

ˆ
gineriei. Cand am fost ın mamei,
tuturor viat a˘ si suflare’. creierul nostru s-a dezvoltat potrivit unui
6 Pe pam ˘ ant ˆ exista˘ apa˘ ın ˆ stare lichida˘ de- plan stabilit dinainte, astfel ca˘ ın
ˆ fiecare mi-
ˆ ˘ ˆ ˘
5. In ce consta circuitul oxigenului si ce confir- 7. Care sunt cateva modalitati prin care putem
˘ ˘ ˘ ˆ
ma el? arata recunostin
 t a pentru darul descris ın Psalmul
ˆ ˘ ˘ 115:16?
6. In ce consta circuitul apei si ce demonstreaza
˘
acesta? (Vezi si chenarul „Circuitul apei, un dar de 8. De ce este creierul nostru o capodopera a ingi-
la Iehova”.) neriei?

22 TURNUL DE VEGHE
 10 O modalitate prin care ne putem expri-
ma recunostin  ta  pentru darul vorbirii este
aceea de a le explica celor care sustin  evolu-
tia  de ce credem ın ˆ existenta  unui Creator.
(Ps. 9:1; 1 Pet. 3:15) Sustin  atorii ˘ teoriei
evolutiei ˘
 considera ca pamantul si viata ˘ ˘ ˆ  de
pe el au aparut ˘ din ınt ˆ amplare. ˆ Cu ajutorul
Bibliei si al unor idei prezentate ın ˆ acest ar-
ticol, putem sustine  existenta  Tatalui ˘ nos-
tru ceresc explicandu-le celor dispusi sa˘ ne
ˆ
asculte de ce suntem convinsi ca˘ Iehova
este Creatorul cerului si al pam ˘ antului.
ˆ (Ps.
˘ ˘
Manifestam recunostin
ˆ
 t a pentru creierul minunat
˘
102:25; Is. 40:25, 26)
cu care am fost ınzestrati folosindu-l ca sa-i aducem 11 Memoria este alt dar uimitor cu care
onoare lui Iehova ˆ ˆ
(Vezi paragraful 14) am fost ınzestra ti. In trecut, un scriitor a
estimat ca˘ creierul omului are capacitatea
de a-si aminti informatii  care ar putea ınc ˆ a- ˘
ˆ ˘ ˆ
pea ın 20 de milioane de carti.  In prezent
nut s-au format mii de celule nervoase. Po- ˆınsa, ˘ se crede ca˘ avem o capacitate de me-
trivit estimarilor, ˘ creierul unui adult cant ˆ a- ˘ ˆ ˆ am fost ın- ˆ
ˆ morare mult mai mare. Intrucat
reste  ın jur de 1,5 kg si contine  circa 100 de zestrati cu memorie, mai avem o capacitate
miliarde de celule specializate, numite neu- deosebita. ˘
roni. Sa˘ analizam ˘ cateva
ˆ dintre capacita˘ tile
 12 Dintre toate fiintele  de pe pam ˘ ant, ˆ nu-
uimitoare ale creierului. mai omul are capacitatea de a-si  ınsusiˆ  lec-
9 Capacitatea de a vorbi cu care am fost
tii de ordin moral ın ˆ urma analizarii ˘ eveni-
ˆınzestrati este un miracol. Sa˘ ne gandim ˆ la ˆ
ˆ mentelor din trecut pe care le-a stocat ın
mecanismele vorbirii. Cand rostim un cu- memorie. Ca urmare a acestui fapt, noi, oa-
ˆ creierul coordoneaza˘ miscarea
vant,  a cir- menii, putem sa˘ ne ınsu ˆ sim norme morale
ca 100 de muschi  ai limbii, ai laringelui, ˆınalte si sa˘ ne schimbam ˘ modul ın ˆ care gan- ˆ
ai buzelor, ai maxilarului si ai toracelui. ˘
dim si traim. (1 Cor. 6:9-11; Col. 3:9, 10) De
Acesti  muschi  se misc a˘ ıntr-o
ˆ anumita˘ ordi- fapt, putem sa˘ ne instruim constiin  ta
 pen-
˘
ne, ceea ce permite sa rostim cuvinte inteli-
ˆ 2019 cu privi- tru a sti  sa˘ deosebim binele de rau. ˘ (Evr.
gibile. Un studiu publicat ın 5:14) Mai mult, putem ınv ˆ a˘ ta  sa˘ manifes-
re la capacitatea omului de a vorbi arata˘ tam iubire, compasiune si ındurare si sa˘
˘ ˆ
ca˘ nou-nascu ˘ tii
 recunosc cuvinte si reac- imitam ˘ dreptatea lui Iehova.
tioneaz
 a la ele. Aceasta˘ descoperire vine
˘
13 Arat ˘ am ˘ ca˘ pretuim  darul memoriei
ˆ sprijinul unei teorii promovate de multi
ın
cercetatori, ˘ ˘
potrivit careia ne nastem
 cu ca- 10. Cum ne putem exprima recunostin  ta
 pentru
pacitatea de a recunoaste ˆ a˘ ta
 si de a ınv  o darul vorbirii?
limba. ˘ Cu sigurant a, ˘ capacitatea de a vorbi 11. De ce este creierul uman un dar uimitor?
este un dar de la Dumnezeu! (Ex. 4:11) 12. Prin ce capacitate ne deosebim de celelalte
fiinte?

9. De ce este capacitatea de a vorbi un dar de la ˘
13. Conform cu Psalmul 77:11, 12, cum ar trebui sa
Dumnezeu? ne folosim darul memoriei?

MAI 2020 23
 ˘ care nu aveau o limba scrisa.
˘ ˘ ˆ
xhosa, dar si a ıntregii familii de
Biblia, disponibila ˘
ˆ Printre acestea a fost si William limbi bantu. Acest lucru a facut
ın limbi africane Boyce, un misionar metodist din
˘
posibil ca Biblia sa fie tradusa ın
˘ ˆ
ˆ
Anglia. Boyce a contribuit la for- multe alte limbi africane. In pre-
ˆ ˘
La ınceputul secolului al XIX-lea, marea unui sistem de scriere a zent, Biblia este disponibila, in-
˘ ˆ ˘ ˆ
Biblia era disponibila, integral limbii xhosa si,  ımpreuna cu altii,  tegral sau partial,
 ın peste 1 000
ˆ ˆ ˘ ˘
sau partial,  ın circa 70 de limbi, a tradus ın aceasta limba Evan- de limbi africane. Este clar deci
˘ ˘ ˆ ˘
dintre care foarte putine  erau ghelia dupa Luca. Publicata ın ca Iehova vrea ca oameni din ori-
ˆ ˘
vorbite ın Africa. Pe atunci, lim- 1833, Evanghelia continea  nume- ce natiune
 sa se bucure de acest
ˆ ˆ
bile africane din familia bantu nu le divin ın toate locurile ın care dar! (Fap. 10:35)
˘ ˘ ˆ ˆ
aveau o forma scrisa. Situatia  apare si ın prezent ın Traducerea
˘ lumii noi. Boyce a descoperit re-
s-a schimbat odata cu venirea
ˆ gulile care stau la baza structurii
ın Africa a unor persoane ce s-au
ˆ gramaticale complexe a limbii
stabilit ın mijlocul unor populatii 

˘
straduindu-ne sa˘ ne amintim toate situatii-  ˘ Totusi,
si ce este rau. ˆ
 ıntruc ˆ Iehova este
at
ˆ
le ın care am fost ajutati si mang ˆ aia ˆ ti de Ie- Creatorul nostru, normele sale sunt mult
hova. Astfel, ni se ınt ˆ are
˘ ste ˆ
 ıncrederea ca˘ el superioare celor pe care le-am putea stabili
ˆ
ne va ajuta si ın viitor. (Citeste  Psalmul ˆ sine. ˆ ˘ ın
ˆ
noi ın  (Rom. 12:1, 2) Cand aplicam
77:11, 12.) (Ps. 78:4, 7) O alta modalitate ˘ ˘ ˘
viat a normele lui Iehova, ne bucuram din
ˆ ˆ tele-
este aceea de a ne aduce aminte cu recunos-  plin de pace. (Is. 48:17, 18) In plus, ın 
tint a˘ de binele pe care ni l-au facut ˘ altii.
 ˘
gem ca scopul vietii noastre este acela de a-i
Cercetatorii ˘ au descoperit ca˘ oamenii recu- ˘
aduce onoare Creatorului si Tatalui nostru
˘
noscatori sunt, ın ˆ general, mai fericiti.  De si de a-i bucura inima. (Prov. 27:11)
asemenea, putem urma exemplul lui Iehova
alegand ˆ sa˘ uitam ˘ unele lucruri. Iehova are o BIBLIA – UN DAR UNIC
memorie perfecta, ˘ totusi,  daca˘ ne caim, ˘ el 15 Biblia este un dar pe care Dumnezeu ni
˘ nostru ceresc i-a
iarta˘ si uita˘ greselile  pe care le comitem. l-a oferit din iubire. Tatal
ˆ oameni sa˘ o scrie deoare-
(Ps. 25:7; 130:3, 4) El asteapt  a˘ ca si noi sa˘ inspirat pe cativa
˘ ˘
iertam si sa uitam greselile ˘  semenilor nostri  ce ılˆ preocupa˘ binele copiilor sai ˘ pam
˘ an-
ˆ
ˆ ˘
cand acestia  regreta˘ ca˘ ne-au ranit. ˘ (Mat. testi.
 Prin intermediul Bibliei, Iehova ras-
ˆ
punde la cele mai importante ıntrebari pe ˘
6:14; Luca 17:3, 4)
˘ am ˘ ˆ
14 Arat recunostin  t a˘ pentru creierul care ni le-am putea pune: Cum am venit ın
ˆ existent a?˘ Care este scopul vietii?
 Ce ne re-
minunat cu care am fost ınzestra ti folosin-
˘ ˘
zerva viitorul? Iehova vrea ca toti copiii lui
du-l ca sa-i aducem onoare Celui care ni l-a
oferit. Unii prefera˘ sa- ˘ si foloseasca˘ inteli- sa˘ afle raspunsul
˘ ˆ
la aceste ıntreb ˘ De ace-
ari.
genta  pentru a stabili singuri ce este bine ea, de-a lungul secolelor, el i-a impulsionat
˘ ˘ ˘ ˘
14. Cum putem arata recunostin  t a pentru ca am 15. De ce este Biblia o dovada a iubirii lui Iehova
ˆ ˘
fost ınzestrati cu un creier minunat? fat a de omenire?

24 TURNUL DE VEGHE
 16 Faptul de a citi din Biblie ın ˆ fiecare zi,
ˆ ˘ ˘
de a medita la ınvat aturile ei si de a ne stra- ˘
dui sa˘ aplicam ˘ cele ınv ˆ a˘ tate
 sunt modalita˘ ti
prin care demonstram ca pretuim ˘ ˘  acest dar
minunat. De asemenea, manifestam ˘ recu-
nostin ˘ ˘
 t a fat a de Dumnezeu straduindu-ne ˘
sa˘ le ımp ˆ ˘ a˘ sim
art  mesajul Bibliei cat ˆ mai
multor oameni. (Ps. 1:1-3; Mat. 24:14) (Ci-
teste  Matei 28:19, 20.)
ˆ
17 In acest articol am analizat trei daruri

pe care ni le-a oferit Dumnezeu: locuinta 

ˆ ˘ ˘ ˆ
noastra, pamantul, creierul uman, proiec-
In 2019 au fost lansate Sfintele Scripturi
ˆ
– Traducerea lumii noi ın xhosa, una dintre ˆ
tat ıntr-un mod impresionant, si Cuvantul ˆ
ˆ ˘ ˘ inspirat, Biblia. Iehova ne-a oferit si
cele peste 180 de limbi ın care este disponibila sau
˘
aceasta traducere, integral sau partial

alte daruri, care ıns ˆ a˘ nu sunt de ordin fizic.
ˆ ˘
In articolul urmator vom analiza aceste co-
mori.
ˆ ˘
16. In armonie cu Matei 28:19, 20, cum putem ara-
pe unii oameni sa˘ traduca˘ Biblia ın ˆ multe ˘
ta ca pretuim
 Biblia?
ˆ ˘ in- ˆ
limbi. In prezent, Biblia este disponibila, 17. Despre ce daruri am discutat ın acest articol si
ˆ ˆ ˘
tegral sau partial,
 ın peste 3 000 de limbi, ce vom analiza ın articolul urmator?
fiind cea mai tradusa˘ si mai rasp˘ andit
ˆ a˘ car-
te din cateˆ au existat vreodata. ˘ Majoritatea
oamenilor au posibilitatea sa cunoasca˘ me-
˘
ˆ limba materna,
sajul Bibliei ın ˘ indiferent de

ˆ ˘
locul ın care traiesc sau de limba pe care o ˘ ˆ ˘
LEGENDA IMAGINII, pagina 23: O sora ınvat a
vorbesc. (Vezi chenarul „Biblia, disponibila˘ ˘ ˘ ˘
o limba straina pentru a le preda imigrantilor

ˆ limbi africane”.)
ın ˘ ˆ
adevarurile din Cuvantul lui Dumnezeu.

CUM NE PUTEM MANIFESTA RECUNOSTIN

 TA
 PENTRU:
˘ ˘ ˆ
˛ locuinta
 noastra, pamantul? ˛ creierul cu care am fost ˛ Biblie?
ˆ
ınzestrati?


ˆ
CANTAREA 12
˘
Ce Dumnezeu maret esti,
 Iehova!
ARTICOLUL
DE STUDIU 22
ˆ „Ne tinem
CANTAREA 45
Cugetarea inimii mele
PREZENTARE
ˆ ˘
In articolul precedent
ˆ te, Isus a vorbit despre comorile ceresti,
am analizat cateva comori
˘ ˘
daruite noua de Dumne-
˘ ˆ
zeu, care pot fi vazute. In
˘ ta”. (Mat. 6:19-21) Cand
articolul de fat a ne vom
concentra asupra unor
comori care nu se pot
vedea si asupra modului
ˆ
ın care putem manifesta
˘ ˆ
recunostin
 t a pentru ele.
De asemenea, ne vom
ˆ ˘
adanci respectul fat a
de Cel care ni le-a dat,
Iehova Dumnezeu.
26
˘ ˘
Sa manifestam
˘
recunostin
 t a pentru
˘
comorile care nu se vad!
 privirea atintit
 a˘ asupra lucrurilor . . . care
˘ ˘ ˘ sunt trecatoare,
nu se vad, caci lucrurile care se vad ˘
˘
dar lucrurile care nu se vad sunt vesnice.”
 (2 COR. 4:18)
˘ ˘ si comori care nu se vad, ˘ aces-
EXISTA comori care se vad 
ˆ
tea din urma fiind cele mai pretioase.  In Predica de pe mun-
 care sunt mult mai
ˆ bunurile materiale. Apoi a mentionat
valoroase decat  ur-
˘ ˘ „Unde este comoara ta, acolo va fi si inima
matorul adevar:
ˆ pretuim foarte mult un lucru, ini-

ma ne va impulsiona sa˘ facem tot posibilul sa-l ˘ obtinem.
Comorile ceresti ˘
 la care s-a referit Isus reprezinta numele
bun pe care ni-l facem la Iehova. Aceste comori nu pot fi ni-
ciodata˘ distruse sau furate.
2 Apostolul Pavel ne ındeamn a˘ sa˘ ne „tinem  privirea atin- 
tita˘ asupra lucrurilor . . . care nu se vad”. ˘ (Citeste
 2 Corin-
teni 4:17, 18.) Printre aceste lucruri, sau comori, ce nu se
˘ se numar
vad ˘ a˘ binecuvant ˆ arile
˘ de care ne vom bucura ın ˆ lu-
˘ ˆ
mea noua. In continuare vom analiza patru comori care nu
˘ prietenia cu Dumnezeu, rugaciunea,
se vad: ˘ spiritul sfant ˆ si
sprijinul pe care Iehova, Isus si ıngerii ˆ ni-l ofera˘ ın
ˆ lucrarea
de predicare. Totodata, vom vedea cateva modalita˘ ti prin
˘ ˆ
care ne putem exprima recunostin  ta  pentru aceste comori.
PRIETENIA CU IEHOVA
3Cea mai pretioas
 a˘ comoara˘ care nu se poate vedea este
prietenia cu Iehova. (Ps. 25:14) Cum este posibil ca Iehova,
un Dumnezeu sfant,ˆ sa˘ fie prieten cu niste ˘ ato
˘ si
 oameni pac
1. Ce a spus Isus cu privire la comorile ceresti?

˘ ˆ ˘
2. a) Potrivit cu 2 Corinteni 4:17, 18, asupra caror lucruri ne ındeamna
˘ ˆ
Pavel sa ne atintim
 privirea? b) Ce vom analiza ın acest articol?
˘ ˘
3. Care este cea mai pretioas
 a comoara ce nu se poate vedea si cum
o putem obtine?

si totusi sa˘ ram ˘ anˆ a˘ pe deplin sfant? ˆ Lucrul hova. Multi barba ˘ ti, femei si copii din ın-
ˆ
acesta este posibil datorita˘ jertfei de ras- ˘
treaga lume dovedesc prin conduita lor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cumparare a lui Isus, care „ınlatura paca- ca˘ vor sa˘ fie prieteni cu Dumnezeu. „Cel
ˆ
tul lumii”. (Ioan 1:29) Chiar ınainte ca drept se bucura˘ de o prietenie strans ˆ a” ˘ cu
˘
Isus sa-si dea viata ˘ ˘
 ca jertfa, Iehova a stiut  Iehova. (Prov. 3:32) Aceasta prietenie este
ca˘ Fiul sau ˘ ıˆ si va pastra

˘ fidelitatea pan ˆ a˘ la
posibila˘ datorita˘ credintei ˆ
 lor ın jertfa de
ˆ
moarte si ca˘ va salva omenirea. Din acest ˘ ˘
rascumparare a lui Isus. In baza acesteia,
motiv, Dumnezeu a putut fi prieten cu unii Iehova ne permite sa˘ ne dedicam ˘ lui si sa˘

oameni care au trait ˘ ınainte
ˆ de moartea lui ˘ ˆ ˆ
ne botezam. Cand ıntreprindem acesti  pasi
Cristos. (Rom. 3:25) vitali, ne alatur ˘ ˘ milioanelor de crestini
am 
4 Un prieten al lui Dumnezeu din perioa- dedicati si botezati, ˘
 care se bucura de „o
da precrestin  a˘ a fost Avraam, care a avut o prietenie strans ˆ a” ˘ cu cea mai importanta˘
credint a˘ remarcabila. ˘ Dupa˘ mai bine de
Persoana˘ din univers.
1 000 de ani de la moartea lui Avraam, Ie- 6 Cum putem arata ˘ ca˘ pretuim prietenia

hova l-a numit ‘prietenul sau’. ˘ (Is. 41:8) cu Dumnezeu? La fel ca Avraam si Iov,
Asadar,  nici chiar moartea nu-l poate des- care i-au ramas ˘ fideli lui Iehova mai bine
par ˘ ti pe Iehova de prietenii sai ˘ apropiati. ˘ ram ˘ anem ˆ
 de un secol, si noi trebuie sa-i
Avraam este viu ın memoria lui Iehova. ˆ ˆ ˆ ˆ
fideli, indiferent de cat timp ıi slujim ın
(Luca 20:37, 38) Un alt prieten al lui Ie- acest sistem vechi. Si,  asemenea lui Da-
ˆ ˘ a
hova a fost Iov. In fata  unei adunari niel, trebuie sa˘ pretuim  prietenia cu Dum-
ˆ
ıngerilor, Iehova a vorbit laudativ despre ˆ propria viat a. ˘ (Dan.
nezeu mai mult decat
Iov, numindu-l „om ireprosabil  si drept, 6:7, 10, 16, 22) Iehova ne va ajuta sa˘ fa-
care se teme de Dumnezeu si se abate de
˘ cem fat a˘ ıncerc
ˆ ˘
arilor  astfel, sa˘ ram
si, ˘ a- ˆ
la rau”. (Iov 1:6-8) Si  Daniel a fost un nem pentru totdeauna prietenii lui. (Filip.
prieten al lui Iehova. El i-a slujit cu fide- 4:13)
litate aproximativ 80 de ani ıntr-o ˆ  a˘
tar ˘
˘ ˆ ˘
pagana. Cum l-a considerat Iehova pe Da- RUGACIUNEA
niel? Cand ˆ ˆ
era ınaintat ˆ varst
ın ˆ a, ˘ Daniel 7 O alta˘ comoara˘ care nu se poate ve-
dea este rugaciunea. ˘ Prietenii apropiati
a primit de trei ori asigurarea din partea
unor ıngeri ˆ ca˘ Dumnezeu ılˆ considera un ıˆ si ımp
ˆ art
˘ a˘ sesc

˘
cu placere ˆ
gandurile si sen-
timentele. Acelasi lucru este valabil si ın ˆ
om „preaiubit”, sau foarte pretios.  (Dan.
9:23; 10:11, 19) Suntem convinsi ca Iehova ˘ cazul prieteniei cu Iehova. El ne vorbeste 
ˆ care ne-a dez-
asteapt
 a˘ cu nerabdare˘ ziua cand ˆ ıiˆ va ınviaˆ prin intermediul Bibliei, ın
˘
pe prietenii sai mult iubiti care dorm ın ˆ valuit˘ ˆ
gandurile si sentimentele sale. Noi
moarte! (Iov 14:15) ˆıi vorbim lui Iehova prin intermediul ru-
ˆ ˘ ˆ art ˘ a˘ sindu-i
5 In prezent, milioane de oameni imper- gaciunii, ımp  cele mai profun-
ˆ
fecti se bucura˘ de o prietenie strans ˆ a˘ cu Ie- de ganduri si sentimente, iar Iehova ne
ˆ ˘ ˘ ˘
4. Mentiona
 ti cateva exemple de barbati din pe- 6. Cum putem arata ca pretuim
 prietenia cu Dum-
˘ nezeu?
rioada precrestin
 a care au fost prieteni cu Dumne-
ˆ
zeu. 7. a) In armonie cu Proverbele 15:8, cum priveste

˘ ˘
5. Cum poate deveni cineva un prieten apropiat al Iehova rugaciunile noastre? b) Cum ne raspunde
˘
lui Iehova? Iehova la rugaciuni?

MAI 2020 27
 asculta˘ cu placere.˘ (Citeste  Proverbele nu uitam ˘ sa-i ˘ aducem multumiri
 si laude
15:8.) Fiind un Prieten iubitor, Iehova nu lui Iehova. (Ps. 145:2, 3)
doar ca˘ ne asculta˘ rugaciunile, ˘ dar ne si 9 Cu cat ˆ avem mai multi ani ın ˆ serviciul
˘
raspunde la ele. Uneori primim raspuns ˘ re- ˘ ˆ care el
lui Iehova si observam modul ın
pede, alteori poate ca˘ este nevoie sa˘ sta- ˘ ˘
ne-a raspuns la rug aciuni de-a lungul ˘
ˆ ˘
ruim ın rugaciune. Insa putem fi siguri ca˘
ˆ ˘
timpului, cu atat ˆ ar trebui sa˘ pretuim  mai
Iehova ne va raspunde ˘ la momentul potri- ˘
mult darul rugaciunii. De exemplu, Chris,
vit si ınˆ cel mai bun mod. S-ar putea ca ras- ˘
un frate care este de 47 de ani slujitor cu
˘ ˆ
punsul primit sa nu fie cel asteptat.  De timp integral, spune: „Imi face o deosebita˘
exemplu, poate ca˘ nu va ınl ˆ atura ˘ ˆ
o ıncer- ˘
placere sa˘ ma˘ trezesc ın ˆ zori si sa˘ ma˘ rog ın ˆ
care, ci ne va da ın ˆ telepciunea si puterea ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
 tihna. Ce poate fi mai ınviorator decat sa-i
de a o „suporta”. (1 Cor. 10:13) vorbesc lui Iehova ın ˆ timp ce razele dimine-
8 Cum ne putem exprima recunostin  ta  tii
 dau stralucire ˘ ˘
picaturilor de roua! ˘ Acest
pentru darul nepretuit al rugaciunii? O ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
 cadru ıncantator ma ındeamna sa-i multu- 
modalitate este aceea de a urma sfatul di- mesc pentru toate darurile primite de la el,
vin de ‘a ne ruga neıncetat’. ˆ (1 Tes. 5:17) ˘
inclusiv pentru privilegiul rugaciunii. Apoi,
Iehova nu ne obliga sa˘ ne rugam,
˘ ˘ ci ne res- ˆ
la sfarsitul
 ˘ ˘
zilei, dupa ce ma rog, merg linis- 
˘ ˆ ˆ
pecta liberul-arbitru. Totusi,  el ne ındeam- tit la culcare, avand o constiin  t a˘ curata”. ˘
na˘ ‘sa˘ perseveram ˘ ˆ rugaciune’.
ın ˘ (Rom. ˆ
12:12) Asadar, ˆ
rugandu-ne ın ˆ fiecare zi de SPIRITUL SFANT

˘ am ˘ ca˘ pretuim
mai multe ori, arat  acest dar 10  activa˘ a lui Dumnezeu este un alt
Forta
minunat. De asemenea, cand ne rugam, ˆ ˘ sa˘ ˘
9. Ce a spus un frate despre rugaciune si cum con-
˘
8. Cum ne putem exprima recunostin
 ta pentru da- sideri tu rugaciunea?
˘ ˘ ˆ
rul rugaciunii? 10. De ce trebuie sa pretuim
 spiritul sfant?

28 TURNUL DE VEGHE
 ˘ ˘
Cum putem arata recunostin
 t a
˘
pentru comorile care nu se vad?
(Vezi paragrafele 5, 8, 11, 18)

dar nevazut ˘ pe care trebuie sa-l ˘ pretuim. trivite. Odata˘ ce am constientizat ca˘ avem
 
ˆ
Isus ne-a ındemnat sa cerem neıncetat ˘ ˆ ˆ
ın ˘ ˘
o problema, trebuie sa-l rugam pe Iehova ˘
˘ ˆ
rugaciune spirit sfant. (Luca 11:9, 13) Prin sa˘ ne dea spiritul sau ˘ sfant ˆ ca sa˘ luptam ˘
intermediul spiritului sau, ˘ Iehova ne da˘ ˆ
ımpotriva ˆ
gandurilor sau a dorintelor  gre-
putere, chiar „puterea care depa˘ se  ste nor- site.
 Astfel, Iehova va vedea ca˘ nu vrem sa˘
malul”. (2 Cor. 4:7; Fap. 1:8) Cu ajutorul facem ceva ce l-ar putea determina sa˘ nu
spiritului sfant, ˆ putem face fat a˘ oricarei ˘ ˆ
ın- ˘ sfant. ˆ
ne mai ajute prin spiritul sau (Ef.
cercari. ˘
4:30)
11 Spiritul sfant ˆ ne ajuta˘ sa˘ ne achitam ˘ de 13 Ne putem adanciˆ recunostin  ta  pentru
ˆ
sarcinile primite ın serviciul lui Iehova. De ˆ ˆ
spiritul sfant reflectand la ceea ce s-a rea-
ˆ
asemenea, ne poate ajuta sa˘ ne dezvoltam ˘
lizat cu ajutorul lui ın ˆ prezent. Inainte de
talentele si aptitudinile. Prin urmare, sun- a urca la cer, Isus le-a spus discipolilor
tem constien  ti ca˘ rezultatele pozitive pe sai: ˘ „Veti primi putere cand ˆ spiritul sfant ˆ
care le obtinem  ˆ serviciul lui Iehova nu
ın va veni peste voi si-mi  veti fi martori . . .
˘ ˘ ci spiritului sfant. ˆ ˆ a˘ ın
ˆ cea mai ındep
ˆ ˘
ni se datoreaza noua, pan artat a˘ parte a pa- ˘
12 Arat ˘ am ˘ ca˘ pretuim ˆ cand ˆ ˆ
mantului”. (Fap. 1:8) Aceste cuvinte se
 spiritul sfant
˘ ˆ ˆ
ımplinesc ˆ prezent ıntr-un
ın ˆ mod impre-
ne rugam pentru a depista ın inima noas-
ˆ
tra˘ orice gand ˆ sau dorint a˘ gresit  a.˘ (Ci- sionant. Cu ajutorul spiritului sfant, au
teste Psalmul 139:23, 24.) Prin spiritul fost adunati din toate colturile  lumii apro-
ˆ ˘ ˆ
sfant, Iehova ne ajuta˘ sa˘ ın ˆ telegem
 daca˘ ximativ opt milioane si jumatate de ınchi-
ˆ ˘ ˆ ˘
natori ai lui Iehova. Mai mult, facem parte
avem o gandire gresit  a sau ınclinatii  nepo-
˘ ˆ dintr-o familie mondiala˘ ın ˆ care domneste

11. Cum ne ajuta spiritul sfant?
˘ ˆ
12. Potrivit cu Psalmul 139:23, 24, de ce trebuie sa 13. Cum ne putem adanci recunostin
 ta pentru spi-
˘ ˆ ˆ
ne rugam pentru spirit sfant? ritul sfant?

MAI 2020 29
 ˆ
pacea, ıntruc ˆ spiritul sfant
at ˆ ne ajuta˘ sa˘ rie unui grup de femei adunate ın ˆ afara
cultivam˘ calita˘ ti, precum iubirea, bucuria, orasului Filipi. Sa˘ remarcam ˘ ce spune Bi-
 
ˆ
pacea, ındelunga ˘
rabdare, ˘
bunavoin ta,
 bu- blia despre una dintre aceste femei, pe
˘
natatea, credinta, ˆ ˘ ˆ nume Lidia: „Iehova i-a deschis larg inima
 blandetea  si stapanirea
de sine, calita˘ ti care alcatuiesc
˘ „rodul spi- ca sa˘ ia aminte la lucrurile pe care le spu-
ˆ ˘ spiri-
ritului”. (Gal. 5:22, 23) Intr-adevar, nea Pavel”. (Fap. 16:13-15) Asemenea Li-
ˆ
tul sfant este un dar nepretuit! diei, milioane de persoane au fost atrase

de Iehova.
SPRIJINUL LUI IEHOVA, AL LUI ISUS ˆ revine meritul pentru fiecare re-
ˆ 16 Cui ıi
SI
 AL INGERILOR
zultat pozitiv pe care ılˆ obtinem  ınˆ predica-
14 O alta˘ comoara˘ care nu se poate vedea ˘ ˆ ˘
re? Raspunsul ıl gasim ın cuvintele lui Pavel ˆ
este aceea de ‘a colabora’ cu Iehova si cu referitoare la congregatia  din Corint: „Eu
partea cereasca˘ a organizatiei  sale. (2 Cor. am plantat, Apolo a udat, dar Dumnezeu a
6:1) Colaboram ˘ cu ei ori de cate ˆ ori parti- ˘
˘ facut sa˘ creasca, ˘ asa ca˘ nici cel ce plantea-

cipam la lucrarea de facere de discipoli. ˘
za nu este ceva, nici cel ce uda, ˘ ci Dumne-
Pavel a spus despre el si despre cei ce iau zeu, care face sa˘ creasca”. ˘ (1 Cor. 3:6, 7)
parte la aceasta˘ lucrare: „Suntem colabo- Asemenea lui Pavel, sa-i acordam ˘ ˘ lui Ieho-
ˆ ˘
ratori ai lui Dumnezeu”. (1 Cor. 3:9) Insa, va meritul pentru fiecare rezultat pozitiv
ˆ lucrarea de predicare suntem si colabo-
ın pe care ılˆ obtinem  ınˆ lucrare.
ratori ai lui Isus. Dupa˘ ce le-a poruncit 17 Ne putem exprima recunostin  ta  pen-
continuatorilor lui ‘sa˘ faca˘ discipoli din
tru privilegiul de ‘a colabora’ cu Dumne-
oamenii tuturor natiunilor’,  Isus le-a dat ˆ
˘ zeu, cu Cristos si cu ıngerii folosindu-ne
urmatoarea asigurare: „Eu sunt cu voi”. ˆ art ˘ a˘ si alto-
de orice ocazie pentru a le ımp
(Mat. 28:19, 20) De asemenea, ne bucu- ˘ ˘
˘ si de sprijinul ıngerilor ˆ ˆ ra vestea buna. Exista numeroase moduri
ram cand le anun- ˆ care putem face aceasta, de exemplu,
˘ ˘ ˘ ˘ ın
t am ‘vestea buna vesnic  a locuitorilor pa- ˆ ˆ public si din casa˘ ın ˆ casa”. ˘
ˆ predicand „ın
mantului’. (Rev. 14:6)
(Fap. 20:20) De asemenea, multi frati si
15 Ce reusim  sa˘ facem datorita˘ acestui surori predica˘ informal. Cand ˆ ˆ alnesc
ınt ˆ o
ˆ ˘ am
˘ mesa-
sprijin ceresc? In timp ce seman persoana, ˘ saluta˘ prietenos si ıncearc ˆ a˘ sa˘
˘
jul despre Regat, unele seminte
ˆ
 ale adeva- initieze
 o conversatie.  Daca˘ persoana do-
 sa discute, ei ındreapta˘ cu tact con-
rului ajung ın solul unor inimi receptive si reste ˘ ˆ
ˆ
ıncep sa˘ creasca. ˘ (Mat. 13:18, 23) Cine le
versatia  spre mesajul despre Regat.
face sa creasca si sa˘ rodeasca?
˘ ˘ ˘ Isus a spus ˆ
18 In calitate de „colaboratori ai lui
ca˘ nimeni nu poate deveni continuator al
˘ „daca˘ nu-l atrage Tatal”. ˘ Dumnezeu”, nu trebuie doar sa˘ plantam ˘
sau (Ioan 6:44)
ˆ ˘ ˆ ˆ
In Biblie gasim un exemplu ın acest sens. 16. Cui ıi revine meritul pentru rezultatele pozitive
ˆ
Cu o anumita˘ ocazie, Pavel a depus martu- ˘ pe care le obtinem  ın lucrare?
17. Cum ne putem exprima recunostin  ta
 pentru
˘ ˆ ˘
14. Cine ne ofera sprijin ın timp ce participam la privilegiul de a colabora cu Dumnezeu, cu Cristos
lucrarea de predicare? ˆ
si cu ıngerii?
˘ ˘
15. Mentiona
 ti un exemplu biblic care arata rolul 18, 19. a) Cum putem uda semintele  adevarului?
ˆ ˆ ˘ ˘
important pe care ıl are Iehova ın lucrarea de pre- b) Mentiona
 ti o experient a care arata cum a ajutat
˘
dicare. Iehova o persoana care studia Biblia.

30 TURNUL DE VEGHE
 ˘ ˆ
semintele  adevarului, ci si sa˘ le udam. ˘ In acest articol am analizat patru co-
20

Cand ˆ o persoana˘ manifesta˘ interes fat a˘ de mori care nu se vad, ˘ cea mai pretioasa˘ din-

adevar, trebuie sa˘ ne straduim
˘ ˘ sa˘ o revizi- tre ele fiind prietenia noastra˘ strans ˆ a˘ cu
˘ ˘ ˘ ˘
tam sau sa luam masuri ca un alt colabora- ˘
Iehova. Datorita acestei prietenii, ne pu-
tor sa˘ o contacteze pentru a ıncepe ˆ un tem bucura si de celelalte trei comori care
studiu biblic. Pe masura ce persoana pro- ˘ ˘ ˘ rugaciunea,
nu se vad: ˘ spiritul sfant ˆ si spri-

greseaza, ˘ ne bucuram ˘ sa˘ vedem cum mo- ˆ
jinul lui Iehova, al lui Isus si al ıngerilor
˘
deleaza Iehova mintea si inima acesteia. ˆ lucrarea de predicare. Sa˘ fim hotar
ın ˘ aˆ ti
˘ ˆ
sa ne adancim recunostin
19 De exemplu, Raphalalani, un vraci din  ta  pentru aceste
ˆ antat
ˆ ˆ ˘ ˘
comori care nu se vad si sa-i multumim ne-
Africa de Sud, era ınc de ceea ce ın- 
˘ ˆ
ıncetat lui Iehova pentru ca˘ este un Prie-
vata  la studiul biblic. Totusi,  i-a fost foar-
ˆ de minunat!
te greu sa˘ accepte punctul de vedere al ten atat
Bibliei referitor la comunicarea cu stra- ˘
˘ ˆ ˘
mosii.  (Deut. 18:10-12) Treptat, el s-a la- ˘ 20. Ce suntem hotarati sa facem?

sat modelat de Iehova si a renuntat  la prac-

ticile spiritiste, desi din acestea ıˆ si caˆ stiga 
existenta. ˆ
 Raphalalani, care, ın prezent,
are 60 de ani, spune: „Le sunt foarte recu- 

noscator ˘ Martorilor lui Iehova pentru ca˘ ˆ

LEGENDA IMAGINILOR, paginile 28 si 29: 1) In
m-au sustinut ˆ diverse moduri, inclusiv
ın
˘ ˘ ˘
 timp ce admira creatia,  o sora mediteaza la prie-
ˆın gasirea˘ ˘ Dar, mai pre- ˘ ˆ ˘
unui loc de munca. tenia ei cu Iehova. 2) Aceeasi sora ıl roaga pe
ˆ ˘ ˘ ˘
Iehova sa-i dea curajul de a depune marturie.
sus de toate, ıi sunt recunoscator lui Ieho- ˆ ˆ ˘
3) Spiritul sfant ıi da surorii curajul de a predica
va pentru ca˘ m-a ajutat sa˘ fac schimbari ˘ ın ˆ ˘
informal. 4) Sora studiaza cu persoana careia
˘
˘ ˘
viat a si sa particip la lucrarea de predicare ˘ ˘ ˘
i-a depus marturie informala. Ea beneficiaza de
ca Martor botezat”. ˆ
ajutorul ıngerilor.

˘ ˘ ˘ ˘
CUM PUTEM ARATA RECUNOSTIN
 T A PENTRU URMATOARELE COMORI CARE NU SE VAD?
˘ ˆ
˛ rugaciunea ˛ spiritul sfant ˛ sprijinul lui Iehova,
ˆ
al lui Isus si al ıngerilor
ˆ
ın lucrarea de predicare

ˆ
CANTAREA 145
Iehova ne promite Paradisul
34567 MATERIALE CE APAR
ˆ
May 2020  Vol. 141, No. 7 ROMANIAN IN JW LIBRARY SI
 PE JW.ORG

ˆ ˘
IN ACEST NUM AR EXPERIENTE


„Fac ce pot”
Articolul de studiu 19: Desi Irma are aproape 90 de ani, scrisorile ei
˘ ˘ ˆ
s apt am ana 6-12 iulie 2 bazate pe Biblie ating inimile celor care
ˆ ˆ le primesc.
„Regele nordului” ın timpul sfarsitului
 ˆ ˘
 ˛ SERII DE
In JW Library, cauta la PUBLICATII

ARTICOLE ˛ EXPERIENTE. 
Articolul de studiu 20: ˘
Pe jw.org, cauta la DESPRE NOI ˛ EXPERIEN-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
s apt am ana 13-19 iulie 12 TE  ˛ RASPANDIREA ADEVARULUI BIBLIC.
ˆ
Cine este „regele nordului” ın prezent?
ˆ ˘
 TINERII SE INTREAB A
ˆ ˘ ˘
Blandetea,
 de ce este important Ce m a poate motiva s a fac mi scare?

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sa o cultivam? 17 Pe langa faptul ca ıti ımbunatate  sti sanata-
˘ ˘

tea fizica, ce alte foloase ai daca faci miscare

ˆ
ın mod regulat?
Articolul de studiu 21: ˆ ˘
In JW Library, cauta la PUBLICATII  ˛ SERII DE
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
s apt am ana 20-26 iulie 20 ARTICOLE ˛ TINERII SE INTREABA.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Pe jw.org, cauta la INVAT ATURI BIBLICE ˛
Esti
 recunoscator pentru darurile oferite ˆ ˘
de Dumnezeu? ADOLESCENTI  ˛ TINERII SE INTREABA.



Articolul de studiu 22:

˘ ˘ ˆ
s apt am ana 27 iulie – 2 august 26
˘ ˘ ˘
Sa manifestam recunostin
 t a pentru comorile
˘
care nu se vad!

˘
IMAGINEA DE PE COPERTA:
La Armaghedon, Regatul lui Dumnezeu, simbo-
˘ ˘ ˘ ˆ
lizat printr-o piatra, va pune capat stapanirii
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita umane, reprezentata aici printr-o statuie urias a
ˆ ˘ ˘ (Vezi articolul de studiu 20, paragraful 11)
ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute
 prin
˘ ˘ ˘
donatii.
 Pentru a face o donatie,
 va rugam sa accesati donate.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie,
 citatele biblice sunt din Accesati site-ul jw.org ˙ sau scanati acest cod
Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

s
The Watchtower (ISSN 0043-1087) May 2020
˘ 2020 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania.
Printed in Germany.
w20.05-M

˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,

200115

V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.