Sunteți pe pagina 1din 16

11/11. Daniel cap.

10 - 12 (CARTEA ADEVĂRULUI)
(28.04.2022 –55:19)
https://www.youtube.com/watch?v=afUroMO3JrU

(00:01:5-00:07:2) Bine ați venit la acest seminar pe care l-am intitulat ‘Cartea Adevărului’
(00:07:7-00:14:5) Așadar, vom descrie și vom studia (analiza) ultimele capitole din cartea lui
Daniel:
(00:15:4-00:21:2) capitolele 10 - 12. Și, aici, vom vedea că, în Cuvântul lui Dumnezeu, se
menționează
(00:21:7-00:29:1) că este ‘Cartea Adevărului’. Căci aici, Dumnezeu ne arată istoria marilor
imperii,
(00:29:5-00:34:3) împărățiile acestui pământ - succesiunea până la întoarcerea Sa glorioasă.
(00:35:3-00:38:3) Vreau să încep, cu dumneavoastră, să studiez acest capitol
(00:38:8-00:43:4) și această carte impresionantă, înclinând capul, în rugăciune,
(00:43:7-00:45:3) pentru a vorbi cu Dumnezeu.
(00:48:1-00:52:5) Tatăl nostru, Îți mulțumim pentru posibilitatea de a studia Cuvântul Tău:
(00:52:9-00:58:2) în acest moment, capitolele 10-12 - aceste capitole minunate. (00:58:7-
01:03:8) Te rugăm ca, Tu, să ne binecuvântezi cu prezența Ta, cu Duhul Tău Sfânt
(01:04:3-01:06:5) și, de asemenea, cu îngerii Tăi sfinți.
(01:06:8-01:12:6) Îți mulțumim, Doamne! Fă-ne în stare să înțelegem! În Numele lui Isus,
Amin!
(01:15:4-01:23:3) Daniel capitolul 10. În versetul 1, ne arată un context foarte interesant;
(01:23:7-01:26:9) căci aici zice Cuvântul lui Dumnezeu, următoarele:
(01:28:1-01:35:1) “În al treilea an al lui Cir, împăratul Persiei, i-a fost descoperit un cuvânt, lui
Daniel
(01:35:5-01:45:4) numit Beltșațar; și, cuvântul era adevărat și, conflictul, mare; dar, el a
înțeles cuvântul
(01:46:0-01:49:2) și a înțeles viziunea.”
(01:50:9-01:57:1) Ce interesant! Aici, ni se introduce - în primul rând - cadrul istoric în care
(01:57:2-02:01:8) se desfășoară această profeție. Aceasta, a fost ultima referință
(02:02:3-02:07:7) pe care o găsim în cartea lui Daniel, cu privire la împăratul Cir.
(02:08:3-02:12:8) Spune că era cel de-al treilea an al împăratului Cir - din punct de vedere
istoric,
(02:13:4-02:26:7) între anul 536 și 535 Î.H. Astfel, aceste capitole pe care le vom analiza (10,
11 și 12),
(02:27:1-02:35:3) sunt ultima mare viziune pe care a avut-o profetul Daniel. În acel timp, el
deja era bătrân
(02:35:5-02:42:2) și i s-a dat această ultimă mare viziune, pentru a ne arăta, prin intermediul
acestor cuvinte,
(02:42:6-02:50:1) Cartea Adevărului.
Așadar, când a primit această viziune, el se afla
(02:50:6-02:59:6) (spune versetul 4) pe malul marelui râu Hidechel. Acest râu - Hidechel -
(03:00:1-03:08:7) cunoscut și ca râul Tigru - care se afla la vreo 55 km. distanță de cetatea
Babilonului;
(03:09:3-03:15:5) acolo este locul unde, bătrânul profet, s-a îndreptat pentru a sta în
prezența Domnului
(03:15:8-03:20:6) și unde el a primit această măreață și minunată profeție,
(03:21:0-03:26:9) pe care vom continua să o studiem. Vom vedea un lucru foarte minunat
(03:27:2-03:34:7) căci, Dumnezeu, ne va relata mari scene din această mare istorie (03:34:9-
03:38:2) a conflictului dintre Bine și rău - aici, pe pământ.
(03:39:0-03:46:8) Așa că, în versetul 1, vedem că era al treilea an al lui Cir. Știm că, profeția
anterioară
(03:47:2-03:54:7) pe care Daniel o primise acolo, în capitolul 9 (și, dacă vedem aici, versetul
1),
(03:55:6-04:01:4) era “în primul an al lui Darius, fiul lui Asuerus (Ahașveroș) din neamul
mezilor,
(04:01:6-04:05:7) care a ajuns să fie împărat peste împărăția haldeenilor”
(04:06:7-04:12:8) Primul an al împăratului Darius, era, de asemenea, primul an al împăratului
Cir
(04:13:4-04:18:8) căci, ei doi, se aflau într-o ‘coregență’ - am putea spune.
(04:19:3-04:23:6) Acest lucru, îl știm și datorită lui Daniel 6 versetul 28,
(04:24:5-04:28:7) (în care, când Babilonul a fost cucerit de către medo-persani,
(04:28:9-04:36:4) cărora acum, Cir și Darius, le erau împăraţi), unde ne indică (Daniel 6:28):
(04:36:9-04:41:5) “Și, acest Daniel, a prosperat în timpul domniei lui Darius, și de asemenea,
(04:41:9-04:45:4) în timpul domniei lui Cir, persanul.”
(04:46:3-04:52:5) Cu alte cuvinte: profeția din Daniel 10 (acest cadru, acest context -
(04:52:7-04:59:0) când ne spune că a fost al treilea an al lui Cir) a avut loc după doi ani
(04:59:4-05:06:0) de la viziunea anterioară pe care el o primise (în capitolul 9). Așa că,
Dumnezeu,
(05:06:4-05:13:9) în măreția Sa, a hotărât să îl inspire din nou pe profet, după doi ani, cu
această măreață profeție -
(05:14:2-05:16:5) ultima pe care avea să i-o dea.
(05:18:5-05:24:4) Versetul 1 din Daniel 10, zice că exista un conflict care era foarte mare.
(05:25:0-05:32:6) Exista o problemă: “conflictul era mare” - zice versetul; și, Daniel a avut o
reacție
(05:32:9-05:38:3) în fața acestei situații dificile. Reacția sa, a fost de a-L căuta pe Dumnezeu,
în rugăciune
(05:38:7-05:43:6) și în post. Versetele 2 și 3, spun:
(05:44:5-05:53:3) “În acele zile eu, Daniel, am fost în jale, timp de trei săptămâni. Nu am
mâncat delicatese
(05:53:7-05:58:5) nici nu a intrat, în gura mea, carne, nici vin; nici nu m-am uns cu unguent
(05:58:9-06:01:9) până ce s-au împlinit cele trei săptămâni.”
(06:02:8-06:11:9) Timp de trei săptămâni din acest mare conflict, Daniel s-a dedicat
rugăciunii și postului.
(06:12:5-06:19:6) Acest post, era unul bazat pe alimente foarte ușor de digerat;
(06:20:3-06:26:1) el, a mâncat alimente foarte simple: multe fructe, zarzavaturi. Și, aceste trei
săptămâni,
(06:26:5-06:36:3) el, le-a dedicat rugăciunii. Era mâhnit - zice versetul - căci, conflictul, era
mare.
(06:37:5-06:41:6) Daniel s-a dedicat rugăciunii pentru că el vroia să înțeleagă ce se petrecea
(06:41:9-06:46:7) și el avea nevoie de un răspuns. În câteva momente, vom vedea care a
fost acel mare conflict
(06:47:1-06:50:2) care a fost marea problemă pentru care Daniel s-a rugat (06:50:5-06:53:3)
pentru ca, Dumnezeu, să intervină și să dea o soluție.
(06:54:6-06:57:6) Versetul 12 (din Daniel 10) zice:
(06:58:5-07:06:6) “Atunci, mi-a zis: ‘Daniel, nu te teme, căci din prima zi în care ți-ai pus
inima
(07:07:0-07:14:7) ca să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au
fost auzite
(07:15:0-07:17:5) și, din pricina cuvintelor tale, eu am venit.”
(07:18:5-07:25:6) Oh, Daniel vroia să înțeleagă; el vroia să știe ce se petrece și el avea
nevoie
(07:26:1-07:33:5) de intervenția lui Dumnezeu. Planul divin, este ceea ce, Daniel, dorea să
înțeleagă;
(07:34:5-07:40:9) asupra evenimentelor și lucrurilor care aveau să vină asupra bisericii.
(07:41:9-07:46:5) Să ne amintim că, ceea ce, Daniel, încă nu înțelegea foarte bine,
(07:47:3-07:52:4) erau unele detalii ale profețiilor anterioare pe care le primise, mai ales
(07:53:0-08:00:0) în capitolele 8 și 9 din Daniel; dar, Dumnezeu în măreția Sa, ne dă tot mai
multă lumină
(08:00:6-08:06:6) și, treptat, clarifică tot mai mult lucrurile pentru ca, poporul Lui, prin
intermediul luminii
(08:07:0- 08:12:2) - care este progresivă -, să poată înțelege și să înțeleagă mai bine, intenția
lui Dumnezeu,
(08:12:6-08:14:1) planurile Domnului.
(08:15:5-08:19:3) Întrebarea, este: în acel timp, care era marea problemă
(08:19:6-08:25:0) pentru care, Daniel, s-a rugat și a postit trei săptămâni; și, inima lui, era
mâhnită?
(08:26:3-08:32:5) Știți? Dumnezeu făcuse o făgăduință - o putem vedea în Daniel capitolul 9
(08:33:2-08:39:6) versetul 2. Dumnezeu făcuse o promisiune și, spune aici, Cuvântul:
(08:40:4-08:44:9) “În primul an al domniei sale,” - este vorba despre Darius -
(08:45:6-08:49:4) “eu, Daniel, m-am uitat cu atenție, în cărți, la numărul anilor
(08:49:7-08:53:5) de care vorbise, Domnul, profetului Ieremia, că, trebuiau să se
împlinească,
(08:53:7-08:58:2) până la sfârșitul pustiirii Ierusalimului, șaptezeci de ani.”
(08:59:3-09:06:9) Oh, ce interesant! Așadar, aici, contextul care ne este arătat, era că, exista
o profeție
(09:07:6-09:16:5) care se împlinise: profeția celor 70 de ani, zic. Pentru că, Dumnezeu,
spusese
(09:17:0-09:22:7) mai înainte că, poporul Israel, va sta în Babilon doar 70 de ani;
(09:23:1-09:30:4) și că, la capătul acestui timp, se va întoarce în Ierusalim; va edifica din
nou, orașul.
(09:30:8-09:36:7) Atunci, Daniel, care se aflase acolo, în Ierusalim, în timpul distrugerii,
(09:37:3-09:42:2) fusese dus, de tânăr, în Babilon ca prizonier al Babilonului;
(09:42:9-09:47:1) dar, după aceea, viața lui s-a desfășurat acolo și și-a ajuns bătrânețele, în
Babilon.
(09:47:3-09:51:3) Și, acum el și-a amintit că, cei șaptezeci de ani, se împliniseră;
(09:51:6-09:55:9) el însuși, era martor al acestei împliniri. Și acum, el era în jale
(09:56:3-09:59:5) ca să se împlinească promisiunea lui Dumnezeu
(10:00:0-10:04:2) (ca, acum, poporul să se întoarcă pentru a reconstrui Orașul Ierusalim
(10:04:6- și, de asemenea, și Templul). Babilonul căzuse; acum, deja se aflau sub altă
guvernare
(10:10:3-10:14:3) - guvernarea medo-persană, sub împărații Darius și Cir.
(10:15:4-10:24:0) Acesta a fost cadrul, contextul în care se găsea mâhnirea lui Daniel, în
capitolul 10.
(10:24:5-10:29:9) Să ne amintim că, el, în capitolul 9, primise din partea îngerului,
(10:30:3-10:37:4) din partea lui Dumnezeu, o profeție a timpului. Și acolo, în Daniel 9 versetul
25,
(10:38:2-10:42:3) pentru cele șaptezeci de săptămâni, el primise un moment dat
(10:42:8-10:45:6) în care avea să se inițieze acest timp profetic.
(10:46:0-10:49:4) Spune, Cuvântul, astfel (Daniel 9:25):
(10:49:8-10:54:3) “Să știi, dar, și să înțelegi că, de la ieșirea poruncii pentru restaurarea și
edificarea
(10:54:6-10:56:4) Ierusalimului, până la Prințul Mesia, vor fi șapte săptămâni
(10:59:1-11:04:0) și șaizeci și două de săptămâni; se vor edifica din nou, piața și zidul, în
timpuri de strâmtorare.”
(11:04:5-11:07:1) Ceea ce el știa, era că, avea să existe o poruncă
(11:07:4-11:13:8) pentru restaurarea și edificarea Ierusalimului; și el, acum, dorea ca,
această poruncă
(11:15:2-11:18:9) să se împlinească, să se completeze și, să se reconstruiască (11:19:2-
11:25:3) Ierusalimul și Templul. Aceasta era mâhnirea din inima lui Daniel; deoarece -
(11:26:1-11:33:2) cum vom vedea -, existau unele puteri rele care încercau să împiedice
împlinirea profeției.
(11:34:2-11:40:7) Existau situații de influențe vrăjmașe care doreau să nu se reconstruiască
Templul,
(11:41:2-11:47:8) nici cetatea. Și, în acest mod, erau cu adevărat timpuri de strâmtorare,
(11:48:6-11:52:7) pentru că exista multă împotrivire. Așa cum, aici, profeția a zis
(11:53:0-11:58:9) că aveau să se reconstruiască în timpuri de strâmtorare. Nu avea să fie
ușor.
(12:00:0-12:06:7) Dar, împăratul Cir, dăduse o primă poruncă. El, dăduse porunca
(12:07:0-12:12:4) (veniți cu mine în cartea lui Ezra capitolul 1), el dăduse o poruncă (12:12:7-
12:16:3) ca să se reconstruiască Ierusalimul, pentru ca, poporul să se întoarcă
(12:16:7-12:19:8) din Babilon și să-și reconstruiască cetatea și Templul. (12:20:3-12:25:5)
Dumneavoastră puteți să o citiți în Ezra capitolul 1 versetele 7 și 8,
(12:26:1-12:31:2) unde spune: “Și, împăratul Cir, a scos uneltele Casei Domnului,
(12:31:8-12:37:2) pe care Nabucodonosor le luase din Ierusalim și le pusese în casa
dumnezeilor lui.
(12:37:5-12:43:6) Așadar, Cir împăratul Persiei, le-a scos prin mâna vistiernicului său,
Mitredat;
(12:44:2-12:49:8) care le-a dat în grija lui Șeșbațar, principele lui Iuda.”
(12:50:6-12:56:9) Astfel aici, sub Șeșbațar, poporul a primit permisiunea de a se întoarce
(12:57:2-13:06:1) - din împărăția Medo-Persană care acum cucerise Babilonul - din nou în
țara lor.
(13:07:1-13:12:2) Dar, erau probleme. În orice caz, aici în cartea lui Ezra, în capitolul 2,
(13:12:6-13:18:7) se poate găsi lista persoanelor care s-au întors, din Babilon, la Ierusalim.
(13:19:1-13:23:7) Și, în capitolul 3, dumneavoastră puteți găsi, în cartea lui Ezra,
(13:24:1-13:31:2) unele dintre pregătirile pe care le-a făcut poporul în acest plan atât de
fericit
(13:31:7-13:35:6) de a se întoarce și a reconstrui; dar, acolo, au început problemele.
(13:36:0-13:44:5) În Ezra capitolul 4 versetele 1-3, ni se introduce problema acelora care s-
au întors
(13:45:2-13:48:9) pentru a reconstrui. Zice astfel (Ezra 4 versetul 1):
(13:50:1-13:56:9) “Auzind, vrăjmașii lui Iuda și lui Beniamin că, cei întorși din captivitate,
(13:57:3-14:02:5) clădeau Templul Domnului Dumnezeului lui Israel, au venit la Zorobabel
(14:02:8-14:07:9) și la căpeteniile caselor părintești și le ziseră: ‘Să construim împreună cu
voi;
(14:08:5-14:13:2) pentru că și noi, ca voi, căutăm pe Dumnezeul vostru și, Lui Îi aducem
jertfe
(14:13:5-14:19:3) din zilele lui Esar-Hadon, împăratul Asiriei, care ne-a adus aici.’
(14:20:2-14:15:1) Zorobabel, Iosua și celelalte căpetenii ale caselor părintești ale lui Israel,
(14:25:5-14:30:5) au zis: ‘Nu se cuvine să zidim, împreună cu voi, o Casă Dumnezeului
nostru;
(14:31:0-14:36:1) ci, noi singuri o vom construi, Domnului Dumnezeului lui Israel, după cum
ne-a poruncit
(14:36:5-14:38:9) împăratul Cir, împăratul Persiei.”
(14:39:9-14:47:4) Acum, motivul pentru care ei au refuzat ca, cei care erau așezați acolo,
(14:47:9-14:52:4) să sprijine construcția și reconstrucția, era următorul:
(14:53:3-14:59:4) când israeliții au fost duși prizonieri în Babilon, câțiva rămăseseră pe urmă;
(15:00:3-10:05:6) și, cei care rămăseseră pe urmă, în timpul acestor 70 de ani, din păcate
(15:06:1-15:12:9) (descendenții israeliților) se căsătoriseră cu persoane care nu erau dintre
iudei -
(15:13:7-15:19:3) persoane dintre păgâni. Și atunci, acolo, s-a dezvoltat o religie (15:20:3-
15:27:9) cunoscută ca ‘samaritenii’ în popor și, din păcate, erau politeiști și idolatrii -
(15:28:9-15:31:6) cei care erau așezați în țară, când poporul s-a întors.
(15:32:4-15:35:4) Și, acesta este motivul pentru care au spus ‘Nu putem construi cu voi,
(15:35:8-15:42:2) deoarece, avem credințe diferite: noi nu suntem idolatrii și nu avem mai
mulți dumnezei.’
(15:42:7-15:50:4) Și, acesta a fost motivul. Iar, celor care erau așezați acolo, le-a căzut foarte
rău
(15:51:4-15:59:2) și li s-au făcut vrăjmași. Au zis: ‘Cum e posibil? Noi, le oferim ajutor, iar ei
refuză.
(15:59:5-16:05:8) Pe deasupra, noi eram cei stabiliți aici, iar ei au venit și resping ajutorul
nostru.’
(16:06:2-16:12:4) Așa că, vrăjmășia a crescut și a început o mare problemă, (16:13:4-
16:18:3) pentru că nu își doreau întoarcerea celor exilați; ei, nu o vroiau.
(16:19:1-16:24:3) Zice versetul 4 (și mai departe) acum (aici, în Ezra capitolul 4 versetul 4):
(16:24:6-16:31:2) reacția - modul în care au fost tratați cai care s-au întors din Babilon; zice
versetul 4:
(16:31:9-16:37:1) “Dar, poporul țării, l-a intimidad pe poporul iudeu și l-a făcut să se teamă;
(16:37:4-16:43:2) ca să nu construiască. Pe deasupra, i-au mituit împotriva lor, pe sfetnici
(16:43:5-16:48:6) ca să le zădărnicească planurile, în tot timpul domniei lui Cir, împăratul
Persiei;
(16:49:0-16:53:9) și până la domnia lui Darius împăratul Persiei. Și, în timpul domniei lui
Asuerus,
(16:54:4-17:00:9) la începutul domniei lui, au scris o învinuire împotriva locuitorilor din Iuda și
din Ierusalim.”
(17:01:9-17:09:5) O, ce situație teribilă! Ne dăm seama? Puțin câte puțin, înțelegem
mâhnirea lui Daniel,
(17:09:8-17:13:9) acolo în Babilon: că a început să audă vești despre ce se petrecea:
(17:14:5-17:21:0) problemele, vrăjmășiile, persecuțiile pentru a împiedica zidirea. (17:22:2-
17:26:5) Poporul care se întorsese, a fost descurajat; au fost amenințați;
(17:27:2-17:33:2) au apărut acuzații false împotriva lor, denunțuri către autorități.
(17:34:0-17:38:9) În acest mod, de asemenea, ei i-au corupt pe preoții Templului.
(17:40:0-17:45:0) Ce trist! Daniel, era bătrân; el avea vreo 90 de ani în acele vremuri.
(17:45:4-17:51:5) El nu se întorsese; dar acum, el a auzit, a aflat de toată această problemă
și l-a afectat mult.
(17:52:4-17:59:8) După cum tocmai am văzut în versetul 5, ei i-au mituit pe deasupra, pe
sfetnici.
(18:00:8-18:05:3) Acum: unde exercitau mai multă influență acești sfetnici?
(18:06:1-18:10:8) Așadar, în centrele de putere politică ale imperiului Persan.
(18:11:5-18:18:8) Acolo a ajuns mita, până la curtea împăratului, pentru a încerca să
împiedice
(18:19:2-18:22:4) reconstrucția cetății și a Templului.
(18:25:0-18:26:8) O, cât de dificilă situație!
(18:27:5-18:35:5) Aici (întorcându-ne: Daniel capitolul 10), găsim că până și principele
Persiei,
(18:35:9-18:45:5) s-a opus reconstrucției. Daniel 10 versetul 13: “Dar, principele împărăției
Persiei,
(18:45:9-18:48:9) mi s-a împotrivit” - zice aici - “timp de douăzeci și una de zile.”
(18:49:3-18:50:8) Și, dacă sărim la versetul 20:
(18:51:9-18:55:9) “Cel ce mi-a zis: ‘Știi pentru ce am venit la tine? Acum, trebuie să mă întorc
(18:56:4-18:58:9) să mă lupt cu principele Persiei.”
(18:59:6-19:05:6) Era o situație foarte dificilă. Toate aceste vești despre problemele cu
reconstrucția,
(19:06:3-19:13:6) au ajuns în auzul lui Daniel. Și, care a fost reacția lui Daniel? A început să
se roage
(19:13:8-19:19:6) și să postească - ceea ce tocmai am văzut - timp de trei săptămâni;
deoarece,
(19:20:2-19:24:9) problema - conflictul, era mare. Așa îl descrie Cuvântul lui Dumnezeu.
(19:25:7-19:32:2) Daniel, (dumneavoastră știți) era un om al rugăciunii. El, s-au rugat, în loc
de a se plânge.
(19:32:8-19:37:6) Uneori, ființa umană, este înclinată să murmure, în loc de a se ruga.
(19:38:0-19:41:9) Dar, nu! Daniel, s-a dedicat rugăciunii, în loc de a se plânge.
(19:42:2-19:45:5) El, a căutat intervenția divină, ajutorul lui Dumnezeu.
(19:46:1-19:51:3) El, întotdeauna a avut obiceiul de a se ruga. Vă amintiți? Daniel, se ruga
de trei ori pe zi.
(19:52:5-19:58:0) Și, Daniel, el L-a căutat întotdeauna pe Dumnezeu, pentru ca El să poată
(19:58:5-20:02:9) împlini profețiile; de asemenea, cea a celor 70 de ani.
(20:04:0-20:07:6) Dumnezeu, făcuse profeția celor 70 de ani, că poporul avea să
construiască din nou
(20:08:0-20:10:4) și Templul și cetatea - aveau să fie reconstruite.
(20:11:2-20:14:3) Daniel, știa mai dinainte că erau timpuri dificile;
(20:14:9-20:20:4) dar, chiar și așa, Daniel s-a dedicat rugăciunii, ca să-L implore pe
Dumnezeu
(20:20:7-20:26:7) să ajute, să intervină pentru a se rezolva problemele. El, L-a căutat pe
Dumnezeu
(20:27:6-20:34:2) și, aceasta s-a petrecut când el s-a îndepărtat, plecând acolo, la râul Tigru.
(20:34:9-20:38:5) Acolo, în singurătate, L-a căutat pe Dumnezeu, în rugăciune.
(20:39:9-20:47:6) Acum, Dumnezeu, de multe ori intervenise în viața lui Daniel și
răspunsese.
(20:47:9-20:54:7) De exemplu, în Daniel capitolul 2, Dumnezeu îi răspunsese lui Daniel, în
rugăciunile lui
(20:55:3-20:59:7) și îi repetase visul lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului.
(21:00:4-21:06:7) Și, dacă dumneavoastră căutaţi în Daniel capitolul 6, și acolo Dumnezeu îi
trimisese
(21:07:2-21:12:7) pe îngerii Săi și au ținut leii acolo, în groapa cu lei.
(21:13:2-21:17:4) O, da! Daniel, era un om al rugăciunii. Când el se ruga, Dumnezeu
intervenea
(21:17:8-21:20:1) pentru că, Daniel, făcea voia Lui.
(21:20:7-21:25:6) În Daniel capitolul 9, în urma rugăciunilor lui Daniel, Dumnezeu l-a trimis
(21:25:8-21:31:8) chiar pe îngerul Gabriel ca să răspundă la întrebările lui și să îi arate
viziunile.
(21:32:6-21:40:3) Și, acum aici, găsim - în Daniel capitolul 10 -, că Dumnezeu, îi trimite chiar
o viziune
(21:40:6-21:44:5) a Fiului Său - a lui Isus Hristos, lui Daniel. Ce minunat!
(21:45:5-21:52:5) Vreau să vă spun că, Daniel 10, ca și Daniel 9, urmăresc aceeași linie,
progresivă.
(21:53:1-21:59:0) Se repetă puțin istoria, în amândouă istoriile, atât în Daniel 9, cât și în
Daniel 10,
(21:59:5-22:04:8) Daniel, mai întâi este disperat pentru împlinirea profeției.
(22:05:3-22:09:6) Și atunci, Daniel, în fiecare dintre cele două istorii, se smerește înaintea lui
Dumnezeu
(22:10:1-22:13:8) și se roagă pentru favoarea Domnului; pentru ca, El să intervină.
(22:14:6-22:20:7) Și apoi, în ambele profeții, Dumnezeu intervine și îl trimite pe îngerul
Gabriel,
(22:21:2-22:27:5) de asemenea, ca să-i explice lui Daniel viziunea și ca să îi răspundă la
întrebări.
(22:28:7-22:34:3) Are o foarte mare semnificație faptul că, Daniel, a postit timp de trei
săptămâni.
(22:35:4-22:44:4) Știți de ce? Deoarece, în tradițiile biblice, se cer doar trei zile ca un act de
pocăință.
(22:44:8-22:49:1) Așa a fost, de exemplu, în istoria Esterei (dacă, dumneavoastră, căutaţi în
Estera
(22:49:1-22:55:2) capitolul 4 versetul 16), când Estera s-a rugat pentru favoarea lui
Dumnezeu
(22:55:9-22:58:8) și a postit, pentru ca Dumnezeu să intervină: erau trei zile.
(22:59:3-23:02:3) Și, același model, îl găsim în diferite locuri din Biblie.
(23:02:8-23:06:7) Dar, Daniel a decis să îl țină timp de trei săptămâni.
(23:07:6-23:13:9) Așadar, el s-a rugat foarte intens; iar rugăciunea sa și dorința sa de a
înțelege,
(23:14:1-23:20:2) erau foarte mari. Și - e foarte interesant - de șapte ori, el a înmulțit
(23:20:9-23:27:4) aceste trei zile de post și rugăciune. 3 x 7 = 21 - căci, au fost 21 de zile.
(23:28:0-23:35:4) Zice Daniel capitolul 10: erau 21 de zile în care, Dumnezeu…
(23:38:1-23:41:9) Scuzați-mă, a trebuit să închid celularul. Începea să vibreze și să
deranjeze
(23:42:5-23:48:2) și, ne-ar fi prejudiciat. Pentru că, în acest moment, nu e timp pentru a
răspunde la apeluri,
(23:48:9-23:51:7) ci, suntem foarte concentrați într-un studiu biblic.
(23:52:9-23:59:8) Priviţi aceasta: Dumnezeu, răspunde repede; dar, chiar așa fiind,
(24:00:8-24:04:9) Dumnezeu Se bucură când copiii Lui Îl caută cu multă rugăciune și, de
asemenea, cu post.
(24:05:7-24:13:7) Daniel 10 versetul 4, zice că “A fost a 24-a zi a primei luni, când eu mă
aflam
(24:14:1-24:16:9) pe malul marelui râu Hidechel.”
(24:17:9-24:22:9) Aici, ne indică cu exactitate când au început rugăciunea și postul lui.
(24:23:3-24:30:1) “În a 24-a zi a primei luni.” - această lună, a fost o lună specială:
(24:30:5-24:37:6) în calendarul evreilor, a fost luna ‘Nisan’. Era în contextul vremii Paștelui.
(24:38:5-24:45:4) Aceasta, nu a fost o întâmplare, căci viziunea are loc în contextul istoric al
Paștelui.
(24:45:8-24:49:8) Adică, în contextul istoric al eliberării poporului lui Dumnezeu;
(24:50:6-24:55:8) și de întoarcere în țara făgăduită. Așadar, acum de asemenea, era în joc
același lucru:
(24:56:7-25:01:4) poporul, trebuia să se întoarcă, după ce a fost eliberat (de data aceasta,
din Babilon)
(25:02:2-25:07:3) să se întoarcă în țara făgăduită, pentru a reconstrui. Era același context.
(25:07:6-25:08:5) Foarte interesant!
(25:09:5-25:18:2) Și acum Daniel, primește o glorioasă viziune, în versetele 5-7. Daniel 10
versetul 5:
(25:18:6-25:23:1) “Am ridicat ochii și am privit. Și, iată, un Bărbat îmbrăcat cu in și încins
(25:23:3-25:28:9) cu un brâu de aur din Ufaz. Trupul Lui, era ca o piatră de beril: și, fața Lui,
(25:29:3-25:35:1) părea ca un fulger; și, ochii Săi, ca făclii de foc; și, brațele și picioarele Lui,
(25:35:4-25:42:9) ca și culoarea aramei lustruite; și, sunetul cuvintelor Lui, ca zgomotul unei
mulțimi”
(25:43:2-25:52:5) zice aici. O, această descriere, era măreață! Era foarte asemănătoare
viziunii
(25:53:3-25:56:9) pe care, Ioan, avea să o primească în Apocalipsa capitolul 1.
(25:57:6-26:00:8) Viziunea lui - apariția Domnului Isus.
(26:01:7-26:08:3) Știți? La sfârșitul slujirii sale pământești, Daniel ca profet al lui Dumnezeu,
(26:09:3-26:15:6) la cei aproape 90 de ani ai lui, se întâlnește, la sfârșit - personal - cu
Domnul
(26:16:0-26:20:5) pe Care, Daniel, Îl slujise întreaga lui viață.
(26:21:3-26:26:1) Cei trei prieteni ai lui, avuseseră deja privilegiul de a se întâlni cu Domnul
Isus
(26:26:8-26:28:5) acolo, în cuptorul de foc.
(26:29:3-26:34:6) Dar, acum, Daniel însuși are privilegiul de a se întâlni cu Domnul său,
(26:35:0-26:39:8) Cui el Îi servise, întotdeauna, în întreaga sa viață.
(26:41:0-26:46:2) Daniel însuși, primise o viziune, o profeție despre venirea lui Mesia,
(26:46:4-26:50:8) cu un timp profetic stabilit cu claritate - în Daniel 9.
(26:51:2-26:56:0) Și acum aici, în capitolul 10, Domnul i Se prezintă într-o viziune.
(26:56:6-26:58:2) O, ce minunat!
(26:58:9-27:02:3) Isus apare aici, în această viziune, ca Mare Preot:
(27:02:8-27:10:3) cu in, cu o centură de aur, ca în flăcări, strălucitor. Astfel este descrierea
Lui.
(27:10:9-27:16:8) La fel ca cea pe care a văzut-o sfântul Ioan, în Apocalipsa capitolul 1
versetele 13-16.
(27:17:5-27:22:3) Dumneavoastră puteți să citiți acasă, aceste versete și veți vedea
similitudinile.
(27:22:8-27:26:9) Amândoi profeții, erau deja bătrâni când au primit aceste viziuni
(27:27:4-27:32:4) - atât Daniel cât și sfântul Ioan; amândoi se aflau în exil,
(27:33:1-27:37:2) sub stăpânirea altei națiuni care preluase controlul
(27:37:9-27:41:1) (Daniel aici, mai întâi sub Babilon, apoi Medo-Persia;
(27:41:6-27:47:4) iar, bătrânul Ioan, se afla sub imperiul Roman, acolo, în insula Patmos)
(27:47:8-27:56:8) Ambii au avut viziuni și profeții cu același caracter: străbătând secolele și
mileniile,
(27:57:1-28:02:0) imperiile și națiunile, religiile…până la întoarcerea lui Isus Hristos.
(28:02:8-28:07:3) Și, fiecare, își primise viziunea în ziua Sabatului.
(28:08:4-28:16:4) În Apocalipsa 1 versetul 10, spune că sfântul Ioan, a primit viziunea în ziua
Domnului -
(28:16:7-28:20:4) în Sabatul sfânt. Și, de asemenea, Daniel aici în capitolul 10,
(28:20:9-28:24:9) primește și el viziunea despre Isus Hristos, în Sabat.
(28:25:3-28:32:2) Noi, putem să înțelegem aceasta, printre rânduri; în context, ne arată că
așa a fost.
(28:32:6-28:42:3) Căci, aici ne indică faptul că, aceste trei săptămâni, care au început în
versetul 4
(28:43:0-28:48:3) ziua a 24-a a primei luni; iar, versetul 3, spune că au fost trei săptămâni.
(28:48:7-28:56:7) Și, versetul 12, spune de asemenea că au fost 21 de zile, “din prima zi
(28:57:2-29:06:8) în care tu ai început”. 21 de zile - trei săptămâni (7x3=21). Adică și aici,
Domnul,
(29:07:1-29:13:1) ne arată trei săptămâni complete, de șapte zile. Ce minune! Ce minunat!
(29:13:6-29:22:9) Și care a fost reacția lui Daniel, față de minunata experiență a arătării lui
Isus Hristos în viziune?
(29:23:7-29:28:3) Așadar, reacția lui, era puternică - zice versetul 7:
(29:29:4-29:34:4) “Numai eu, Daniel, am văzut acea viziune; iar, oamenii care erau cu mine,
nu au văzut-o
(29:34:8-29:41:4) ci, i-a apucat o mare spaimă și au fugit” - zice aici, Daniel 10 versetul 7 -
(29:41:8-29:46:9) “și au fugit să se ascundă. Am rămas eu singur” - zice versetul 8 -
(29:47:5-29:51:2) “și am văzut această mare viziune; și, nu a mai rămas nici o putere în
mine.
(29:51:7-29:57:9) Ci, puterea mea, s-a schimbat în slăbiciune și nu am mai avut nici o
vigoare.”
(29:59:2-30:03:5) O foarte asemănătoare experiență, avuseseră în esență, toți
(30:04:0-30:07:8) cei care au trecut prin experiența unei viziuni a lui Isus Hristos.
(30:08:4-30:17:3) În Apocalipsa 1:17, când Ioan are viziunea lui Isus Hristos, uitați cum este
descrisă în Cuvânt:
(30:18:1-30:25:2) Apocalipsa 1 versetul 17, zice: “Când L-am văzut, am căzut ca mort, la
picioarele Lui;
(30:26:0-30:29:1) și, El, Și-a pus mâna dreaptă peste mine, spunându-mi: ‘Nu te teme!
(30:29:3-30:31:7) Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă’”
(30:32:7-30:38:4) Așadar și aici, a căzut ca mort, la picioarele Lui. Și, ceva asemănător,
experimentaseră
(30:38:9-30:46:4) Petru, Iacov și Ioan, acolo pe muntele schimbării la față - în Matei 17:6,7
(30:46:9-30:52:5) și în Cartea Faptelor 9 versetul 7, când Pavel s-a întâlnit cu Isus Hristos,
(30:52:9-30:57:8) și el a căzut, de pe calul lui, aproape ca mort; și, toți, au fugit.
(30:58:2-30:59:8) Iar el, de asemenea, a zis: ‘Am rămas singur.”
(31:00:6-31:01:9) Oh! Foarte interesant!
(31:02:5-31:10:2) La fel și profetul Ezechiel, care relatează viziunea arătării Domnului, în
Ezechiel 1:28.
(31:11:1-31:18:6) Aşadar, când Domnul Se arată profeților Săi, copiilor Săi, este o experiență
(31:19:5-31:23:8) atât de mare, atât de puternică, încât acela cade, ca mort, la picioarele Lui!
(31:24:2-31:29:1) Și, acela, se teme deoarece este PREZENȚA lui Dumnezeu, Cel
Atotputernic,
(31:29:9-31:32:1) în slava Lui. Este impresionant!
(31:32:7-31:36:4) De aceea, toți profeții care au experimentat aceasta (și oamenii lui
Dumnezeu),
(31:36:8-31:38:8) au avut o reacție foarte asemănătoare.
(31:40:2-41:49:4) Acum, acel înger trimis ca să explice viziunea, este interpretul comun
(31:50:1-31:56:3) al profețiilor din Daniel, începând cu capitolul 8 până la 12. Mereu și
mereu, apare
(31:56:8-32:02:1) îngerul Gabriel ca să îi explice lui Daniel, viziunile, pentru ca el să
înțeleagă.
(32:02:5-32:09:1) Acum aici, în Daniel 10 versetul 10, unde spune “Iată, o mână m-a atins
(32:10:5-32:14:9) și m-a făcut să stau pe genunchii mei și pe palmele mâinilor mele. Mi-a
spus:
(32:15:3-32:22:9) ‘Daniele, om preaiubit, ia seama la cuvintele pe care ți le voi spune. Și, stai
pe picioare.
(32:23:2-32:28:0) Căci, acum am fost trimis la tine.’ În timp ce îmi spunea aceste cuvinte,
32:28:4-32:34:2) m-am ridicat pe picioare, tremurând. Atunci, mi-a zis: ‘Daniele, nu te teme!
(32:34:5-32:40:8) Căci, din prima zi în care ți-ai pus inima să înțelegi și să te smerești
înaintea Dumnezeului tău,
(32:41’6-32:47:1) cuvintele tale au fost ascultate; și, din pricina cuvintelor tale, am venit eu.’”
(32:48:7-32:54:6) Acest lucru, este impresionant, transcendent, puternic - ceea ce vedem!
(32:55:9-33:01:8) Daniel, profetul iubit - zice aici; căci, Dumnezeu, vrea să existe o prietenie;
(33:02:0-33:07:5) nu doar cu profeții Săi - cu făpturile Lui iubite, cu copiii ascultători.
(33:08:3-33:12:8) Dumnezeu ne iubește, vrea să locuiască împreună cu noi. Dorește să
coboare
(33:13:6-33:18:5) aici, cu noi - în inimile noastre. El dorește să fie, nu doar un Dumnezeu de
departe,
(33:18:8-33:22:2) ci, un Prieten apropiat. Și, vedem acest lucru, în această istorie.
(33:23:5-33:28:1)) Isus Hristos, este afectuos, este iubitor, este Un Protector divin
(33:29:0-33:32:5 - nu doar de la distanță, ci, la nivel personal.
(33:33:6-33:41:2) Și acum, Gabriel, care fusese trimis - în trecut, pentru a-i arăta lui Daniel
viziunile,
(33:41:7-33:48:6) - așa ca în capitolul 8 versetul 16, de exemplu - a fost trimis ca să-i explice
(33:49:0-33:50:9) profetului Daniel, viziunile.
(33:51:4-33:57:7) Acum, vedem că el se întoarce ca să continue să-i explice viziunile, lui
Daniel.
(33:59:8-34:05:5) Este foarte interesant! Multe dintre profeții, au fost date prin intermediul
îngerului Gabriel.
(34:06:1-34:11:5) De exemplu: în Daniel capitolul 9, anunţul cu privire la când avea să vină
(34:12:6-34:17:1) Mesia, Isus Hristos, pe pământ. Priviţi aici, în Daniel 9 versetul 21:
(34:18:4-34:21:6) “Pe când vorbeam eu încă, în rugăciunea mea, omul Gabriel,
(34:21:9-34:25:8) - pe care-l văzusem în viziune la început - a venit la mine, în zbor iute,
(34:26:2-34:31:7) la ora când se aducea jertfa de seară și m-a făcut să înțeleg; și a vorbit cu
mine, spunându-mi:
(34:32:1-34:35:5) ‘Daniele, acum am ieșit ca să îți dau înțelepciune și înțelegere.’”
(34:36:0-34:39:2) Și, apoi, îi explică profeția celor șaptezeci de săptămâni. (34:39:7-34:43:9)
Unde, de asemenea - în versetele 24, 25, 26 - vorbește despre (34:44:2-34:52:5) Sfântul
sfinților, de Prințul Mesia, că avea să vină. Și, însuși Gabriel, după secole
(34:52:9-34:57:2) vine pentru împlinirea acelor profeții.
(34:57:6-35:08:4) De exemplu aici, în capitolul 1 versetul 1, din Luca. Luca versetul 1 din
capitolul 1.
(35:09:8-35:18:3) Aici: “Deoarece mulți au încercat să așeze în ordine” - explică aici -
“lucrurile”
(35:19:0-35:24:5) Dar apoi, în versetul 19, zice:
(35:25:0-35:30:6) “Răspunzând, îngerul îi zise: ‘Eu sunt Gabriel, care stau înaintea lui
Dumnezeu;
(35:31:2-35:37:6) am fost trimis să îți vorbesc și să îți dau această veste bună.’” Amin! Slavă
lui Dumnezeu!
(35:38:2-35:43:3) Îngerul Gabriel care, cu secole înainte, a venit ca să îi spună lui Daniel,
(35:43:8-35:46:5) profeția timpului care avea să ducă la Mesia,
(35:46:9-35:54:6) acum - după secole - vine și arată și este prezent acolo, chiar în împlinirea
acelei profeții,
(35:54:8-35:58:7) în nașterea lui Mesia și în arătarea lui Mesia.
(35:59:4-36:05:9) Ce minunat este Dumnezeu, cum lucrează! Îngerii - cum vedem - sunt
ființe amabile
(36:06:4-36:09:4) care lucrează cu fervoare, pentru salvarea noastră.
(36:11:0-36:14:6) Și, rugăciunile pe care le-a făcut Daniel, au primit răspuns;
(36:14:7-36:21:3) căci, Dumnezeu răspunde la rugăciuni. Dar, rugăciunile, și răspunsul la
ele,
(36:21:7-36:26:4) sunt condiționate. Priviţi cu mine, cum exprimă cartea Proverbelor, acest
lucru!
(36:27:4-36:32:7) Proverbe capitolul 28; și aici, versetul 9.
(36:34:6-36:37:9) “Cel care își îndepărtează urechea, ca să nu audă Legea,
(36:38:5-36:41:6) rugăciunea lui, de asemenea, este o urâciune.”
(36:42:0-36:47:9) O, noi nu trebuie doar să ne rugăm; trebuie, de asemenea, să Îl ascultăm
pe Domnul,
(36:48:1-36:51:4) să păzim Legea Lui. Priviţi cum exprimă aceasta, Noul Testament,
(36:51:6-36:59:5) în Ioan capitolul 9 - Ioan capitolul 9 versetul 31. Și spune aici, Cuvântul:
(37:00:0-37:05:7) “Și știm că, Dumnezeu, nu-i ascultă pe păcătoși; dar, dacă cineva se teme
de Dumnezeu
(37:06:0-37:08:9) și face voia Lui, pe acela îl ascultă.”
(37:09:9-37:14:2) Ce minunat! Există condiții: trebuie să facem voia lui Dumnezeu
(37:14:9-37:17:7) pentru ca El să poată asculta și răspunde la rugăciunile noastre.
(37:18:1-37:28:9) Priviţi cum o exprimă 1 Ioan capitolul 3. Să căutăm împreună! 1 Ioan
capitolul 3 versetul 22.
(37:30:5-37:31:6) Și spune, Domnul, aici:
(37:32:8-37:38:5) “Și, orice lucru pe care l-am cere, îl vom primi, de la El” - de ce? -
(37:39:0-37:44:7) “pentru că păzim poruncile Lui și facem lucrurile care sunt plăcute înaintea
Lui.”
(37:45:1-37:49:1) Amin!? Ce binecuvântare! Rugăciunile, sunt condiționate.
(37:50:1-37:55:4) Așa că, în acest mod, Daniel a fost trei săptămâni în rugăciune și post.
(37:56:2-38:04:3) Dar, vă spun un lucru: în realitate, nu era necesar. De ce? Deoarece, dacă
ne întoarcem
(38:04:7-38:10:1) la Daniel capitolul 10, versetul 12, vedem ceva surprinzător,
(38:10:5-38:14:2) care ne face acum să înțelegem mai bine cum acționează Dumnezeu.
(38:14:8-38:16:4) Daniel 10 versetul 12:
(38:17:2-38:24:4) “Atunci, mi-a zis: ‘Daniele, nu te teme! Căci, din prima zi în care ți-ai pus
inima
(38:24:7-38:30:1) să înțelegi și să te smerești în prezența Dumnezeului tău, cuvintele tale, au
fost ascultate;
(38:30:9-38:33:9) și, din pricina cuvintelor tale, am venit.”
(38:34:5-38:41:3) O, ce interesant! De când? Din prima zi, deja, Dumnezeu a ascultat
(38:41:6-38:44:1) și a început să răspundă rugăciunii.
(38:45:1-38:51:5) Așadar, cuvintele, înaintea lui Dumnezeu, rugăciunile au mare valoare;
(38:51:7-39:00:4) sunt foarte puternice. Dar, cuvintele, în sine, doar ca simple pălăvrăgeli,
(39:00:9-39:07:2) nu au valoare. Ceea ce are valoare înaintea lui Dumnezeu, este inima și
dispoziția
(39:07:7-39:12:9) și predarea, în rugăciune. Vreau să vă dau un scurt exemplu, pentru a
înțelege aceasta.
(39:13:8-39:20:2) Aici, după cum vedem, Dumnezeu ascultă chiar înainte de a fi pronunțată
rugăciunea:
(39:21:2-39:29:9) din prima zi. Știți de ce? Conținutul, este mai important decât forma
exprimării.
(39:30:3-39:35:3) Acest lucru, este arătat în Matei capitolul 6. Vedeți cu mine, Noul
Testament!
(39:35:8-39:44:9) Când, Isus, ne învață despre rugăciune, în Matei capitolul 6 versetul 7, El
zice:
(39:46:2-39:53:3) “Rugându-vă, nu folosiți repetări goale, ca păgânii, care cred că, prin
pălăvrăgelile lor,
(39:53:7-39:54:7) vor fi ascultați.”
(39:55:2-40:02:4) Nu! Cuvintele - multe cuvinte -, în sine, nu au putere. Ceea ce are putere,
(40:02:8-40:09:6) este conținutul și dispoziția inimii; și credința care sprijină rugăciunea.
(40:10:9-40:16:8) Acum, răspunsurile lui Dumnezeu, nu depind de cantitatea de cuvinte,
(40:17:7-40:27:0) sau de elocvența rugătorului. Nu! Rugăciunile, sunt ascultate întotdeauna
de Dumnezeu,
(40:27:9-40:32:2) (nu contează dacă un copil, sau o persoană, le exprimă într-o formă
(40:32:6-40:37:5) foarte smerită. Nu contează!) dacă sunt din credință și în ascultare
(40:37:8-40:39:9) față de voia lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu ascultă.
(40:41:6-40:45:8) Știți? Rugăciunile sunt ascultate de Dumnezeu, chiar și când
(40:46:2-40:51:9) nu există un răspuns evident. Și, aceasta este lecția pe care o învățăm aici,
în Daniel 10.
(40:52:7-40:57:2) Timp de trei săptămâni, nu exista un răspuns evident; timp de trei
săptămâni, Daniel
(40:57:7-41:03:6) nu era conștient că, rugăciunea sa, era ascultată și auzită
(41:03:9-41:08:8) și că, Dumnezeu, răspunsese la ea. Întrebarea este: de ce această
întârziere? De ce?
(41:09:5-41:14:8) Pentru că, tocmai era în desfășurare un conflict. “Conflictul era mare” - zice
în versetul 1.
(41:15:2-41:18:9) Dar, acum vedem că, acel conflict, era supranatural.
(41:19:7-41:27:3) Era în joc - nu doar la nivel pământesc, ci la nivel universal, la nivel
supranatural.
(41:27:9-41:35:4) Vom vedea aceasta. Era un conflict cosmic între Bine - Dumnezeu și rău -
Satana.
(41:35:6-41:39:0) Există mai multe versete care ne arată că ne aflăm într-o luptă spirituală.
41:39:6-41:44:5) Efeseni 6 versetul 12, o exprimă: “Pentru că nu avem de luptat împotriva
sângelui și cărnii;
(41:44:9-41:51:6) ci, împotriva puterilor, forțelor…” supranaturale care sunt acolo, în întuneric
(41:52:5-41:54:3) “spirituale, în atmosferă.”
(41:55:1-41:59:6) Cum o înfățișează 2 Petru capitolul 2 versetul 4?
(42:00:0-42:05:5) Acolo, ne spune că îngerii au căzut și ei se află acum, aici,
(42:06:2-42:11:5) în aceste locuri cerești; și ei produc probleme. Și ei luptă
(42:11:8-42:17:6) și influențează, de asemenea. Acest lucru, îl arată Apocalipsa 12 versetele
7-9.
(42:18:0-42:22:8) unde zice că, diavolul, a fost aruncat din cer; și, când el a fost aruncat
afară,
(42:23:2-42:26:6) îngerii săi, au fost aruncaţi împreună cu el. Și acum, ne aflăm într-o luptă
(42:27:9-42:31:8) spirituală, la cel mai înalt nivel. Nu doar împotriva sângelui și cărnii,
(42:32:2-42:37:6) ci, împotriva acestor puteri demonice, îngeri căzuți, spirite necurate,
(42:38:3-42:44:3) care vor să I se opună, lui Dumnezeu și lucrării Sale; și împlinirii profețiilor.
(42:44:6-42:50:0) Și vor să prejudicieze; și vor să împiedice ca rugăciunile noastre să fie
ascultate,
(42:50:2-42:55:7) sau vor ca, răspunsul, să întârzie. Aceasta este lupta în care ne găsim.
(42:56:6-42:59:7) La aceasta se referă aici, în Daniel 10 versetul 13, când spune:
(43:01:0-43:06:0) “Dar, prințul împărăției Persiei, mi s-a împotrivit timp de douăzeci și una de
zile;
(43:07:0-43:12:5) dar, iată Mihail - Unul dintre Mai Marii prinților, a venit ca să mă ajute.
(43:12:7-43:14:7) Și am rămas acolo, cu împărații Persiei.”
(43:15:4-43:22:7) Ce interesant! “Prințul împărăției Persiei, mi se împotrivea” - zice îngerul.
(43:23:1-43:27:3) Și, de aceea, a întârziat trei săptămâni până când (în final) să ajungă,
(43:27:7-43:30:9) când a venit și intervenția lui Mihail.
(43:32:6-43:34:8) O, ce interesant e ceea ce vedem aici!
(43:35:7-43:43:6) Rugăciunea lui Daniel, a avut repercusiuni la nivel cosmic: a trebuit să vină
(43:44:1-43:51:3) Prințul prinților - Mihail, ca să îl sprijine pe Gabriel pentru ca, în final, acest
conflict
(43:51:9-43:57:3) să se poată soluționa. Mihail, ce impresionant!
(43:58:0-44:06:1) Căpetenia prinților - așa spune, în mod literal, în acest verset: “Prințul
prinților”.
(44:07:1-44:10:5) Mihail; Numele Lui, înseamnă: ‘Cine este CA DUMNEZEU’
(44:11:6-44:15:0) Cine este ca Dumnezeu? Așadar, Isus Hristos.
(44:15:8-44:19:8) Acesta este motivul pentru care, atunci când apare din nou, Isus, în viziune
(44:20:2-44:26:8) aici, în capitolul 12 versetul 7, El - “Omul îmbrăcat cu haina de in”
(44:27:3-44:33:2) - El apare deasupra apelor râului; deasupra apelor!
(44:33:6-44:37:6) Cine este Acela Care apare deasupra apei; Care știe să meargă pe apă?
(44:38:0-44:41:0) Așadar, este Domnul Isus Hristos - Mihail.
(44:41:8-44:44:3) Știți? În Biblie, Isus, are mai multe Nume.
(44:44:7-44:52:3) În Noul Testament, în Matei 1:23, Se numește și Emanuel - care înseamnă
‘Dumnezeu, cu noi’
(44:52:7-44:57:9) Și aici, Isus Se prezintă cu Numele de Mihail - care înseamnă ‘Cine este ca
Dumnezeu’.
(44:58:8-45:01:8) Și, Cine este Singurul CA Dumnezeu? Doar Isus Hristos.
(45:02:4-45:03:8) El este ca Dumnezeu; El este Dumnezeu!
(45:04:6-45:10:9) Atunci, în Psalmul 35 versetul 10, spune: “Cine este asemenea Ție,
Doamne?”
(45:11:1-45:12:5) Cine este ca Dumnezeu?
(45:13:3-45:19:2) În Isaia 44 versetele 6 și 7, găsim și textul care zice, de asemenea:
(45:19:5-45:24:0) “Cine poate, ca Mine?” - zice Domnul. “Cine poate, ca Mine?” Nimeni!
(45:24:9-45:26:1) Nimeni ca Dumnezeu!
(45:27:0-45:34:6) Și, în Iuda versetul 9, găsim că exista o luptă, la cel mai înalt nivel spiritual,
(45:34:9-45:40:3) între puterile Binelui, și puterile răului. Și spune în Iuda versetul 9,
(45:40:6-45:41:6) despre Mihail:
(45:43:1-45:49:9) “Când, Arhanghelul Mihail, Se lupta cu diavolul, disputând cu el pentru
trupul lui Moise”
(45:51:0-45:56:0) Waw! Aici, Arhanghelul Mihail, Se lupta cu diavolul, disputând cu el,
(45:56:4-46:01:6) pentru trupul lui Moise? Acest lucru, este foarte puternic; căci, Moise,
murise.
(46:02:1-46:06:7) Acum, Domnul vroia să îl învie; dar, ceea ce s-a petrecut, a fost că,
diavolul nu vroia ca
(46:07:1-46:14:4) să îl învie. Dar, Domnul obține biruința și îl învie. Apoi, apare și Moise
(46:14:7-46:19:5) acolo, pe muntele schimbării la față. El, a fost deja înviat și dus în cer.
(46:20:0-46:23:7) Și, pentru a-l învia, era necesar și trupul lui Moise;
(46:23:9-46:26:9) deoarece, viața, nu este separată de un trup.
(46:27:6-46:31:8) Acest lucru, este minunat! Și aici, apare Domnul ca Arhanghelul Mihail.
(46:32:5-46:39:9) Acum, acest lucru este întocmai cum Isus este reprezentat în 1
Tesaloniceni
(46:40:3-46:46:2) capitolul 4 versetul 16. Unde, când Domnul Se întoarce, El vorbește
(46:46:6-46:49:9) cu vocea unui Arhanghel. Zice aici:
(46:50:3-46:53:2) “Căci, Însuși Domnul cu un strigăt, cu glas de Arhanghel
(46:53:5-46:55:5) și cu trâmbiţa lui Dumnezeu, va coborî din cer;
(46:55:9-46:58:0) și, cei morți în Hristos, vor învia mai întâi.”
(46:58:8-47:03:7) O, Domnul Isus, vorbeşte cu voce de Arhanghel; pentru că, El este
Arhanghelul Mihail!
(47:04:2-47:05:2) Cine este ca Dumnezeu?
(47:06:4-47:14:2) Trebuie să înțelegem că, Domnul Isus, este primul în toate. El este Domnul
domnilor,
(47:14:7-47:19:7) Împăratul împăraților. El, între oameni, era OMUL.
(47:20:3-47:25:9) La nivel îngeresc, este reprezentat ca ÎNGERUL între îngeri. Prințul
prinților.
(47:26:5-47:28:9) Arhanghelul - Îngerul Principal.
(47:29:3-47:31:4) O, e impresionant felul cum, Domnul, este reprezentat:
(47:31:8-47:36:7) în fiecare sferă, este reprezentat ca Líder, Căpetenia.
(47:37:9-47:43:2) De aceea, când (în final), Arhanghelul Mihail Se lupta cu diavolul (47:43:5-
47:49:7) pentru trupul lui Moise; și, cu glasul de Arhanghel, El vine pentru a-i învia pe morți,
(47:50:0-47:54:9) deoarece, El are vocea care poruncește învierea (este ceea ce descrie
Ioan 5:28)
(47:55:7-48:00:8) Așa că (întorcându-ne la Daniel capitolul 10, pentru a avea acest context
(48:01:8-48:08:4) când Gabriel se afla deja acolo, timp de trei săptămâni, în acea luptă
(48:08:7-48:16:7) împotriva prințului Persiei), când, în final, a avut loc intervenția - Personală
- a lui Mihail,
(48:17:0-48:21:5) conflictul s-a rezolvat și, în sfârșit, s-a obținut victoria.
(48:22:7-48:29:8) O, când credinciosul se roagă, se petrec lucruri - în lumea invizibilă -
aceasta învățăm aici.
(48:30:3-48:35:8) Daniel capitolul 10, ne permite să ridicăm perdeaua, pentru un moment,
(48:36:2-48:41:3) și să vedem în spatele ei, la nivelul spiritual al marelui conflict dintre Bine și
rău;
(48:41:6-48:43:8) cum, Dumnezeu și îngerii luptă, deasemenea.
(48:45:1-48:48:3) Daniel, se roagă, Creatorul universului aude,
48:49:0-48:54:1) are loc o luptă spirituală la cel mai înalt nivel. De ce? Ce era în joc?
(48:54:4-48:58:9) Trebuie să vedem contextul. În joc era reconstruirea Templului
(48:59:7-49:07:9) și acum, este necesară o acțiune - o acțiune din partea împăratului perșilor
(49:08:3-49:13:7) în favoarea Templului din Ierusalim; în favoarea poporului lui Dumnezeu.
(49:14:6-49:20:9) Să ne amintim că, deja, semnul începutului celor șaptezeci de săptămâni
(49:21:0-49:24:9) - al celor 490 de ani -; și, de asemenea, semnul pentru începutul (49:25:2-
49:29:8) celor 2300 de seri și dimineți - toate aparțin acum, acestui conflict.
(49:30:8-49:34:8) Și diavolul, vrea să împiedice ca, aceste profeții să se împlinească,
(49:35:3-49:38:5) să se inițieze; și, el dorește să le prejudicieze.
(49:39:5-49:45:4) Dar, cum se petrece aceasta? Să continuăm să analizăm!
(49:46:7-49:52:0) Împăratul Persiei, trebuie să acționeze înainte ca rugăciunea să își
primească răspunsul.
(49:52:7-49:57:1) Iar Satana și îngerii căzuți, îl influențează pe împărat
(49:58:0-50:03:3) și, de asemenea, influențează principele și guvernul, în așa mod
(50:03:7-50:06:0) încât să nu se împlinească voia lui Dumnezeu;
(50:06:4-50:09:1) pentru ca, dacă este posibil, să nu se împlinească profeția Domnului.
(50:09:9-50:15:7) Dar și îngerul Gabriel, își exercită influența; și, în acest mod, vreme de
săptămâni,
(50:16:6-50:24:3) împăratul se luptă cu emoțiile întâlnite. El ezită, amână, nu ajunge la o
decizie,
(50:24:8-50:27:6) o zi, trece după alta; dar, Daniel continuă să se roage.
(50:27:8-50:29:9) Daniel, continuă să se roage și să postească.
(50:31:2-50:37:3) Și, după trei săptămâni, o Ființă mai puternică decât Gabriel, vine să ajute
și să sprijine:
(50:37:9-50:43:1) Mihail. Și, în sfârșit, se rezolvă problema.
(50:44:1-50:48:3) O, intervenția divină în treburile omenești, este puternică!
(50:48:5-50:50:9) Vreau să vă arăt aici, două aplicații.
(50:51:2-50:58:9) Prima: împăratul Persiei, aici, știm că era Cir și, principele Persiei, era fiul
lui,
(50:59:1-51:05:4) era Cambises, în acele vremuri. Era un om foarte influent în puterea
politică.
(51:05:9-51:12:3) Dar, principele Persiei, se opunea tuturor cultelor religioase străine.
(51:12:7-51:19:2) El a ajuns să fie coregent, pentru un an; și, acest principe al Persiei
(Cambises),
(51:19:9-51:26:7) se dedica studiului păgânismului, al zoroastrismului. El, se închina (zice
istoria)
(51:27:0-51:33:6) zeului Ahura Mazda. El, nu avea toleranță față de alte religii.
(51:34:3-51:38:4) El a distrus templele dumnezeilor străini, când a ajuns în Egipt.
(51:39:1-51:44:9) Acesta era principele Persiei, care nu era de acord cu reconstrucția
Templului,
(51:45:6-51:49:7) cu reconstrucția cetății Ierusalimului. El nu era de acord cu Iudaismul.
(51:50:6-51:54:7) În timpul domniei lui, iudeii, nu au putut să avanseze, cu nimic, (51:55:0-
52:00:6) în reconstrucția Templului. Aceasta a fost între 530-522 Î.H.
(52:01:5-52:09:6) Abia domnia lui Darius I, a adus și a permis avansarea reconstrucției.
(52:10:0-52:12:7) Dumneavoastră puteți să citiți, despre aceasta în Ezra 4 versetul 5.
(52:13:5-52:18:4) În orice caz, există un al doilea conflict în spatele scenariului. (52:18:9-
52:26:2) Aşadar, puterile invizibile, lucrau în acest mod: puteri cerești,
(52:27:0-52:33:7) îl influențau pe acest principe al Persiei - care era foarte încăpățânat -
(52:34:6-52:40:6) pe Cambises. Se făceau eforturi cerești - atât din partea lui Dumnezeu,
(52:40:9-52:47:7) ca să ia decizia corectă -, cât și din partea îngerilor căzuți, ca să continue
să pună piedici.
(52:48:5-52:49:9) Aceasta a fost lupta;
(52:51:0-52:56:6) dar, decizia (ce e important!), continuă să fie a omului,
(52:57:0-52:58:7) pentru că, Dumnezeu, ne-a dat liberul arbitru.
(52:59:6-53:02:5) Măcar că, îngerii lui Dumnezeu influențează viața ta;
(53:02:9-53:08:2) și, deși (de altă parte) și îngerii căzuți influențează viața ta
(53:08:7-53:13:9) - fiecare vrea să te ducă de partea lui, ca să iei decizii - fie bune, fie rele;
(53:14:5-53:17:0) dar, decizia, aparține vieții tale.
(53:17:5-53:20:8) Și este posibil ca să existe persoane care se roagă și pentru tine;
(53:21:1-53:26:0) sau, ca tu să te rogi pentru cineva - poate, timp de zile, săptămâni (ca în
acest caz)
(53:26:3-53:32:0) sau, poate, luni sau ani - și nu vedem nici un răspuns; dar, există!
(53:32:9-53:38:5) Dumnezeu, lucrează; îngerii acționează. Din prima zi când începem să ne
rugăm,
(53:39:0-53:40:5) îngerii încep să acționeze.
(53:41:2-53:46:3) Dar, există o luptă - la cel mai înalt nivel spiritual - pentru suflete și pentru
deciziile lor.
(53:47:3-53:51:3) În acest mod, din păcate Cambises, niciodată nu a cedat
(53:51:8-53:55:9) bunei influențe a îngerilor sfinți ai lui Dumnezeu.
(53:56:6-54:00:3) Istoria povestește că, atunci când el a murit (nu se știe exact (54:00:6-
54:03:8) dacă a fost un accident sau sinucidere), dar el a căzut (spune)
(54:04:7-54:08:2) în sabia sa și a murit din pricina teribilelor sale răni.
(54:09:1-54:10:1) O, ce durere!
(54:10:7-54:16:9) Dumnezeu să ne ajute ca, în viețile noastre, deciziile pe care le luăm,
(54:17:0-54:21:4) să fie influențate de îngerii sfinți, de Duhul Sfânt, de partea Binelui,
(54:21:9-54:25:0) ca să luăm decizii bune: în favoarea profețiilor lui Dumnezeu,
(54:25:4-54:27:3) în favoarea făgăduințelor Domnului.
(54:28:1-54:29:4) Doresc să mă rog împreună cu dumneavoastră,
(54:29:8-54:34:5) pentru a încheia această analiză a capitolului 10 din Daniel. Să ne rugăm!
(54:36:3-54:41:4) Tatăl nostru, Îți mulțumim pentru acest impresionant capitol - Daniel
capitolul 10 -
(54:41:6-54:48:1) care ne introduce marele conflict între Bine și rău. Modul în care Tu
acţionezi,
(54:48:4-54:52:3) intervii și lupți pentru suflete; pentru că, Tu ne iubești, Doamne!
(54:53:0-54:57:8) Dar, vedem de asemenea, cum vrăjmașul luptă și influențează sufletele
(54:58:0-55:01:9) ca să încerce să le conducă la neascultare și la decizii rele.
(55:02:4-55:07:8) Ajută-ne, Doamne, ca să fim influențați de Tine; căci, deciziile aparțin
(55:08:3-55:11:0) liberului nostru arbitru. Ajută-ne, Doamne!
(55:11:3-55:14:3) Îți mulțumim! Și, binecuvântează pe toți cei ce au văzut această temă!
(55:14:6-55:18:0) În Numele lui Isus. Amin! Amin!
Linkul sursei:
https://www.youtube.com/watch?v=afUroMO3JrU
Enrique Rosenthal – 11/11 Daniel (RO) cap. 10 - 12
Enrique Rosenthal – 11/11 Daniel (SPAN) cap. 10 - 12

https://www.biblegateway.com/passage/?search=Daniel%2011&version=RVR1960

S-ar putea să vă placă și