Cartea profetului

DANIEL

Lect. pr. dr.

Cătălin Vatamanu

2021

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 Biografia profetului Daniel

 Numele
„Daniel” = „Judecătorul meu este
Dumnezeu” sau „Dumnezeu judecă”

 Viața lui Daniel

- provenea dintr-o familie de nobili iudei
deportați în Babilon de regele
Nabucodonosor (Nebucadențar, 605-
562)
- deportat în anul al patrulea al domniei
lui Ioiachim (605)
- „descinde din familia regelui Sedechia”
(Josephus Flavius); Scriptura nu
confirmă acest lucru.
- vârsta în momentul deportării: 12 ani?
- nu se știe cum a murit profetul
 Biografia profetului Daniel

- conduita de excepție a lui Daniel și de a celor

trei prieteni ai săi:
Hanania („Dumnezeu face milă”)
Azaria („Dumnezeu ajută”)
Misail („Cine este ca Dumnezeu”)
Daniel → Belșațar,
Hanania → Șadrac,
Azaria → Abed-Nego
Misail → Meșac.
Contextul istoric
- în timpul domniei lui Nabucodonosor
- nu se face nici o mențiune la domniile urmașilor acestuia
- alte informații despre: Nabonide (555-539), Cirus (539-529), Cambyses (529-522)
și Darius I (522-486)
- Daniel, funcții administrative, cronicar de curte și profet
diac. dr. Cătălin Vatamanu
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Biografia profetului Daniel

Istoria lui Daniel-Belșațar:

s-a implicat în administrația imperiului babiloneano-persan.
capacitate extraordinară de a tâlcui visele regelui.
visul lui Nabucodonosor, Daniel a fost avansat în funcția de locțiitor
regal. Cei trei prieteni au fost numiți administratori ai Babilonului.
ospățul lui Belșațar, la care a folosit vasele sfinte luate de
Nabucodonosor de la Templul din Ierusalim. Scrierea minunată. Belșațar
este informat de Daniel că cetatea va cădea imediat. Belșațar a fost ucis,
cetatea Babilonului cade. Darius Medul pus guvernator.
din cauza intrigilor unor înalți demnitari, Daniel a fost aruncat în groapa
cu lei, apoi a fost repus în funcțiile sale.
la împlinirea a șaptezeci de ani (Ieremia 25, 12; 29, 10), Babilonul este
cucerit (539). Cirus le permite iudeilor să se întoarcă în patrie. Daniel nu
se mai întoarce.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Unitatea cărții

Persoana lui Daniel apare foarte diferit în cele 12 capitole ale cărții.
Cap. 1-6 sunt povestiri la persoana a treia.
Cap. 7-12 narațiunea trece la persoana întâi.

 Cap. 1-6 descoperirea voii divine prin intermediul viselor,

Cap. 7-12 stilul profetic clasic.
Unitatea cărții este ușor sesizabilă.

Misiunea lui Daniel

- de a-i îndruma pe conaționalii să respecte Legea;
- de a-i mângâia prin viziunile sale pentru viitorul națiunii și timpul venirii lui
Mesia.
Misiunea și-a îndeplinit-o mai mult prin viața sa profetică, decât prin cuvântări.
Profetul a contribuit la cunoașterea adevăratului Dumnezeu între neamuri.
→ „Profet al popoarelor”.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Textul cărți Daniel

Cartea Daniel este scrisă în trei limbi:

ebraică
aramaică: cap. 2, 4 - cap. 7
greacă (LXX):
 cap. 3, 25-90 Rugăciunea lui Azaria și Cântarea celor trei tineri;
 cap. 13: Istoria Suzanei

 cap. 14 Istoria lui Bel și a balaurului.

Daniel în Qumran: doua manuscrise în 1Q, două în 6Q, alte cinci în 4Q.
(sfârșitul sec. II î.Hr.)
Versiunile grecești.
Ieronim: „Bisericile Domnului nu citesc profetul Daniel după traducerea celor
Şaptezeci, ci folosesc ediţia lui Teodotion”.
Data scrierii: cca 530 î.Hr.
Asemănarea limbajului cu cel al lui Ezdra, din aceeași perioadă
Diferență față de textele de la Qumran (sec. II-lea î.Hr.)
dificultatea traducerii LXX.
 Scopul și stilul cărții Daniel

Scopul cărții
pedeapsa exilului babilonian nu va fi veșnică
anunță permanentizarea proniei divine pentru cei drepți și suveranitatea
absolută a lui Dumnezeu peste toate împărățiile lumii
anunță timpul primei veniri în trup a lui Mesia (cap. 9, 24-27)

Stilul cărții
îmbinare a stilului didactic cu cel apocaliptic.
abundă viziunile și există o permanentă interacțiune între lumea terestră
și cea spirituală.
la Daniel, cuvântul „apocalipsă” este folosit de șapte ori, dintre care de
șase ori în legătură cu cuvântul „taină, mister”.
Daniel = Apocalipsa Primului Testament.

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 Împărțirea cărții

Partea întâi (cap. 1-6): narațiuni istorice (la

persoana a treia).
Introducere (1, 1-21): pregătirea profetului

Partea a doua (cap. 7-12): slujirea lui Daniel ca

prim-ministru; profeții pentru popoarele Orientului
Apropiat (la persoana întâi).

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 Partea întâi (cap. 1-6)
1. Visul lui Nabocodonosor (cap. 2)

Tema: o statuie mare este distrusă de o piatră mică.

distincție între ghicitură și revelația autentică. Visul este descoperit lui Daniel
revelații și la alte popoare (Abimelec: Geneză 20, 3, sau Faraonul Egiptului:
Geneza 41, 1-8).
Nabocodonosor este stăpân temporar peste o mulțime de popoare, inclusiv peste
evrei, din îngăduința lui Dumnezeu. El are de îndeplinit planul lui Dumnezeu, în
primul rând cu privire la poporul ales (cap. 12, 9).
statuia uriașă = imperiile lumii, efemere.
cele patru împărății :
- Babilonul, reprezentat prin capul de aur;
- Medo-Persia, reprezentată prin brațele și pieptul de argint ale statuii;
- Imperiul Macedonean, reprezentat prin pântecele de cupru
- Imperiul Roman, simbolizat prin coapsele și picioarele de fier
amestecat cu lut.
profetul reia ideea că ceea ce este uneori extrem de prețios pentru om, înaintea
lui Dumnezeu poate să nu aibă nici o valoare.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 1. Visul lui Nabocodonosor

 I se tâlcuiește distrugerea statuii de o piatră mică, care apoi devine

foarte mare, umplând întreg pământul.
Isaia 28, 16: „Iată, pun în Sion piatră de mult preț, aleasă în capul
unghiului, cinstită întru temeliile ei, și tot cel ce va crede întru dânsa nu
se va rușina”
Psalm 117, 21: „Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta s-a făcut în
capul unghiului”
„…de la Domnul s-a făcut aceasta și minunat este întru ochii noștri”
(Matei 21, 42-44; Marcu 12, 10; Luca 20, 17-18).
 Hristos este numit „piatră” fiindcă El S-a tăiat din munte, născându-Se
din Fecioara fără însoțire de nuntă.

 În urma explicării visului, regele recunoaște în Dumnezeul lui Israel pe

Dumnezeul dumnezeilor (cap. 2, 46-47).

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 2. Statuia de aur
și aruncarea în cuptorul cu foc (cap. 3, 1-23)

 Regele a turnat o statuie din aur, înaltă de 27 metri, reprezentându-i

chipul, și a poruncit tuturor supușilor să-l adore ca pe o divinitate.
 Zeul Marduk al babilonienilor, superior lui Dumnezeu: „Care Dumnezeu
vă va scăpa din mâna mea?” (3, 12 // 17-18).
 Cei trei tineri refuză cinstirea idolului → sunt aruncați în cuptorul de foc
→ aceștia rămân neatinși de foc și Îl preaslăvesc pe Dumnezeu.
 regele însuși realizează că este vorba de un fapt minunat și-L
preaslăvește din nou pe Dumnezeu.
➢ atitudinea demnă a celor trei tineri mărturisitori ai lui Dumnezeu.
➢ simbol al eliberării tuturor fiilor lui Israel din robia neamurilor păgâne,
Isaia 43, 1-2: „Acum așa vorbește Domnul Care te-a făcut, Iacobe, și Cel ce
te-a întocmit, Israele! Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem
pe nume. Ești al Meu. Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine, și râurile
nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde și flacăra nu te va
prinde”.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 3. Visul lui Nabucodonosor despre copacul
tăiat (cap. 4)

 un copac uriaș, plin de roade, ce se înălța falnic spre cer și oferea hrană,
umbră și adăpost pentru tot felul de animale și păsări. La un moment
dat, un străjer ceresc a dat ordin să fie retezat copacul de la bază, să nu
rămână decât o buturugă care să poată reodrăsli la momentul oportun.
 motivul copacului apare în culturile și tradițiile multor popoare.
 în Biblie (II Regi 14, 9; Psalmi 1, 3; 37, 35; 52, 8; 92, 12; Iezechiel 31
etc.).

 Daniel interpretează visul

 copacul îl simbolizează pe rege, care stăpânește peste un imperiu
imens, iar tăierea copacului semnifică pierderea tronului pentru o
vreme și umilirea pe care va trebui s-o suporte până va realiza că nu
este mai presus decât orice, cum își imaginează.

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 3. Visul lui Nabucodonosor despre copacul tăiat

 Textul are două părți:

1. Daniel explică visul
2. povestește ceea ce s-a întâmplat peste o vreme.
 expresia „Șapte vremi” # în Septuaginta, „șapte ani”. perioadă
nedeterminată, dar completă.
 Din context se vede clar continuitatea revelației divine și acordul
perfect între profeți. Daniel știa despre bunătatea imensă a lui Yahweh
din textele lui Iezechiel (cap. 18, 23-31), Ieremia (18, 7- 8) și Iona (3, 5-
10).
 După un an, profeția se împlinește → Nabucodonosor se îmbolnăvește
→ regele a fost scos din domnie
→ s-a însănătoșit, este repus în drepturi
→ dă un decret prin care Îl recunoaște
pe Cel Preaînalt ca rege suprem.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 4. Sfârșitul Babilonului – Sacrilegiul lui
Belșațar (epoca lui Nabonides) (cap. 5)

 Nabonides (556-539), ultimul rege al Babilonului, contestat de critica

biblică
 1854, inscripție pe o piatră dintr-un templu din Ur, dedicat zeului lunii
(Sin): „Fie ca eu, Nabonides, regele Babilonului, să nu-ți stau
împotrivă. Fie ca reverența pentru tine să locuiască și în inima lui
Belșațar, fiul meu întâi-născut și cel mai drag”.
 Belșațar a fost asociat tatălui său la domnie încă din anul 553 î.Hr.?
 Nabonides i-a încredințat lui Belșațar conducerea armatei și treburile
capitalei. Xenofon: Belșațar, ultimul rege al Babilonului, este descris ca
un tânăr desfrânat, crud și necredincios, care abia ajunsese la putere, și
a pierit într-o noapte de sărbătoare, când Cirus a intrat în cetate.
 Ospățul lui Belșațar. S-au folosit vasele sfinte ale Templului din
Ierusalim.
 Mene, mene, techel ufarsin: „cântărit în balanță, găsit ușor și împărțit
perșilor”
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 4. Sfârșitul Babilonului – Sacrilegiul lui Belșațar
(epoca lui Nabonides)

Ieremia 51, 57-58: „Voi îmbăta pe voievozi, zice, și pe înțelepții lui, pe

cârmuitori, pe căpetenii și pe vitejii lui; vor adormi somnul cel de veci, și
nu se vor mai trezi, zice Împăratul al Cărui Nume este Domnul oștirilor.
Așa vorbește Domnul oștirilor: «Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi
surpate și porțile lui cele înalte vor fi arse cu foc. Astfel popoarele
muncesc degeaba și neamurile trudesc pentru foc»”
Isaia 13, 19-21: „Babilonul, gloria
împăraților, frumusețea și
mândria caldeilor, va deveni un
pustiu, un pământ uscat. Nimeni
nu va mai locui în el din neam în
neam. Doar fiarele sălbatice ale
deșertului vor locui acolo”.

Rembrandt (1635) ►
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 5. Daniel în groapa cu lei
(cap. 6)

 Darius Medul devine rege.

 Daniel înalt slujbaș. → Marii
dregători regali pun la cale un
complot.
 refuzul lui de a accepta religia
oficială → Daniel este aruncat
în groapa cu lei.
 salvat în chip minunat, este
repus în demnitățile sale, iar
Dumnezeul lui Daniel este
recunoscut oficial și cinstit în
tot regatul, din porunca regelui.
Icoana „Sfântul post” (C.A.Suslov, in anul 1917) ►
 Partea a doua (cap. 7-12)
1. Viziunea despre patru fiare (cap. 7)

 o continuare a profeției din capitolul 2.

 cele patru fiare sunt simbolul a patru împărății:
- leul: imperiul babilonian,
- ursul: imperiul medo-persan
- leopardul: imperiul macedonean al lui Alexandru cel Mare
- fiara cu zece coarne; cornul cel mai mic : Antioh IV Epifanes, care i-a
lichidat pe toți rivalii săi. Tipul lui Antihrist.
 7, 9-14 descrie sumar judecata finală a lui Dumnezeu, numit Cel Vechi de zile,
adică Dumnezeu Cel Veșnic (Geneză 21, 33).
Aceasta este prima mențiune a judecății universale în Biblie.
 Psalmul 97, 3: „Înaintea Lui merge focul și arde de jur împrejur pe potrivnicii
Lui”
 „Pe norii cerului venea Cineva ca Fiul Omului” (vers. 13),
 Hristos: „Precum fulgerul iese de la răsărituri și se arată până la apusuri, așa va
fi și venirea Fiului Omului”.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 2. Viziunea despre un berbec învins de un
țap care venea dinspre Apus (cap. 8)

 regatul persan va fi distrus de Alexandru cel Mare.

 Cornul cel mic îl reprezintă pe Antioh IV Epifanes, tipul lui
Antichrist, care și-a întins domnia peste Egipt, Persia și
Palestina.

 Capitolul 8 - profeții care s-au și împlinit în vremea lui

Antiohus,
 în 167-164 î.Hr., a ocupat cetatea sfântă a Ierusalimului,
ucigând zeci de mii de evrei, dar a declanșat și ceea ce în
istoria Israelului s-au numit războaiele macabeice, care au
dus la eliberarea completă a țării de sub stăpânirea
elenistică (cf. I Macabei 1, 57 și 4, 52 ).
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 3. Viziunea despre îngerul Gabriel (9, 21-27)

 cele șaptezeci de săptămâni de ani care vor trece de la zidirea cetății

Ierusalim până la Mesia.
 rugăciune de intercedere a unui profet pentru propriul popor: „Noi am
păcătuit...”, „noi am greșit...” (8X).
 „Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte pentru poporul tău și pentru
cetatea ta cea sfântă, până la încetarea fărădelegilor, până la
ispășirea păcatelor, până la ispășirea nelegiuirii, până la aducerea
dreptății veșnice, până la pecetluirea vedeniei și a proorociei, și până
la ungerea Sfântului sfinților” (cap. 9, 24).
 decretul de refacere a zidurilor cetății sfinte a Ierusalimului (445).
 70 de săptămâni de ani, adică 490 de ani până la moartea lui Iisus.
 hagiografii Noului Testament: timpul în care va apărea Mesia este
„împlinirea vremii”.

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 4. Viziunea despre apariția unui înger pe
malurile Tigrului (cap. 10)

 pentru această vedenie profetul a postit trei săptămâni

 Arhanghelul Mihail, îngerul protector al evreilor, îi apare
lui Daniel.
 lui Daniel i s-a schimonosit fața de frică și a căzut cu fața la
pământ → îngerii sunt înfricoșători la vedere.
 În descrierea lui Daniel se conturează o confruntare acerbă
între lumină și întuneric, între bine și rău.
 bătălii celeste, începute odată cu căderea lui Lucifer.
 Sfântul Pavel: „Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi
a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor,
împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva
duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh.” (Efeseni 6, 12).
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Valoarea doctrinară a cărții

 Dumnezeul lui Israel este Dumnezeul cerului sau Împăratul

cerului
 veșnicia lui Dumnezeu. Daniel Îl numește „Cel vechi de zile”
(cap. 7, 13).
 Dumnezeu este Stăpânul absolut, Care dispune de regatele
și împărățiile lumii.
 Împărăția mesianică este pusă în legătură cu marile
împărății ale lumii.
 Daniel anunță exact timpul sosirii lui Mesia (cap. 9, 25).
 monoteismul lui Israel.
 Providența divină

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 Valoarea doctrinară a cărții

 învățătura despre îngeri.

Daniel îi descrie pe îngeri ca fiind ființe spirituale
supranaturale, prin intermediul cărora Dumnezeu îi
salvează pe credincioșii Săi din pericole (cap. 3, 25; 5, 23) și
tot prin ei conduce lumea împlinind planurile Sale.
 împrumutată de iudei din exilul babilonic?
 Deuteronomul 32, 8: „Când Cel Preaînalt a împărțit
moștenirea popoarelor, când a împărțit pe fiii lui Adam,
atunci a statornicit hotarele neamurilor după numărul
îngerilor lui Dumnezeu, iar partea Domnului este poporul
lui Iacov, Israel este partea Lui de moștenire”
 Arhanghelii Mihael și Gabriel (cap. 8, 16; 9, 21),
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Valoarea doctrinară a cărții

 Eshatologia: judecarea tuturor popoarelor va urma

învierii morților. Aceasta o va face Dumnezeu Însuși (cap.
7, 10). În cele din urmă, cei răi vor fi condamnați, iar răul și
păcatul vor fi desființate pentru totdeauna.
 Cartea lui Daniel îndeamnă la păstrarea cu orice preț a
credinței în Dumnezeu, la respectarea credinței
strămoșești și a tradiției religioase.

 mult utilizată de Sfinții Părinți în perioada persecuțiilor

creștinilor; unii comentatori au aplicat vedenia cu cele
patru împărății simbolizate de visul cu statuia (cap. 2), ca și
cele patru fiare (cap. 7), la Imperiul Roman.
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Daniel și cei trei tineri în cultul Bisericii

 „Celor trei tineri să urmăm cu frică, ca să scăpăm şi noi de focul gheenei, precum şi
aceia de cuptorul Bavilonului.”
Triod, Miercuri în Săptămâna lăsatului sec de brânză, Utrenia, Cântarea a VII-a a
Canonului
 „Rugăciunea tinerilor stingătoare de foc s-a arătat, răcoritoare în cuptor şi
propovăduitoare de minuni, nearzând şi nici mistuind pe cei ce înălţau cântări
Dumnezeului părinţilor noştri.”
Penticostar, Duminica orbului, a VI-a după Paşti, Utrenie, Irmosul Cântăriii a VII-a a
Canonului
 „În cuptorul persienesc, tinerii lui Avraam, cu dorirea dreptei credinţe, mai vârtos
decât cu văpaia focului fiind aprinşi, au strigat: Bine eşti cuvântat în Biserica slavei
Tale, Doamne.”
Triod, Duminica I a Postului Mare, Utrenie, Catavasia Cântării a VII-a a Canonului
 „Cuptorul caldeilor, cel plin de flăcări de foc, s-a răcorit prin Duhul, cu purtarea de
grijă a lui Dumnezeu, iar tinerii au cântat Bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor
noştri.”
Penticostar, Mercuri în Săptămâna a IV-a după Paşti, Utrenie, Irmosul Cântării a VII-a
Diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Daniel și cei trei tineri în cultul Bisericii

 „Nebuna poruncă a tiranului celui păgân pe popoare le-a tulburat, suflând cu îngrozire
şi cu hulă urâtă lui Dumnezeu; dar pe cei trei tineri nu i-a înfricoşat mânia cea de fiară,
nici focul cel mistuitor; ci, cu duh de rouă aducător, ce împotrivă răsufla, înăuntrul
focului fiind, cântau: Prealăudate Dumnezeul părinţilor şi al nostru, binecuvântat eşti.”
Octoihul Mare, Glasul al VIII-lea, Vineri, Utrenie, Irmosul Cântării a VII-a a Canonului
 „Cel ce ai răcorit văpaia cuptorului şi pe tineri i-ai păzit nearşi, bine eşti cuvântat în
veci, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.”
Penticostar, Duminica slăbănogului, a IV-a după Paşti, Utrenie, Irmosul Cântării a VII-a
 „Pe Cel ce a izbăvit în cuptor pe tinerii cei cuvântători în cântări, şi cuptorul cel cu
văpaia ca de tunet întru răcoreală l-a schimbat, pe Hristos Dumnezeu lăudaţi-L şi-L
preaînălţaţi întru toţi vecii.”
Triod, Vineri în Săptămâna a III-a a Postului Mare, Utrenie, Irmosul Cântării a VIII-a
 „Rugul cel nears împreunându-se cu focul în Sinai, pe Dumnezeu L-a făcut cunoscut lui
Moise celui zăbavnic la limbă şi gângav; iar pe cei trei tineri, iubirea de Dumnezeu i-a
arătat cântăreţi neiubitori de foc. Toate lucrurile Domnului lăudaţi pe Domnul şi-L
preaînălţaţi întru toţi vecii.”
 Octoihul Mare, Glasul al VII-lea, Joi, Utrenia, Irmosul Cântării a VIII-a a Canonului
Sfinţilor
diac. Apostoli
dr. Cătălin Vatamanu
 Daniel și cei trei tineri în cultul Bisericii

 „Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte ca un muritor; şi

prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel unul
binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri, şi preaslăvit.”
Penticostar, Duminica Învierii Domnului, Utrenie, Irmosul Cântării a VII-a a Canonului
(al Catavasiilor Învierii)
 „N-au slujit făpturii înţelepţii lui Dumnezeu, fără numai Făcătorului; ci groaza
focului bărbăteşte călcându-o, se bucurau cântând: Prealăudate, Dumnezeul
părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.”
Triod, Miercuri în Săptămâna a IV-a a Postului Mare, Irmosul Cântării a VII-a a
Canonului
 „Pe tinerii cei din cuptor focul nu i-a ars, nici nu i-a vătămat; atunci aceşti trei, ca
într-un glas lăudau şi binecuvântau: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.”
Octoihul Mare, Glasul al VII-lea, Marţi, Utrenia, Irmosul Cântării a VII-a a Canonului
 „Pe tinerii cei binecredicioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a
mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum plinită (lucrată, n.n); pe toată lumea
ridică să-ţi cânte Ţie: Pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.”
Triod, Miercuri în Săptămâna a IV-a a Postului Mare, Utrenia, Irmosul Cântării a VIII-a
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Daniel și cei trei tineri în cultul Bisericii

 „Pe Domnul, Cel ce a păzit pe tineri în văpaia focului din cuptorul care ardea şi în
chip de înger la dânşii S-a pogorât, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.”
Penticostar, Duminica Tomii, I-a după Paşti, Utrenie, Irmosul Cântării a VIII-a a
Canonului
 „Cuvioşii Tăi tineri, în cuptor, heruvimilor au urmat, strigând cântarea cea întreit
sfântă: Binecuvântaţi, lăudaţi şi preaînălţaţi pe Domnul întru toţi vecii.”
Octoihul Mare, Glasul al VI-lea, Luni, Utrenie, Irmosul Cântării a VIII-a a Canonului de
umilinţă
 „Ţie, Făcătorului a toate, în cuptor, Sfinţii tineri împletind horă a toată lumea
cântau: Toate lucrurile pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaânălţaţi întru toţi vecii.”
Octoihul Mare, Glasul al V-lea, Joi, Utrenie, Irmosul Cântării a VIII-a
- „În cuptor, Sfinţii tineri, împletind horă a întregii
lumi, cântau Ţie, Făcătorului a toate: Toate lucrurile pe
Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.”
Octoihul Mare, Duminică, Irmosul Cântării a VIII-a a
Canonului Invierii Domnului
Cei trei tineri în cuptor
(catacomba Priscillei, Roma, sec. III-IV)
diac. dr. Cătălin Vatamanu
►
 Daniel și cei trei tineri în cultul Bisericii

 Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici

la Sărbători Împărăteşti şi
Cuvântări de laudă la Sfinţi:

„Tiranul cel din Babilon nu aprinsese

cuptorul cel babilonic aşa de
cumplit, cât de cumplit aprinsese
tiranul acesta cuptorul din sufletul
mamei (Sfinţilor şapte fraţi
Macabei, n.n.). În Babilon, hrana
focului a fost catranul, smoala,
câlţii, vreascurile de viţă de vie;
aici, glasul sângelui, durerile
naşterii, dragostea de mamă,
unirea şi înţelegerea dintre copii.”
diac. dr. Cătălin Vatamanu
 Actualitatea cărții

 Dumnezeul transcendent al lui Daniel este Același

Dumnezeu propovăduit de Hristos și apoi de
ucenicii Lui lumii.

 Exemplul tânărului Daniel

diac. dr. Cătălin Vatamanu

 Bibliografie
 Petre Semen, Introducere în teologia profeților scriitori, Editura Trinitas, Iași, 2008
 David Noel Freedman (ed.), The Anchor Bible Dictionary, (New York: Doubleday), 1997, 1992.
 Geoffrey Wigoder (coord.), Enciclopedia iudaismului, traducere de Radu Lupan şi George Weiner,
Editura Hasefer, Bucureşti, 2006.
 J.D. Douglas (coord.), Dicţionar Biblic, traducere de Liviu Pup şi John Tipei, Editura Cartea Creştină,
Oradea, 1995.
 R. H. Charles, The Book of Daniel, Oxford, 1929.
 M. Delcor, Le Livre de Daniel. Paris, 1971.
 H. L. Ginsberg, Studies in Daniel, New York, 1948.
 K. Koch, Das Buch Daniel, Darmstadt, 1980.
 A. Lacocque, The Book of Daniel, Atlanta, 1979.
 S. Pace, The Old Greek Translation of Daniel 7–12, University of Notre Dame, 1985.
 Pr. Ioan Chirilă, Profeţiile mesianice din cartea profetului Daniel în viziunea patristică, în „Revista
Teologică”, an VII (1997), nr. 2, pp. 119-132.
 Pr. Al. N. Constantinescu, Daniel (cap. I, 1-XII, 13), în „Glasul Bisericii”, an XXXII (1973), nr. 5-6,
pp. 527-530.
 Prof. Dr. Vasile Gheorghiu, Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos, în „Candela”, an
XXXVI (1925), nr. 8-10, pp. 272-385; an XXXVI (1925), nr. 11-12, pp. 441-455; an XXXVII (1926), nr.
1-4, pp. 5-27.
 Pr. Drd. Gheorghe Husarciuc, Suferinţele, jertfa, învierea şi proslăvirea lui Mesia în viziunea
profeţilor Vechiului Testament, în „Teologie și viață”, an XV (2005), nr. 1-6, pp. 127-157.
 Pr. Drd. Liviu Vâlcea, Viziunea despre „Fiul Omului” din cartea Profetului Daniel (7, 13-14), în „Studii
Teologice”, an XLVIII (1996), nr. 1-2, pp. 33-43.
diac. dr. Cătălin Vatamanu