JUDECATORI Introducere ndn cartea Judecdtori cititorul gdseste multe motive de intristare, Poate ctf nici o alté carte din Biblie nu ne oferd o marturie mai clard a nestatorniciei Slingei omenesti. Intdlninv ina in aceasté carte $i semnele incontestabile ale compasiunii si indelungii réibdari divine... Privind vietile acestor salvatori minori, cititoral isi va da poate seama cd in vremea noastré avem nevoie de un Salvator suprem, ce a trait 0 viata desdvarsité si care este in stare sé infaptuiascd o icbavire integrald, nu doar pentru un timp, ci pentru ererni- tate.“ 1. Locul unic in Canon. in aceast& carte fascinant’ avem 0 cro- nic& a modalitatilor prin care Dumnezeu transforma slibiciunea umana in trie. De fapt, intr-o anumit’ privintd, cartea Judeck- tori este un comentariu asupra a trei ver- sete din Noul Testament: ,,.Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sa-i facd de rusine pe intelepti. $i Dumnezeu a ales tucturile slabe ale lumii, ca si le faci de rasine pe cele tari. $i lucrurile josnice ale lumii si lucrurile care sunt dispretuite le-a ales Dumnezeu, precum gi lucrurile care nu sunt, pentru ca s& le desfiinteze pe cele ce sunt, pentru ca nimeni sX nu se laude fnaintea lui Dumnezeu.“ (1 Cor. 1:27-29). Asa, de pildi, Ehud a fost un beniamit stngaci (3:12-30). Or, se stie ci mana stangi e considerata mai slaba decat cea dreapté. lar Samgar a ucis cu un toiag de boi — deci cu 0 arma deloc remarcabili — 600 de inamici (3:31), Debora, membrii & aga-numitului sex slab (desi tn ce 0 priveste ea nu a fost deloc slaba) a fost 0 judecatoare excelent (4:1-5:31). Privind lucrurile omeneste, cei 10.000 de infan- teristi ai lui Barac n-aveau cim si poatl infrunta cele 900 de care de fier ale lui Sisera (4:10, 13). Tael, o alté membra a sexului slab, |-a ucis pe Sisera infigand un farus in tampla acestuia (4:21), tirus pe care l-a tinut cu ména stangi (5:26, Septuaginta). Ghedeon a pornit la lupti impotriva inamicului cu o ostite pe care Domnul o redusese de la 32.000 de infan- teristi la numai 300 (7:1-8). Turtele de orz, mentionate Ia 7:13, faceau parte din alimentatia celor sdraci, sugerand, din — Arthur E, Cundall nou, slabiciunea. Armele neconventionale folosite de ostasii lui Ghedeon constau in ulcioare de lut, ficlii gi trompete (7:16). Tar ulcioarele trebuiau sparte (7:19). Abimelec a fost doborai prin mana unei femei care a privalit peste el o piatri de moari (9:53). Apoi semnificatia numelui Tola este ,,vierme“ (10:1). Iar cand ajungem la 13:2, ficdnd cunostinta cu mama lui Samson, constatém cd era o femeie stearpa si ci nici macar nu i se pomeneste numele. Si, in fine, Samson a omorat o mie de filisteni cu o falcd de magar (15:15). IL Paternitatea Desi. Judecdtori este 0 carte anonim’, Talmudul ebraic si tradijia crestind tim- purie sustin c& Judecitori, Rut si Samuel au fost scrise cu toate de ciitre Samuel. Aceast& conceptie este sustinutd de textul de Ia 1 Samuel 10:25, din care reiese ci profetul acesta era si scriitor. De asemenea, indiciile interne din cartea Judecatori privi- toare la data redactrii sale corespund cu timpul in care a trait Samucl. Cea mai probabil data a aparitiei cartii Judectitori poate fi plasatd in’ primi cinci- zeci de ani ai monarhiei (1050-1000 7.Cr.), din urm&toarele motive: Mai intdi, recurenta sintagmei ,,in zilele acelea nu era rege fn Israel“ (17:6; 18:1; 19:1; 21:25) sugereaz& ci la data cand se redacta aceasti carte exista deja un rege. in al doilea rand, intrucat din 1:21 reiese c& iebusitii inci mai ocupau Ierusalimul, 235236 Judecatori data aparitiei cArtii trebuie plasat intr-un interval anterior cuceririi de catre David a Jerusalimului. in fine, Ghezer, mentionat la 1:29, i-a fost dat ulterior lui Solomon de c&tre Faraon ca dar de nunti, ceea ce implic& 0 dat anterioard acelui eveniment. Astfel domnia lui Saul sau primii ani ai domniei fui David par a fi intervalele cele mai probabile in care a fost redactat cartea Judecitori. TV. Fondul si tema cartii Cartea Judecdtori continu! tiunii Israet dupa ce membrii lui Josua au morit. Israelitii nu au reusit sd-i izgoneasc& pe canaaniti. Dimpotriva, ei s-av inrudit cu paganii aceia, practicand idolatria. In consecinti, Dumnezeu a intervenit, izbavind de repetate ori poporul Siu din mainile acestor asupritori p&gfni. Starea lor de servitute si asuprire i-a adus pe evrei la pozitia de pocdint’, ficdindu-i s& le pari rau de picatele lor. Cand israelitii au. strigat c&tre Domnul, implorandu-L sa-i izbaveasc’, El le-a ridicat judecitori, care fi confer’ cartii de fata titiul su. Evenimentele descrise in carte parcurg circa 325 de ani, de la Otniel la Samson. Judecatorii au fost lideri militari, nu doar magistrati, in sensut actual al termenului. Prin fapte de vitejie, ei au dus la indeplinire judecata lui Dumnezeu sau i-au rasturnat pe asupritorii lor, restaurand astfel un anumit grad de pace $i libertate pentru poporul Is- rael. Doisprezece judecdtori au fost ridicati de Dumnezeu ca s4 izbaveasc& Istaelul. Unora li se acord4 spatiu amplu pe paginile cirtii Judecdtori, pe cénd altii sunt mentio- nati in doar unu sau doud versete. Ju- decatorii au provenit din noud triburi diferite si si-au izbavit concetitenii de sub asuprirea mesopotamienilor, moabitilor si amonitilor. Nici un judec3tor nu a domnit peste intreaga natiune, de aceasta distinctie bucurandu-se doar Samuel. Evenimentele din cartea Judecdtori nu sunt redate in ordine strict cronologict. storia na- generatici Primele dou’ capitole contin material intro- ductiv, de natura istoricd si profeticd. Nici analele judecitorilor nu sunt redate tn ordine neaparat cronologic’ (cap. 3-16). Unii dintre judecatori au fost probabil angajati simultan tn mai multe actiuni de cucerire a inamicilor lor in diferite regiuni ale trii. Este foarte important si retinem acest am&nunt, intrucat cifra totald a anilor mentionafi in carte se ridicd la peste 400, depisind astfel numarul de ani ct a durat aceasti perioada conform textului biblic (Fapte 13:19, 20; 1 Re. 6:1). Ultimele capitole ‘ale c&rtii (17-21) con- semneazi evenimentele care au avut loc in timpul judecitorilor, dar sunt plasate la finele crtii pentru a-i reda cititorului un tablou al stirii de coruptie pe plan religios, moral si civil in care se gisea natiunea Israel in aceasta perioad’. Caracterul acelor timpuri este foarte bine surprins de versetul cheie al cirtii (17:6): .dn zilele acelea nu era rege in Israel si fiecare fiicea ce era drept in ochii sai. “ Dac& credem ci fiecare cuvant al lui Dumnezeu este curat si c& toati Scriptura este de folos, atunci inseamnd ca Judeciitori contine importante teme si inv&téminte spirituale pentru noi. Unele din aceste Ynvitminte sunt ascunse in insesi numele asupritorilor neevrei si in cele ale judecito- rilor care au izbavit Israelul de sub asu- pritea acestora. Asupritorii infftiseazi pu- terile acestei lumi care fncearcd sa-i in- robeasc4 pe camenii lui Dumnezeu. Jude- cXtorii simbolizeazi mijloacele prin care ducem noi batilia spiritual. Jn comentariile noastre am inclus cteva aplicatii practice, multe Iuate din vechi lucrari clasice-! ExistA intotdeauna pericolul adoptirii unei pozitii extremiste tn tratarea temei arhetipurilor sau a simbolurilor. Am tncer- cat $4 evitim orice interpretiri fortate sau bazate pe imaginatie. Totodati trebuie si recunoastem ¢c& semnificatia unora dintre nume raméne incert&. Acolo unde a fost po- sibil am oferit sensuri alternative.Judecatori 237 SCHITA I. RETROSPECTIVA $I PERSPECTIVA (1:|~3:6) A. Privind in urma (1:1-2:10) B. Privind tnainte (2:11~3:6) I. TIMPURILE JUDECATORILOR (3:7-16:31) A. Otniel (3:7-11) B. Ehud (3:12-30) C, Samgar (3:31) D. Debora si Barac (capitolele 4, 5) 1. Istoria lor tn prozi (cap. 4) 2. Istoria lor in cAntare (cap. 5) . Ghedeon (6:-8:32) 1. Chemarea lui Ghedeon la slujire (cap. 6) 2. Cei trei sute de viteji ai lui Ghedeon (cap. 7) 3. Biruinja lui Ghedeon asupra filistenilor (8:1-32) F. Actul de uzurpare al lui Abimelec (8:33-9:57) G. Tola gi lair (101-5) H, Tefta (10:6-12:7) 1. Starea jalnicd a Israelului (10:6-18) 2. Israetul aparat de Iefta (11:1-28) 3. Juréméntul lui Tefta (11:29-40) 4. Tefta fi ucide pe efraimiti (12:1-7) I Ibzan, Elon si Abdon (12:8-15) J. Samson (cap. 13-16) 1. Zestrea eviavioasti a tui Samson (cap. 13) 2. Ospatul dat de Samson si ghicitoarea (cap. 14) 3. Represaliile lui Samson (cap. 15) 4, Samson ingelat de Dalila (cap. 16) I, DECADERE RELIGIOASA, MORALA $I POLITICA (cap. 17-21) . Stabilimentul religios al lui Mica (cap. 17) . Mica gi danitii (cap. 18) . Levitul si concubina sa (cap. 19) . Razboiul cu Beniamin (capitolele 20, 21) fos) DOMwP238 Judecatori COMENTARIU J. RETROSPECTIVA $I PERSPECTIVA (1:1-3:6) J:1-3 Dupa moartea lui Josua (cf. 2:8), semintia Jui Iuda a preluat conducerea in cadruj luptei impotriva canaanitilor din sud. fn pofida promisiunii lui Dumnezeu cA le va da izbanda, Tuda a solicitat ajutor din partea semintiei lui Simeon, demon- strand prin asta c& nu aveau o credintd care s& se bizuie intra toul pe Cuvantul tui Dumnezeu. _ 1:4-7 Prima victorie au repurtat-o asupra locuitorilor Bezekului, Dup& ce au ucis zece mii de birbati, ci au tiiat degetul mare de la miinile si picioarele regelui, fntocmai cum facuse si acesta cu inamicii ‘sai. Ei ar fi trebuit s3-1 omoare, cum porun- cise Domnul (Deut. 7:24), dar ei s-au mul- tumit sa-l schilodeasci. Apoi acesta a fost dus ia Jerusalim, unde ulterior a decedat. Acest lucra a prefigurat neasculiarea de mai tarziu a Israeluiui, in modu! in care i-a tratat pe locuitorii p&gani ai tarii. In loc sé i zdrobeasca cu totul. israelitii s-au multu- mit doar s&-i schilodeascd. O atare ascul- tare partial a constituit un act de neas- cultare, care i-a costat scump pe israelifi in zilele care au venit, Iuda a repurtat anumite succese impotriva Ierusalimului, incendiind ceta- tea. Dar nici Iuda, nici Beniamin nu au fost in stare sd-i alunge pe iebusiti din for- threata lor (vezi comentariul la Tos. 15:21- 63). Abia in vremea lui David au putut fi cuceriti iebusitii (2 Sam. 5:6, 7). 1:9-15 Capturarea Hebronului i se atribuie aici lui Juda; la Iosua 14 si 15 aflaim ci lui Caleb i-a revenit meritul de a fi cucerit aceasta cetate. Nu avem nici o discrepant aici, intrucat Caleb era din semintia lui Iuda. Versetele acestea (9, 10) se refera probabil la cucerirea de citre Caleb a cetiitii (cf. v. 20) si nu a expeditiei care a urmat dupa moartea lui osua, tot asa dupa cum cucerirea lai Kiriat Sefer de catre Otmiel se repetd in versetele 11-15. desi avusese loc anterior (Tos. 15:16-19). 1:16 Chenitii au continuat sa locuiasca printre copiii lui fuda, desi nu au fost con- vertiti cu adevarat. 1:17-21 Printre celefalte cuceriri ale fui juda au fost Horma, Gaza, Aschelon si Acron, dar aceste victorii nu au fost depline. Locuitorii din cAmpie aveau care de fier iar Iuda nu a posedat credinta nece- sari de a lansa un atac impotriva lor. ‘Membrii acestei semintii nu au fost dispusi s& persevereze in imprejuriiri dificiie. Din versetul 2] reiese c& Judecdtori a fost scrisd inainte ca David si fi cucerit Terusalimul. 1:22-26 Numai despre cele doua semin- tii ale lui Iosif se spune c& au obtinut vic- torii. (Aceste versete se refer probabil ia cucerirea Betelului in timp ce Tosua mai era inca in viat& (los. 12:15}, dup cum versetele precedente privitoare la Hebron si Chiriat Sefer fac aluzie la zilele acelui mare general.) Ei au atacat cetatea Betel, numit& anterior Luz, si au distrus-o. Dar greseala lor a constat in faptul cA au prot siguranti unui colaborator. Or, acesta a Inceput imediat s& zideascd o alta cetate cu numele de Luz fn tara hititilor. Dacd nu este judecat, pacatul persista si di de furcd. mai tarziu. 1:27-36 In restul capitolului sunt numite gapte semintii din centrul si din nordul tari caré nu au ceusit si-i izgo- neascé pe canaaniti din teritoriile lor Beniamin (y. 21), Efraim (v. 29), Zebulon (v. 30) sian (v. 34-36). 2:1-5 fngerul Domnului (Domnul Isus) i-a mustrat pe israeliti la Bochim (,,plin- garetii‘) pentru neascultarea,tor. Versetul 1 spune ci El S-a suit de la Ghilzal (.Jocul binecuvantirii*) la Bochim (,,locul plan- geri"). Israel trecuse de la locul victoriei ia locul de jale. Israelitii nu i-au izgonit pe canaaniti si nu au distrus eltarele idoiatre ale acestora. Prin urmare, Domnul arefu- Nici nu e de mirare cd oamenii au plans si au dat loculsi respectiv numele de Bochim!Judecatori 239 Marea Mediterana aste locul precis Toa] Numele judecstoruiei + Agchetoay K+ Gaza dudeciitorii lui Israel 2:6-10 Versetele 6-10 trec in revista ultima parte a vietii tui Iosua si generatia care i-a urmat, fn Deuteronom 6 Domnul a dat copiilor Si porunci concrete. Esecul de a duce la indeplinire aceste porunci a condus Ja jalnica stare de lucruti descrisi in versetul 10, de unde reiese ci absenja unor conducitori spirituali decurge din neascultarea copiilor lui Dumnezeu. Israelitii din generatia anterioard nu avu- sesera grij& si-si invete copii s& se team’ de Domnul si s pazeasc poruncile Sale. Neglijenta p§rintilor a condus astfel la apostazia copiilor lor. B, Privind inainte (2:11-3:6) 2:11-19 Pe de alti parte, restul ver- setelor ne oferi o privire de ansamblu a intregii perioade a judecatorilor. Ele desoriu cele patru trisituri ale ciclului care a caracterizat acea pericadd: Pécat (v. 11-13} Servitute (v. 14, 15) Strig&ite dupi-ajutor (nementionate aici, dar vezi 3:9; 3:15; 4:3; atc.) Tzbiivire (v. 16-18) Tiparul acesta de comportare a fost descris si in felul urmator:240 Asupritorul Sensul sau tipul stt- rire Cusan-Risataim, Cug-om de o dubliiriutate 8 Judecitor eS Se ntelegere sau intelect —— eee ania. krbjivitond — Senmificasia Ani Trini- odin seree Otniet Leu! lui Dumnezeu a0 37-11 (Puterea fui Dumnezeu) Ehud Maiestate 80 312-30 ‘Samgar Stein sau pelerin wr Debora‘ Fagure de miere oS sal Barc Fulger Ghedeon_ Taictoril jos 30 (lerubaal) Si se apere Baal singur Gly sau luptitor cu Baal 635 Abimelec Tat meu a fost rege 3 O57 un wzurpator Tola Un vierme 2 Iai Datitor de unin’ 2 left, El va deschide 6 Ibzan Sens nesigr 7 Eloa Sens nesigur 10 Abdon Slujire 8 Samson Soare mic 20 13 1631 eS Regele ‘naltare de sine, Mesopotamici__mandrie Eglon Cere 18 Regele Profesie lumeascit Moabului Filisteni Riticitori printre copii ui Dumnezeu sau religie camel Tabin 20 suman Regele Hazo- Agezare ‘lui fa Canaan Comandantul yef Straie de lupti Sisera Sensul necunoscut ‘Madianitt TLapto, stad, Tumea Amonitii Rationalism sau 18 doctrind falsi Filistenii Religie carmali 40 Razvratire Retributie Pocdinta Odihna Dupé cum aratii Jensen, acest sinopsis al clirtit Judecitori (v. 11-19) scoate in evi- dent cele dou adevaruri diametral opuse din cuprinsul cirti (1) itutatea nespus de mare a inimii omenesti, dezviluind cat este de ingratd, inciipatdnatti, rizvritits gi nechibauitt; (2) Mndelunga rabdare a lui Dumnezeu, rilbdarea, iubitea gi indurarea Sa. Nici o alt& carte din Biblie nu prezinti o imagine mai contrastanti a acestor adevéuri [diametral opuse): esecul total al Israelului, pe de o parte, si harul persistent al lui fehova, pe de altal? 220-23 Pentru ca Israel a persistat in neascultarea sa, Dumnezeu a decis sa per- mith acestor popoare si ramani in tara, ca pedeapsii asupra poporului Siu (v. 20.23). Pedeapsa pentru neascultare nu a fost sin- gurul motiv pentru care Domnul na i-a izgonit pe tofi canaanitii. El i-a lasat pentru ca acestia si pun la incercare Israelul (v. 22; 3:4) si pentra ca generatiile viitoare s& fie antrenate, si fie deprinse si Jupte fn rizboi (3:1, 2). De aici putem trage invatiminte cu privire 1a motivele pentrt: care Domnul le permite credinciosilor si treack prin felurite probleme si incerciri. El doreste sii stic daci ei vor pazi ciile Domnului... sau nu" (v. 22). 3:4-4 Natiu caré au fost lisate in viaté ca si constituie o incercare pentru Israci sunt enumerate in versetul 3: cinci domni ai filistenilor, toti canaanitii. sidonienii si toti hivitii care locuiau la Muntele Liban, ‘Acum incepe ciclul: picat (5-7); servi- tute (v. 8); strigiite dup& ajutor (v. 9a): izbavire (v. 9b-11). 3:5, 6 Sunt enumerate sase din natiunileJudecitori 241 pagane in mijlocul c&rora au locuit israeliti. La natiunile enumerate in verse- tul 3, sunt addugate acum urmitoarele nati- uni: hititii, amoritii, perizitii, hivitii $i iebusitii. A saptea natiune a fost cea a ghir- gasitilor (Los. 3:10; 24:11). Dr. Cohen marcheazi cu precizie inceputul fiectirui ciclu de declin: Israclitii au ignorat avertismentul lui Moise (Deut. vii. 34) si au permis cAsttoriile mixte cu localnicii, consecinta fiind faptul cd israelitii au fost sedusi sii adopte practicile piigdne ale aces- tor popoare.3 I. TIMPURILE JUDECATORILOR (3:7-16:31) A. Otniel (3:7-11) 3:7, 8 Oamenii au facut ce este réu in ochii Domnului, casatorindu-se cu paganii si apoi fnchinfndu-se la idolii acestora. Necuritia si imoralitatea (v. 6) au condus la idolatrie (v. 7). Dumnezeu fi avertizase din timp cu privire la groaznicele con- secinte care vor decurge din fuziunea cu locuitorii Canaanului. Ei erau un popor sfant si, prin urmare, trebuiau si raémani despartiti si izolati de tntindciunea din jurul jor, dac& doreau s& aiba parte de binecu- vantarea lui Dumnezeu (Deut. 7:3-6). Dumnezeu a pedepsit Israelul, dand nati- unea in mana lui Cusan-Rigataim, regele Mesopotamiei, timp de opt ani. Numele. acestuia contine termenul Cus, care inseamna un om de o dublé rdutate. 3:9-11 Ca raspuns la strigatul de c&int& al copiilor Sai, Domnul ‘l-a ridicat pe Otniel, nepotul lui Caleb, ca sa-i izb&veasca pe israeliti de dusmanul lor si s& aduci peste ei patruzeci de ani de pace. Otniel (Jeu! fui Dumnezeu) cucerise anteri- or cetatea Chiriat Sefer (cetatea cartii), pe care a rebotezat-o Debir (oracol viu). Este exact ceea ce face credinta cu Cuvantul tui Dumnezeu. B, Ehud (3:12-30) 3:12-14 in cadral celui de-al doilea ciclu, Israel a fost subjugat de Eglon, regele Moabului, timp de optsprezece ani. 3:15-30 Liderul militar pe care i La daruit Dumnezeu Israelului in aceasta perioada a fost Iehud... un om stangaci din semintia lui Beniamin. El a primit impu- ternicire din partea poporului siu si-i duct regelui Eglon un dar, ca tribut. Dar Iehud a ascuns un pumnal sub hainele sale. Dupii ce a predat darut, regele s-a simtit probabil ‘in sigurantS in ce priveste atitudinea supusilor sii israeliti, Apoi Ichud a solici- tat o audien{a particulard cu regele, pentru a discuta.un mesaj secret. Cand a fost golité sala de celelalte oficialititi, Iehud |-a asasinat pe rege, dup care a fugit. Pind cfnd a ajuns si fie descoperit fapta sa, Tehud a reusit si-i strangi pe barbatii Tsraelului, pornind 1a luptd -impotriva Moabului si omorand circa zece mii din soldatii care au incercat si fugi din calea lor. Dup& aceea Israel a beneficiat de optzeci de ani de odihna. Cand meditatia (Ghera, v. 15) face loc laudei (lehud), st&ipanitorul lumii (Egton) este sortit pieirii, prin sabia ascutiti cu doua taisuri (Biblia), chiar atunci cind Cuvantul este minuit de un om stangaci. Otniel era din Iuda, cel mai puternic trib al Israelului. Ehud provenea din Beniamin. la vremea aceea cel mai mic dintre triburile Israelului. Dumnezeu Se poate folosi si de cei mari, si de cei mici pentru a da poporu- lui Sau biruinta, intrucdt oricum puterea vine de la El. Oamenii nu sunt decat agentii prin care se obtine izbavirea, nicidecum sursa acestei izbaviri. C. Samgar (3:31) 3:31 Acestui judecitor fi este consacrat doar un singur verset. E] a ucis sase sute de oameni dintre filisteni cu un toiag de boi (un instrument ascutit folosit pentru a mina vitele). Este un alt exemplu in care Dumnezeu S-a folosit de un lucru slab" pentru a realiza o mareata victorie. Un pelerin (Samgar), manuind Cuvantul lui Dumnezeu (toiag de boi — vezi Eel. 12:11) 4i poate pune pe fuga pe ritdcitorii (filis- tenii) aflati in mijlocul copiilor lui Dumnezeu. D. Debora si Barac (capitolele 4, 5) 1. Istoria lor in prozéi (cap. 4) 4:1-3 Urmatorul asupritor a fost Tabin,242 Judecatori regele cetitii canaanite Hazor. Coman- dantul ostirii sale a fost Sisera. Cu vestitele sale noua sute de care de razboi el i-a tinut pe israeliti sub stapanirea sa timp de douazeci de ani. 4:4-9 Dumnezeu no a ridicat un barbat, de data aceasta. El a ridicat un membru al aga-numitului sex slab", 0 prorocit’ pe nume Debora. (Nu este normal ca o femeie 8 ocupe un loc de atare autoritate spiritu- ali, dar s{ nu uitém cd aceasta era o perioada de declin in viata natiunii Israel. Nu trebuie s& se facd referire Ja aceastt femeie, cand se discuti despre rolul femeii in biserica de ast&zi, intrucat ea constituie © exceptie de la regula. De asemenea, in acest text se vorbeste despre Israel, nu despre bisetic’.) Debora I-a imputernicit pe Barac si meargd in nordul irii gi s& atace fortele lui Sisera, dar el a refuzat si meargi altfel decdt insotit de ea. Pentru cil el a refuzat si-si asume rolul de conduca- tor, i s-a spus c4 biruinta asupra lui Sisera ii va reveni unci femei, si nu lui, 4:10-16 Debora a luat initiativa, chemandu-l pe Barac si ordonandu-i s& se angajeze tn batilie, dupa cum a poruncit Dornnul. Dar in Evrei 11:32 Barac, si nu Debora, primeste elogii pentru credinta de care a dat dovada. Desi initial a sovait nitel, in cele din urma a ascultat de Domnul prin credinti, izbavind Israeiul. (Potrivit versiunii NIV, Hobab din verse- tul 11 ar trebui enumerat drept ,,cummnatul lui Moise", nu socrut cum apare in tradu- cerea NKIV.) Barac s-a infitisat pe versantul de sud al Muntelui Tabor cu cei 10.000 de osteni ai sti. Sisera a cizut in plas’. Impreunii cu carele sale, forfele conduse de ef au traversat albia pardului secat Chigon, la vadul situat la sud de Haroset. Apoi ei au alergat spre sud-est, de-a lungul strivechiului drum ce duce la Taanach. Israeli din sud, din tribul Efraim, au patruns in vale la lenin (5:14) si si-au unit forgele cu cele conduse de Barac si cu trupele sale din nord, in valea si- tuatd sub Taanach, ta sud de Chison. Debora a dat apoi semnalul de atac (14). $i ce atac a fost! Infanterigti fai tn fat cu care de rizboi! La momentul critic a inceput si plow’, intregul Hinut transformAndu-se into mlastin, drept care s-a creat o stare de confuzie pentru lupia- torii lui Sisera, cu carele si caii lor (3:4), Avan- tajul era acum de partea infanteristilor, drept care Barac n-a zibovit deloc, pornind imediat la atac. Izolat de ostenii sii, Sisera a luat-o la fugit Tar ostenii sai, nemaiavand conducftor si neti- ind obisnuiti si lupte corp Ja corp, au inceput retragerea. Ploile au continuat, transformand parfu! Chigon intr-o viiturd, asa incat cei ce an sciipat de urmirirea israclitilor au fost maturati de apele paraului Chison, cdnd au incercat si traverseze pe la. vadul Haroset... [v. 10-16; ef. 5:20, 21]. - (Daily Notes of Union) Scripture 4:17-24 Refugiindu-se in cortul chen- itei Iael, Sisera a primit mancare si ada- post. Dupa ce a adormit, Iael i-a infipt un tras de cort in tamplé. Cand Barac a trecut pe acolo, in urmiirirea inamicului, lael l-a chemat induntra, si vada trupul neinsufle- fit al dusmanului su. Astfel s-a implinit profetia rostitd in versetul 9 de catre De- bora. Dumnezeu s-a folosit de o biala albind de miere (Debora) pentru a risturna Tatiunea umana (labin), cind aceasta s-a semetit impotriva cunostintei lui Dumne- zeu. Judecata s-a abiitut asupra vrijmagului ca fulgerul (Barac). Iael (ureatoare) s-a folosit de un tSrus de cort (martorul vietii sale de pelerin3) pentru a dobori pretentiile celor puternici, Ciocanul intruchipeaza Cuvantul (Ter. 23:29). 2. Povestea lor in cantare (Cap. 5) 3:1-5 Cantarea Deborei si a lui Barac este opera clasica fn literatura de inspiratie biblicil. Dupi ce incepe cu laudai la adresa Domnului, Debora rememoreazi marsul tiumfator al Domnului cand israefitii au parasit hotarele Edomului, intrand in Pamantul FagSduinjei. Toatd opozitia s-a destramat in fata maiesttii Domnului Dumnezeu al lui Israel. 5:6, 7 Apoi ea a descris condifiile exis- tente in vremea lui Samgar, cfnd era atat de periculos si iesi din casi incat dru- murile erau pustii. Calatorii recurgeau, in schimb, la cdi ocolite pentru a nu cédea in mana banditilor. Satenii nu indrazneau si plece de acasi, asta pind cdnd s-a ridicat Debora.Judecatori 243 5:8 Pentru c& oamenii s-au- dedat la idoli, tara a fost Hisati prada rizboiului si varsarilor de sange iar Israelul a rimas far. armele cu care s& poatii lupta. 39-15 Dar cand Dumnezeu i-a ridicat pe Debora si pe Barac, unii din dregitori Israehului si unii din popor le-au oferit cu generozitate ajutorul. Acestia au fost’ oa- ‘meni din sernintia lui Efraim, din Beniamin, din Machir (semintia lui Matiase), precum si oameni din Zabulon si Isahar. 5:16, 17 Apoi Debora si-a adus aminte de cei care nu au venit in ajutor. Ruben si- a cercetat inima, dar a ramas la stane. Ghilead (Gad) nu a traversat Iordanul, pen- tru a se altura luptatorilor. Dan a ramas la coriibiile sale iar Aser s-a odihnit pe tarmul mari. Scriptura fi mentioneaza cu scrupulozi- tate pe toti cei care au luptat pe campul de bitdlie, precum si pe cei care au stat nepisatori, nefiind dispusi s&-si riste viata in cauza lui fehova. Tot asa este si in zilele noastre: Domnul fi cunoaste pe cei care confrunti lumea si pe diavolul, dar si pe cei care stau retrasi, multumindu-se doar si priveascd batalia. Va veni ins o zi cand se vor imparti rispl&tile, prilej in care unii vor constata ce au pierdut (1 Cor. 3:10-15). 5:18-22 Zabulon si Neftali s-au evi- dentiat in aceasti lupti, membrii acestor triburi riscdindu-si viata pentru Iehova, fara ca ei s& fi primit macar vreo plati (n-au Juat nici o prada, nici argint). Eiau lup- tat vitejeste in crancena bitilie impotriva regilor Canaanului. Fortele naturii au fost de partea lor, pentru ci ei insisi erau de partea Domnului. 5:23-27 Meroz (Meroza, in versiunca romana) este scos in evident, rostindu-se un blestem impotriva sa, pentru faptul c& nu a venit in ajutorul lui Iehova. Oamenii acestei cet&ti au tamas neutri, atunci cand era nevoie de ajutorul lor pentru infran- gerea vrijmagului. Dar Iael, care. locuia intr-un cort, a fost binecuvantatd. pentru curajul ei si viclenia de care a dat dovadi in nimicirea lui Sisera. Doar mama Domnului nostru mai este scoasa in evi- deny fn acest fel, fiind numit& binecuvan- tat intre femei (Luca 1:42). 5:28-31 Intre timp, mama lui Sisera stitea la fereastri, asteptindu-si fiul si revind acasi ou prada de razboi, si nu pri- cepea de ce intarzie acesta. Cele mai intelepte dintre doamnele din suita sa au asigurat-o cA negresit fntarzierea s-ar da- tori faptului ca fiul ei Imparte prada cu oamenii sai. Dar Sisera nu avea si se mai fntoarca niciodata. Si de aceasté soarté sa aiba parte toti vrajmasii lui Iehova. Pe de alt parte, cei care-L iubese pe Domnul sa fie ca soarele, cand se araté in puterea lui, Capitolul se incheie cu afir- ‘matia cd fara a avut odihna patruzeci de ani dup moartea lui Sisera. E. Ghedeon (6:1-8:32) J. Chemarea lui Ghedeon la stujire (cap. 6) 6:1-6 in cadrul urmatorului ciclu, istaelitii au fost asupriti de citre madia- ‘ti, care ficeau parte din bande de bedu- ini, ce-i atacau prin surprindere pe istaeliti. distrugandu-le recoltele si secdtuind tara. asemenea licustelor, furand vitele oame- nilor. Caderea Istaelului in picat a atras dupa sine siricie, sclavie si teroare. Cei pe care Israelul 4i eucerise odinioar’ eran acum stipanii lor. Cand noi, crestinii, ne indepirtim de Domnnul, vechile niiravuri si patimi ne invadeaza din nou viata, aducan- du-ne din nou la robie si siricie spiritual’. 6:7-16 Cand Israel a strigat la Domnul, cerandu-I ajutorul, a fost trimis mai intai un profet care s& le aminteasc& de idolatria lor. Apoi ingeral Domnului. despre care noi credem ci a fost Cristos in starea Sa anterioar4 intruparii (vezi eseul urmiitor), i s-a ardtat unui barbat din Manase, pe nume Ghedeon, in timp ce acesta treiera gréu intr-un teasc... pentru a-] ascunde de ma- dianiti. Ingerul i-a spus acestui viteaz ci Dumnezeu Se va folosi de el pentru a izbavi Israelut de Madian. In pofida protestelor lui Ghedeon, ingerul a repetat chemarea adresati lui Ghedeon pentru indeplinirea acestei importante misiuni. INGERUL DOMNULUI Ingerul Domnului (lehova) este Domnul Isus Cristos inainte de intruparea Sa. Un studiv al pasajelor in care este244 Judecatori- tmentionat El ne arata limpede ci Bl este Dumnezeu si ci este a Doua Persoand a Sfintei Treimi. Mai intdi, textele din Scriptura din care reiese ci El este Dumnezeu: Cand i S-a aritat lui Agar (Hagar), ea a recunoscut ci se afld in prezenta lui Dumnezeu, adresfn- du-I-se cu apelativul ,.Dumnezeul care ma vede" (Gen. 16:13). Vorbindu-i lui Avraam pe Muntele Moria, ingerul S-a identificat pe Sine ca find .Domnul" (in ebraici YHWH sau Iehova; Gen. 22:16). Jacov L-a auzit pe inger prezentindu-se drept Dumnezeu la Betel (Gen. 31.11-13). Cfnd 1-a binecuvantat pe Iosif, Israel a folosit cand termenul ,,Dumnezeu“ cand wingerul (Gen. 48:15, 16). Cu prilejul rugului aprins, ingerul Domnului“ a fost cel care i S-a aritat lui Moise (Ex. 3:2), care ,,gi-a ascuns fata, deoarece fi era teama si-L priveasca pe Dumnezeu' (Ex. 3:6). Domnul care a mers inaintea lui Israel in stalp de nor (Ex. 13:21) nu a fost altul decat ,.fngerul lui Dumnezeu" (Ex. 14:19). Ghedeon se temea c& va muri, pentru fap- tul c&, vazandu-L pe Ingerul Domnului, L-a vazut pe Dumnezeu (Jud. 6:22, 23). ingerul Domnului i-a spus tui Manoa ci numele Sau este Minunat (Jud, 113:18), unul dintre numele lui Dumnezeu (Is. 9:6). Cand Iacob s-a luptat cu ingerul, el s-a lup- tat cu Dumnezeu (Os. 12:3, 4). Toate aces- tea constituie dovezi indubitabile ca atunci cand Vechiul Testament fl mentioneazi pe Ingerul Dornnului se refer’ la Dumnezeire. John F. Walvoord (intr-un citat de Chafer) aduce patru argumente in sprijinul acestui punct de vedere: »{a) A Doua Persoani este Dumnezeu! Vizibil al Noului Testament. (6) Ingerul lui fehova din Vechiul Testament NU MAI APARE dupi intu- parea iui Cristos. (c) Atat Ingerul lui Iehova, cat si Cristos sunt trimisi de Tatal. (4) Ingerul tui Tehova nu putea fi nici Tatdl, nici Duhul Sfant.4 Cit priveste a patra dovadii, Walvoord explici in continuare ci Tatal st Duhul sunt invizibili pentru om si ambii posed’ atributul imaterialitatii, Prin urmare, conchide ol: ,.Nu existi nici un singur motiy valabil care sii ne indreptiteascd si negiim ca Ingeru! tui Iehova este a Doua Persoana [a Sfintei Treimi], toate faptele cunoscute sprijinind din plin identiticarea Sa drept Cristosul Noului Testament. in calitate de Inger al lui Iehova, Cristos Se deosebeste de alti ingeri prin faptul ci nu a fost creat. Cuvintele traduse prin Inger’ in ambele Testamente inseamni «Sol, Bl este Solu! lui Iehova. Asadar, cum arati Chafer, El este .inger* doar in mésura functiei pe care 0 ocup’.6: 6:17-24 Realizind ci sta de vorbi cu Domnul, Ghedeon a cerut un semn. Apoi a pregitit o ofranda, jertfind un ied si paine nedospitéa. Cand Ingerul S-a atins de ofranda, cu toiagul Sau, aceasta a fost mis- tuité de foc, Ghedeon stiind ci se afl in prezenta Domnului, drept care s-a temut ci va muri, Dar Domaul |-a asigurat prin cuvintele, ,,Pacea sd fie cu tine’, dupi care Ghedeon a cladit un altar, dand locu- lui aceluia numete Iehova-Salom (Domaul este Pacea), 6:25-32 In noaptea aceea, dand dovadii de ascultare fata de Domnul, Ghedeon a distrus un altar inchinat lui Baal, pe care-I ridicase tatil, precum si chipul de lemn de Tanga altar, ridic&ind pe locul acestora un altar inchinat lui Iehova. Cand s-a facut zivd locuitorii cet&tii au fost cAt pe aci si-1 omoare pe Ghedeon pentru aceasta faptii curajoasa a sa. Dar tatil stu, Ioas, a inter- venit, spundnd c& daca Baal ar fi un dum- nezeu adevarat, ar fi in stare si se apere singur. Ioas a emis un decret, in virtutea c&ruia toti cei ce sprijineau cauza lui Baal aveau s% fie executati. Ghedeon a fost poreclit Icrubaal, adic Apere-se Baal, S-ar putea ca unii oameni sé fie inclinati sil critice pe Ghedeon pentru faptul cA. temandu-se, el a dirdmat altarul pagan in timpul noptii, Si nu pierdem inst din vedere faptul ch el a ascultat towusi de Domnul. Frica sa nu |-a impiedicat asculte. Fiecare dintre noi suntem frict frica in sine nu este neap&rat gresiti, in sine. Dar atunci cand ca ne impiedica sii ascultém de Domnul, ea devine un obsta- col in calea credintei, in acest caz consti- tuind un picat. 6:33-35 fn acest timp, madianitii, amalecitii si oamenii din Est s-au strains caJudecatori 245 si faci rizboi impotriva israelitilor, pe cand acestia traversau Jordanul, stabilindu- $i tabara in Valea Iezreel. Duhul Domnului a venit peste Ghedeon, ajuténdu-] si stranga o armata dintre membrii triburilor Manase, Ager, Zabulon si Neftali. Abiezer {v. 34) a fost un stramog al Jui Ghedeon. Numele stu apare in acest loc, in textul ebraic, ca nume de familie al urmasilor sai, contemporani lui Ghedeon (,,abiezerifii* in NKJV, nu ,,cei din Abiezer cum se spune in traducerea romaneasc’ GBV, editia 1990, n.tr.) 6:36-40 fnainte de a porni la lupti, Ghedeon a dorit si se asigure de izbanda obtinind in acest sens promisiunea lui Dumnezeu. Primul semin pe care I-a primit ‘in acest sens a fost roua care s-a asternut pe lana, dar nu si pe paméntul din jurul ei. Al dojlea semn |-a primit in noaptea urma- toare, cAnd roua a c&zut pe pamant, dar mu si pe lana, Lana lui Ghedeon a fost adesea supusa unor interpretiri gresite din partea credin- ciogilor. Doua sunt lucrurile de care trebuie s& tinem seama in acest incident: Ghedeon nu @ céutat sd obtind calduzire, ci confir- mare prin incidentul cu lina. Dumnezeu deja fi spusese ce trebuia si faci. Ghedeon voia doar sé obtin’ asigurarea cd va avea parte de succes. Cei care afirma cd au scos si ei lana afar, pentru a afla voia Domnului ‘intr-o anumit& chestiune dau astfel dovada de o interpretare $i aplicare gresiti a acestui pasaj din cartea Judecitori. in al doilea rand, Ghedeon ceruse un semn supranatur- al, nu unu! natural. Or, din punct de vedere natural, ceea ce ceruse Ghedeon nu s-ar fi ‘intamplat fara interventia directa din partea lui Dumnezeu. In vremea noastré oamenii folosesc exemplul l4nii in cazul unor fucruri care pot avea loc in mod natural, fara interventia divin. Si aceasta este o intrebuintare gresitt a pasajului despre Ghedeon. Asistém in acest fragment din cartea Judecatori la o situatie speciala, in care Dumnezeu consimte si-i acorde unui om cu credinta slab dorinta, pentru a-] asigura de biruintd. Si in ziua de. astizi Dumnezeu poate si dea si dé asemenea asigurari prin rispunsul la rugiiciunile noastre. 2, Cei trei sute de viteji ai lui Ghedeon (cap. 7} 7:1-3 Pentru ca biruinta impotriva lui Madian s& fie neindoios datorata puterii divine, Domnul a redus mai intai: armata inifiala a lui Ghedeon de la 32.000 la zece mii, trimitindu-i pe cei slabi de inger si fricosi acai, dupX cum prevedea legea (Deut. 20:8). 7:4-8 Pentru a reduce si mai mult ostirea Jui Ghedeon, Dumnezeu i-a pus la incercare pe ostasi, cAind acestia au coborat la rau s& bea api. Cei care s-au aplecat pe genunchi — folosind astfel mai mult timp dect s-ar fi cuvenit — ca sa bea, au fost eliminati. Pe de alt parte, cei care au lipait apa cu limba, cum lipaie cdinele, pro- cedand cu maxim’ economie de timp, au fost retinuti, numéarul acestora ridicandu-se Ja trei sute. 7:9-14 Domnul La condus apoi pe Ghedeon sa viziteze imprejurimite taberei madianitilor, pe timp de noapte. Insotit de robul siu Pura, Ghedeon s-a deplasat pani la marginea taberei inamicului. Acolo I-a auzit pe un madianit povestindu-i unui pri- eten visul pe care I-a avut in care se fiicea. c& 0 turtd de orz s-a rostogolit peste un cort al madianitilor, zdrobindu-|. Turtele de orz constituiau alimentatia oamenilor de rand, a agricultorilor, simbolizandu-I pe Israel. lar cortul reprezenta ostirile madianitilor. 7:15-20 E posibil ca Ghedeon si fi fost, nu far temei, cuprins din nou de team, cand a vazut.cum armata sa, de la bun fnceput nu prea mare, a fost si mai mult redusi. Dumnezeu fi cerea si infrunte o armata de 135.000 de militari cu dear 300 de viteji ai sai (8:10)! Prin urmare, cuvin- tele pe care le-a auzit din gura acestor dusmani au avut darul de a-i intéri cre- dinta. Drept raspuns, mai inti el s-a inchi- nat (v. 15), apoi s-a réizboit. Asigurat astfel de biruinté, Ghedeon a revenit in tabara lui Israel si si-a chemat oamenii Ja lupta. Dupa cea impartit arma- ta in trei cete de cate o sutd fiecare, |-a inar- mat pe fiecare ostean cu o ompeti si cu un urcior de lut, avand in interior o tort’. Apoi au pornit in mars, ajungdnd la mar- ginea taberei madianitilor, unde, la sem- nalul stabilit, au suflat din trompete, au246 Judecitori spart urcioarele de lut, pentru ca sd se vada lumina, gi au strigat: ,Sabia Domnului si a lui Ghedeon!“ Interpretarea divina a acestui incident o gasim la 2 Corinteni 4:7. Trupurile noastre sunt vasele de lut. Doar in misura in care tupurile noastre sunt date in permanenti mortii, din pricina lui Isus, straluceste lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu in fata lui Isus Cristos, luminandu-i pe cei din 25 Cuprinsi de panic& si haos, au inceput sa se altace intre ci, dup care au luat-o la fugi. La inceput ef au fost urmiriti de barbatii din tiburile Nefiali, Ager si intregu! Manase. Apoi toti barbatii din Efraim au fost chemati sa li se alaiture, cucerind vadurile Iordanului si nimicindu-l pe inamic, care incerca si se tefugieze dincolo de rau. Efraimitii au reusit si cucereascd si si ucida pe doi din- tre printii Madianului: Oreb (corb) si Zeeb (lup). Multe sunt invétémintele pe care ni le putem insusi cu privire la calititile unui conducitor din studierea actiunilor lui Ghedeon. Conducitorul trebuie sa fie pe deplin convins de justetea actiunilor sale, fnainte de a-i putea conduce pe altii. Mai ‘intai de toate, el trebuie s4 fie un inchina- tor, dandu-I lui Dumnezeu locul ce I se cuvine (v. 15). Apoi el trebuie s conducd prin propriul siu exemplu, printr-o pilda vrednica de urmat (vy. 17). El trebuie sé aibd grij& si atribuie meritele persoanei sav persoanelor care s-au fiicut demne de aces- tea: mai intai, desigur, el trebuie s& dea cin- ste lui Dumnezeu, iar apoi instrumentelor de care a binevoit si se foloseascd El (v. 18). 3. Biruinja lui Ghedeon asupra fitiste- nilor (8:J-32) 8:1-3 La inceput efraimitii s-au suparat pe Ghedeon, pentru ci nu i-a chemat mai devreme sa-i.dea o mana de ajutor. Dar cand Ghedeon le-a amintit cA actiunea lor curajoast de a-i fi prins pe cei doi printi a fost mai remarcabili decat propriile sale fapte de vitejie, mania lor s-a potolit. Dupi cum am aratat deja, Abiezer din versetul 2 se refer la Ghedeon si la oamenii iui. 8:4-7 Evreii din Sucot au refuzat s4 dea de mAncare lui Ghedeon si celor trei-sute de osteni flamanzi ai si, deoarece se te- meau de represalii din partea madianitilor, in cazul in-care izbinda te-ar fi revenit acestora. Ghedeon a amenintat ci le va (ebr. freiera) carnea cu spini si ma- . dup’i ce Domnul fi va fi dat in mana sa pe Zeba si Talmuna. 8:8, 9 Oamenii din Penuel au procedat ja fel, refuzand si-i dea de mncare. Pe acestia Ghedeon i-a ameniniat ci le va darama turnul cand se va intoarce de la rAzboi, incununat de biruinta. 8:10-17 Ghedeon s-a {inut de cuvant. I-a prins pe cei doi regi madianiti si a pus pe fuga armata acestora. Cu ajutorul listei ‘intocmite de un tanar informator. Ghedeon le-a dat o lectie celor saptezeci de lideri ai cetatii Sucot. faté ce spune Cohen despre aceasta: Acest. gen de pedepsire este descris in Repubtica lui Platon ca fiind aplicat celor mai inrdipi dintre infractori.“7 Eruditii rabini Kimchi si Rashi consi- deri cil aici am avea o expresic idiomatic’, avand sensul de ,,a lovi cu sete". Conform explicatiei oferite de alpi, el [Ghedeon] i-ar fi amenintat citi va arunea goi puse peste un morman de spini, cilcdndu-i i picioare, cum se treierl granele pe arie.8 In ce priveste cetatea Penuel, intr-ade- vr Ghedeon i-a déramat zidul si i-a omorat locuitorii. Un rispuns blénd potoleste mania, dar un cuvant aspru aprinde mania“ (Pro. 15:1). Primul adevar este ilustrat in ver- setele 1-3 de raspunsal dat de Ghedeon efraimitilor. Al doilea adevar din Proverbe 15:] este ilustrat de versetele 4-17 din Judec&tori 8, prin cuvintele rostite de oamenii din Sucot si Penuel. 8:18-21 Zeba si Talmuna i-au ucis pe in fratii lui Ghedeon la Tabor. Prin urmnare, Ghedeon i-a poruncit fiului siu cel mai mare, Ieter, si-i ucidi pe Zeba si pe Talmuna. Dar lui Ieter i-a fost frica. deoarece cra doar un flaciias. si astfel Ghedeon este cel care i-a executat.Judecatori 247 8:22, 23 Barbatii din Israel J-au ruget pe Ghedeon si le fie tege — intr-atat de tare i-a impresionat el prin iscusinta dovedit’ pe cAmpul de batalie, Astfel ei au dat slava omului, nu. lui Dumnezeu (ef. 7:2). Dand ins& dovada de noblete, Ghedeon a refuzat aceasti cinste pentru el si fiii si, scofand in evident cX numai Domnul avea dreptul sa domneasca peste ei. 8:24-27 Dar dupa ce s-a impotrivit cu succes acestei ispite, cand a fost asaltat de © noua ispiti, Ghedeon a cizut in ea. El a cerut inelele de aur pe care israelitii le stranseseri de la madianiti (numiti si ismacliti; cf. Ex. 32:1-6). Apoi a con- fectionat din aceste inele un efod, acel arti- col vestimentar asemanator unui sort pe care 7! purta preotul. Dupd ce acest efod a fost ridicat la Ofra, a devenit un obiect de inchinare idolatr’ si o curs& pentru Israel, oamenii nemaiducdndu-se la Silo si la cor- tul intalnizii. ,,EI a refuzat onoarea de rege, ravnind-o, in schimb, pe accea de preot.* 8:28-32 Dupi infringerea madianitilor, Israelul s-a bucurat de pace, timp de patruzeci de ani. Cuvantul lui Dumnezeu tine si tmentioneze in acest loc ci Ghedeon a avut multe neveste, care i-au daruit saptezeci de fii, De asemenea a avut o concubind la Sihem, care i-a nascut si ea un fiu, cu numele de Abimelec. in acest capitol ni se dezvaluie inci dowd trisituri ale personalit3tii Ini Ghedeon cv atétea fatete. Zelul si perseverenta cu care i- a urmérit pe madianiti a demonstrat stator- nicia caracterului siu, probitatea cu care a adus la indeplinire poruncile Domnului. Desi era frant de oboseali, dupa ce luptase atat de mult, si chiar dacd nu avea pe nimeni ‘imprejur care s&-l ajute, el nu s-a oprit, ci i-a urmérit cu inversunare pe ismacliti, pana la nimicirea lor gi uciderea regilor acestora, la picioarele sale, Apostolul Pavel a fost ani- mat de aceeasi ravna, care s-a manifestat ins pe planul luptei spirimale (Filipeni 3:12-14), A doua trasatura de caracter a lui Ghedeon este negativa, prin faptul c& a solicitat si a acceptat din mana poporului inelele de aur obtinute ca prada de razboi, ca rasplata pentru cd i-a infrant pe ismaeliti (v, 24), acest lucru devenind o curs pentru Ghedeon si familia sa, precum si pentru intreaga sa tari. Cat de mult contrasteaza aceasta comportare a lui Ghedeon cu purtarea lui Avraam descrisi la Geneza 14:21-24! Sub cilauzirea lui Dumnezeu, noi trebuie s4 ne straduim si emulim vir- tutile lui Ghedeon, ocolindu-i ins’ viciile. F. Actul de uzurpare al Ini Abimetec (8:33-9:57) 8:33-35 De indat& ce a murit Ghedeon, Israel s-a abatut de la calea cea dreapti, inchinandu-se baalilor. Cu cata usurintd au uitat israclitii mareiele fapte de vitejie sarvargite de acest erou national, pani acolo incat i-au maltratat descendentii si au dat uitirii izbavirea pe care le-o adusese Dumnezeu prin Ghedeon! Dar oare noi suntem mai breji, ‘cand vine vorba si ne aducem aminie de binecuvantatile pe care le-am primit de la Domnul sau din mana semenilor nostri? Spre rusinea noastrd, adesea le dim uitérii. 9:1-6 Abimelec (tard! meu a fost rege), un fiu al lui Ghedeon, nu a fost un judecd- tor al Jsraelului, ci un uzurpator - unul care a cutat cu orice pret si guverneze Israelul fara sa i se fi incredintat autoritatea de a face acest lucru. $i pentru a elimina orice amenintare la adresa puterii sale, i-a omorat pe toti fratii sai, cu exceptia lui Totam, cel mai mic dintre acestia. Cu aju- torul unor rude netrebnice si fara cipatai din Sihom, a convins oamenii din. partea locului si-1 accepte ca rege. {ntrucat Ghedeon a avut saptezeci de fii (v. 2) s toti au fost ucisi, saptezeci din versetu] 5 tebuie luat ca o cifrd rotunda. 9:7-15 Evangheliile contin mutte parabole, deci povestiri cu un profund inte- les spiritual. Gasim aici una din putinele parabole prezente pe paginile Vechiului Testament, despre care Jensen face urma- ,torul comentariu: Cand lotam a aflat despre incoronarea lui Abimelec, s-a suit tn grab’ pe Muntele Gherizim, in timp ce poporal era adunat in valca de la poalele muntelui. Din acel punct strategic avantajos, vocela lui a putut fi auzita in toaté valea, drept care oamenii au ascultat cu248 Judecatori atentie ciudata paraboli rostitd de el. Recurgind la metafora unei republici de pomi care si-au ales un rege, Totam a evidentiat astfe! purtarea Israelului. Apoi el i-a comparat pe Ghedeon si pe fiii Iui cu un maslin, un smochin gi 0 viti de vie, fiecare dintre acesti arbori reluzind cu intelepciune sisi pirriseasci locul de slujire si rodnicie rinduit de Dumnezeu, doar pentru a domni peste ceilalti pomi. Dar pe Abimelec ta asemiinat cu un spine, care, nu numai ci a acceptat cu bucurie invitatia de a fi rege peste ei, ci a amenintat ci va distruge cedrii Libanului dacii nu va fi ales rege.9 9:16-21 Jotan le-a spus apoi oamenilor ca daca au procedat corect cand i-a ucis pe fratii sai, atunci n-au decat s se bucure de noul lor dregStor. Dar dac& n-au procedat corect, atunci atat locuitorii Sihemului, cat si Abimelec vor fi antrenati intr-un rizboi, in-care se yor nimici unii pe alti. 9:22-33 Ceea ce s-a si intimplat. Dupi numai trei ani, Dumnezeu a trimis un duh de invrajbire intre Abimelec si camenii din Sihem. Dumnezeu nu este autorul réului, dar El permite uneori raului ba chiar se foloseste de acesta pentru a-Si implini sco- purile in cazul unor oameni rai (cf. 1 Sam. 16:14; [ Regi 22:19-23). Oamenii din Sihem i jefuiau pe cei ce ciilatoreau pe traseele “comerciale din apropierea Sihemului, viduvindu-] astfel pe Abimelec de impozitele si taxete pe care le-ar fi putut percepe de la acestia (v. 25). Gaal, fiul lui Ebed, a profitat de sarbatoarea recoltelor pentru a da sernnalul unei riscoale impotri- va lui Abimelec, spunand: ,,Cine este Abimelec si cine este Sihem, ca si-i slu- jim? Zebul, guvernatorul-marioneta al Sihemului, Ia incunostintat in tain’ pe Abimelec despre existenfa acestui complot, sfatuindu-I s atace tn zorii zilei cetatea. 9:34-40 Cand s-a dus Gaal a doua zi dimineata la poarta cetafii, a crezut cd vede oameni coborind de pe munte, La inceput Zebul s-a prefacut ci nu vede decat umbre, sperind s4 castige astfel timp pentru Abimelec. In cele din urma Gaal si-a dat seama cd acestia erau de fapt oameni si ca dintr-o alta directie se apropia o alt ceata de oameni. Apoi Zebul I-a provocat sd iast afard si si se lupte cu cel a cirui stpanire ise. C&nd Gaal si ceata lui de s-au luat la lupti cu inamicul, lintre oamenii lui au cazut. iar el a fost in curdnd alungat din cetate. 9:41-44 fn timp ce Abimelec se afla cu tabara sa la Aruma. in apropiere, Zebul i-a alungat pe Gaal si pe fratii Jui din Sihem. A doua zi oamenii din Sihem au iesit la munca cimpului sau poate ca_ si. insuseascd prada de razboi de Ja osienii rapusi. Afland despre asta, Abimelec si-a impartit oamenii in trei cete, pregitind o ambuscada. Dowd cete urmau si se repead’ asupra oamenilor, a treia urmand si impiedice fuga lor inapoi in cetate. Ambuscada a reusit. 9: 45 Dupa 9° zide Iupté. cetatea a clizut, i i. Apoi cetatea a fost disteus’, peste diramaturile sale fitnd presarati sare. (Se stie cd sarea asiguré sterilizarea terenului. Dar actiunea lui Abimelec a ayut un rol simbolic, exprimand hotarrea sa neclintiti de a se asigura ci acest loc plin de sare va rimane pe veci pustiu.) 9:46-49 in apropiere era turnul Sihem, unde se afla templul zeului Berit. Oamenii din turn s-au ascuns intr-o inc’ipere mare din templu. Abimelec si oamenii sii au strans ramuri din pidurea de pe Muntele Zalmon (Talmon), aprinzind cu ele un foe care a incendiat cetatea, Circa o mie de barbati si femei au pierit in acea confla- gratie. 9:50-57 in operatiunea de cucerire a cetitii Tebez (Tebet), Abimelec si-a giisit infrangerea. in timp ce ataca un turn in care se refugiasera multi dintre locuitorii cetalii, 0 femeie a aruncat o piatra de ragnita pe capul lui Abimelec. Fiind ranit gray, el I-a rugat pe unul din oamenii sii s&-I ucida, ca si nu se spuna ci a fost ucis de o femeie. Astfel spinete a fost mistuit, exact asa cum prezisese Iotam. Nu stiu cum se face, dar de multe ori justitia nu numai ci fl pedepseste pe cel vinovat, dar ii aplic’i o pedeapsii pe masura faradelegii comise. Abimelec isi ucisese fratii pe o piatri (v. 5), pentru ca la urma sii fie el insusi omorat cAnd o piatra a cfzut peste capul lui trufas. Cei ce trdiese de pe urma vioientei vor si muri de pe urma ei.Judecatori 249 G. Tola si Tair (10:1-5) Tola, din tribul lui Isahar, a judecat Tsraclu! dowazeci si cinci de ani. El a trait 4n muntii lui Efraim. Urmatorul judec’tor a fost Tair, un galaadit, care a domnit timp de douazeci si doi de ani asupra [sraelului. Sunt amintiti in treacdt cei treizeci de fii ai sdi, care au stipanit peste treizeci de cetiti. Ai. Tefta (10:6-12:7) I. Starea jalnicé a Israelului (10:6-18) 10:6-9 Din nou citim cu intristare despre felul in care copii lui Israel L-au pirdsit pe Domnul, dedandu-se iar la idola- tric. Slujindu-i pe idolii lor, israelitii au devenit robii unor oameni idolatri. Filistenii si amonitii au luptat impotriva evreilor, care se aflau pe malul de rasarit al Jordanului jar amonitii au traversat Ior- danul, luptand impotriva lui Iuda, Benia- min si Efraim. Israclitii au fost neputinciosi in fata fi- listenilor si amonitilor, deoarece renun- tasers s& se mai inchine lui Iehova si slu- jiseri dumnezeilor acestor pagani (v. 6). 10:10-16 Cand israelitii au strigat la Domnul, El a refuzat, la inceput, si dea ascultare cererii lor, citand in acest sens maj multe ocazii din trecut cAnd au fost izbaviti si amintindu-le ci dupa fiecare izbavire ei s-au indepartat iar de El (v. 13), Dar cfind ei au continuat si se roage, dupa ce, mai intai, au scos dumnezeii strdini din mijlocul lor, Dumnezeu le-a ascultat strigdtul. Versetul 16 ne ajuta si intelegem fntrucitva inima plina de iubire a Domnului. Ca un tat indurdtor El a fost miscat profund de suferinta copiilor Sii indardtnici. Suferinta lor a necesitat ‘indurarea Sa. 10:17, 18 La incheierea capitolului, armateie lui Amon sunt cantonate in Ghilead (Galaad), iar Israel s-a strans la Mitpa. Oamenii din Ghilead cdutau un lider militar (v. 17, 18). 2. Israetul aparat de lefta (11:1-28) 11:1-3 Omul ceasului a fost Iefta, galaaditul, un om viteaz si fiul unei prosti- tuate. intrucat a fost respins de concet&tenii sii, a plecat de acas, ajungand in tara Tob (probabil in Siria), unde a devenit liderul unei bande de haiduci. 11:4-11 Bawanii din Galaad (Ghilead) l-au rugat acum pe Jefta sé porneasc’ la lupté in fruntea ostirilor Israelului impotri- ya amonitilor, promitandu-i c&-l vor recunoaste de c&petenie dact il va invinge pe inamic. in unele privinte lefta ne aminteste de Domnul Isus. Asupra nasterii sale a planat © umbri, apoi el a fost respins de c&tre fratii lui. Cand au ajuns fn robie si-au adus aminte de cl si I-au chemat sa le fie salva- tor. Consimtind si vind in ajutorul galaaditilor, Iefta a acceptat si le fie salva- tor, dar a pretins si le fie si stpan. 41:12-28 Prima actiune intreprins’ de Tefta a fost s& trimita soli la regele fiilor lui Amon, pentru e-i da prilejul si explice de ce fi asuprea pe isracliti. Regele s-a plans o& Israel ar fi luat cu forta o parte din teritoriile sale cand natiunea Israel s-a stramutat in Canaan, venind din Egipt. Iefta a explicat limpede ci acest lucru nu era adevirat. Domnul fi instruise explicit pe oamenii Sai s& nu se amestece fn nici un fel cu edomitii (Deut. 2:4, 5), moabitii (Deut.2:9) sau cu amonitii (Deut. 2:19) - tofi acestia fiind rude indepartate ale evreilor. Prin urmare, israelitii au ocolit tara Edom si tara Moab. Dar cdnd au ajuns la granita teritorinlui amonitilor, acestia fuseserii deja cuceriti de amoriti, al cfror rege era Sihon. Israel a luat in stipanire pamdntul acestuia, infrangan- du-i pe amoriti. C4nd regele fiilor lui Amon a refuzat si-si retragd pretentia teritoriali, Iefta a inceput pregitirile de razboi. 3. Juriiméntul lui Jefta (11:29-40) Inainte de a porni Ia lupta, Iefta a facut un juramant nechibzuit, potrivit caruia va consacra Domnului tot ce-i va iesi in cale ca sil intampine Ja usi, dacd se va intoarce acas& biruitor. Domnul i-a daruit izbind& asupra amonitilor iar cand s-a fntors acas4 cine l-a intampinat daci nu chiar fiica sa. in consecint4, Iefta a adus-o jertf Domnului. Existé o sumedenie de dezacorduri cu privire la ce anume i-a facut lefta fiicei250 Judecatori sale. Conform uneia dintre opinii, el a omorat-o, aducand-o ca jertfi arsi de tot Domnului. Este probabil sensul cel mai evident care se desprinde din textul biblic, cu toate ca ideea jertfei umane este res- pingatoare si niciodati nu a fost aprobati de Dumnezeu (Deut. 18:9-14). Numai ani- malele puteau fi. sacrificate, fiintele omenesti fiind dedicate (sau consacrate), iar apoi riscumpiirate ou bani (Ex. 13:12, 13; Lev. 27:1-8), Cealalti pirere, foarte rispanditd, este ca Jefta si-a consacrat fiica obligand-o si aman fecioari perpetua in slujba lui Tehova. Cei care’ sustin acest punct de vedere afirm’ cd juriméntul lui Iefta a fost formutat in sensul c& orice ii va iesi pe usile casei sale ,.va fi negresit al Domnului sau il voi aduce ca jertfa de ardere de tot* (v. 31). Ideea unei perpetue feciorii este sustinutS puternic de versetele 37-39. fn orice caz, invitatura care se desprinde de aici este ca nu trebuie s3 facem promisiuni cu usurings. 4, lefta ti ucide pe efraimiti (12:1-7) 12:1-4 Oamenii din Efraim au fost gelosi pe Iefta pentru biruinta sa, plingin- du-se ci nu fi s-a permis si ia parte la ea. Tefta le-a amintit c& apelase la ajutorul lor, dar degeaba, cici ei n-au rispuns. Bfraimitii si-au bitut joc de concetitenii lui Tefta, galaaditii, spenand ci acestia nu ar fi fost altceva dec&t efraimiti care au dezertat. (Efraimitii erau cunoscuti ca scandalagii. Amintiti-va cum s-au certat cu Ghedeon. cand acesta i-a infrant pe ma- dianiti [cap. 8]. lata-i din nou certindu-se cu lefta, fara si aiba motiv.) 12:5, 6 Iefta si oamenii sai i-au atacat pe efraimiti, bardnd calea lor de scpare la vadurile Iordanului. inainte ca cineva sa fie Jasat s treacd lordanul, era obligat s& pro- nunje cuvantu! ..Sibolet (textual pardu). Efraimitii nu puteau pronunta corect acest cuvant, tridandu-si astfel identitatea. Concret nu puteau pronunta pe S, termenul fiind pronuntat Sibolet de citre ei.10 lefta a ucis patruzeci gi doud de mii de barbati din Efraim la Iordan ~ un m&cel cumplit al concetatenilor sai. Acest timp de lupte interne in sénul poporului lui Dumnezeu ne ofer’ un tablou groaznic. Sangele efraimitilor s-a ameste- cat astfel cu cel al amonitilor. Constatim asadar cA pani si momentele luminoase din cartea Judecdtori sunt patate de n&pasta, cum bine observa Ridout: Nu este oare o realitate faptul ci cei cate au sis tumat erezia sunt cei ce si-au nerucisat sibiile cu fratii lor, fuptindu-se pentru chestiuni ce nu constituiau elemente vitale ale adevirului?!! 12:7 Slujba de judecttor a lui Iefta a durat sase ani, dupa care a murit si a fost ingropat in Galaad. lefta este citat la Evrei 11:32 fmpreund ci Ghedeon, Barak si Samson. Toti acesti barbati au avut, negresit, sidbiciuni. dar cu totii, la un moment dai, au dat dovadi.de o mate cre- ding. I. Ibzan, Elon si Abdon (12:8-15) 12:8-10 Ibzan a judecat Israclul timp de sapte ani. Tot cc stim despre el este cf era din Betleem si ci avea treizeci de tii, ficcare din acestia fiind cisStoriti cu femei din alte parti decdt din clanut lor. 12:11, 12 Elon provenea din tribul lui Zabulon. Lucrarea sa de judecitor a tinut zece ani, fiind apoi ingropat la Aijalon. 12:13-15 Abdon, fiul lui Hillel, era din cetatea Piraton, in muntii amalecitilor, in tinutal lui Efraim, El a judecar Israelul timp de opt ani. Textul bihlic face o men- une special’ cu privire la cei patruzeci de si treizeci de nepoti ai sai. J. Samson (cap. 13-16) 1 Zestrea eviavioasé a lui Samson (cap. 13) 13:1-3 Pentru a saptea oar& in cartea Judecdtori citim cuvintele: ..Din nou copii iui Israe] au facut ceea ce este rau in ochit Domnului.~ Se reia astfel ciclul. De data aceasta. filistenii i-au inrobit pe israeliti timp de patruzeci de ani. A fost cea mai lunga asuprire a poporului Israel. de cdnd au iesit din Egipt. in timp ce israelitii erau asupriti de filisteni, fngerul Domnului (Cristos) S-a aratat sotiei lui Manoa, din uibul lui Dan, anuntand-o cH, desi eraJadecitori 251 stearpa, avea sii nasc& un fiu. De multe ori lucrari mari ale lui Dumnezeu isi au ca punct de pomire pantecele sterp. El cheama viata din moarte, folosindu-se de lucturile care nu sunt pentru a le face de Tusine pe cele ce sunt. 13:4-7 Fiui acesta urma sa fie un nazireat din pantecele mamei sale, cat timp va trai. El nu avea voie si bea vin, nici s& consume struguri sau stafide, dup cum nu avea voie sa-si taie pirul. Chiat mama lui webuia s& se abtini de la con- sumul de vin sau alt& bautura similara si de orice lucru necurat. Pentru fondul scriptural al jurimantutui de nazireat, vezi Numeri in mod obignuit, o persoan’ ficea jurimantul de nazireat in mod liber si nesilit de nimeni. Dar in cazu! lui Samson conditia’ de nazireat trebuia sd i se aplice din clipa nasterii pana la moarte. 13:8-14 Manoa s-a rugat ca ingerul s-o viziteze din nou, pentru a-i da alte instructiuni. Cand ingerul i s-a aritat din nou, ea s-a grabit sf aducd pe sotul ei ca sa-l cunoascd pe acest Oaspete ceresc. Dar de data aceasta Ingerul nu i-a mai dat alte instructiuni. 13:15-18 Apoi Manoa s-a oferit si-I pregiteasc’ Ingerului ceva de méncare, crezand c& acesta era un om la fel ca el. Jngerul a refuzat si manance cu Manoa, ca de la egal la egal, propundnd, in schimb, si se aduc’ un ied ca jertf& ars% de tot Domnului. Cand Manoa a vrat si afle numele Ingerului, i s-a spus c& acesta ¢ Minunat — unul din numele atribuite Domnului Isus fn Isaia 13:19-23 Apoi Manoa a adus iedul ca jertf4 Domnului. fngerul S-a suit la cer in flaciira de pe altar, dovedind clar et avem de a face aici cu o aratare a Domnului In- susi. Manoa si sotia sa s-au inchinat apoi, prosternandu-se cu fata 1a pamant — act ce ar fi fost taxat ca necorespunzitor, dacd ingerul nu ar fi fost Dumnezeu. Ei L-au vazut pe Dumnezeu, si totusi nu au murit ca urmare, intrucdt Dumnezeu a primit o jertfi ars de tot si o ofranda de cereale din partea lor. 13:24, 25 Apoi s-a nascut fiul promis, primind numele de Samson (micul soare) si in curand s-a dovedit ci Duhul Dom- nului lucra cu potere in viaya lui. Putini oameni din Biblie prezintt un tablou mai pregnant al contrastului dintre lrie si slébiciune. Cand ne gandim la Samson, de obicei suntem tentati si ne referim la puterea sa, la punctele sale forte. Doar a ucis un leu cu mainile sale, fara nici 0 arma (Jud. 14:6). Apoi a omorat treizeci de filisteni cu o singurd mand (14:19). A tupt legaturile cu care fl legasera fedeles oamenii din Iuda si a luai viata a o mie de filisteni cu o falo& de magar (15:14-16). Apoi reusind s scape dintr-o cursa pe care i-o intinseseré filistenii, a luat cu el portile din Gaza (16:3). De tei ori a sc&pat de uneltirile Dalilei ~ 0 data rupand cele sapte legaturi noi cu care fusese legat, o data rupand funiile noi, de parc’ ar fi fost niste fire de at si o data scotand agrafa fusesera. Jegate cele sapte suvite ale. siu de. Hizboi (16:6- 4) Pentru ca la urnit tenii se adunasera 3 peteacl ati de el, ucigand prin moatee sa mai multi filisteni decét omordse tn tot timpul viefli sale (16:30). Dar slabiciunite lui Samson au iesit si mai mult fn evidenta. In primul rand, avea © slibiciune pentru femei, fiind dispus si nesocoteascd voia lui Dumnezeu, doar pentru a obtine femeia care isa plicut (14:1-7). De asemenea ¢i-a nesocotit $i parintii (14:3). A dat dovada de tnselaciune (14:9; 16:7, 11, 3b), A fratemizat cu treizeci de filisteni, dusmani ai poporulvi tui Dumnezeu (14:11-18). A dat frau liber méaniei si spiritului de razbunare (14:19b; 15:4, 5). A avut o inclinatie spre cruzime in caracterul sdu (15:4, 5)..S-a incurcat cu o prostituat (16:1, 2). A cochetat cu raul (16:6-14), I-a dezvaluit vrajmagului secre- tul tariei sale iesite din comun (16:17, 18) A fost prea increzdtor in fortele sale si chiar trufas (16:20b). Si apoi nu trebuie uitat c& si-a incalcat juramantul de nazireat (14:9), 2. Osptitul dat de Samson si ghicitoarea (cap. 14). 14:1-4 Inciipitanarea lui Samson s-a manifestat foarte curdnd, prin insistenja sa