surse de inspiratie~ "enh are Won ona ethic _ Nene xd pire oa pin A “Ge xeommm poms Sa eae ec ben PN Chloe) soon inet SB LEY TUL —a) ee us + tems istoricd a NEGRUZZI onstructia personaiukst + rium “giants cantatas ure sleepers ‘eteateanar 1 spall GROTESC + conic puterie fotstea anor, figrd contain corstucha personae + pesca sat unl excepina present Inst excaptonae {ace apect rate coveparauirea ‘eosin prsonaetisioes + orate ius Fo cota pce + seu oe at Seretone 1 bestia ewan ct cucaaeermangte ean + nto to etn scien tn neScene reprezentative Alexandru Lapusneanul Majoritatea secventelor narative de Costache Negruzzi Inchegate exemplific maniera romantic- realist-clasica a lui Negruzzi ‘Scena ospaitului ‘Scena din capitolul al treilea se desfasoara intr-un ritm narativ foarte lent, punctat de numeroase descripti realiste. Anticipats de discursul organizat dup cele mai Tiguroase norme ale retorici clasice, discursul de la biserica anticipeaza macelul de a curte, Naratorul obiectiv pana atunci,caracterizeaza ‘monologul lui Lapusneanul drept o desantata cuvantare sau focalizeaz& pe discutia dintre Spancioc si Stroici care hotarasc s8 nu participe le petrecere, In acest mod, amploarea demonica ori tensiuneauciderii_celor patruzeci si sapte de boleri pierde din impact, dintil ‘lantanind sau vinul amestecat cu sénge ce face 0 balta pee lespezile salei devenind mai degraba imagini realist haturaliste decat romantice Redarea excasuluise transforma la Negruzzi dintr-0 potentare pana la grotesc a resurselor imaginatiel- cum se intampla la romantici- intr-o reprezentare cat m La faptului eal. Intalnirea dintre calugaritul A. LL. si boierii Spancioc $i Stroici In aceasta secventa, conflictul extern dintre domnitor si boieri, pare a atinge intensitates maxima. Trezit din letargie, domnitorul rectama pentru a-si recdstiga statutul, forte metatizice (Dumnezeu sau dracul_ma va insénatosa), blestema (boaits fatarnicd, pre cateaua asta voi s-0 tai in patru bucati impreund cu tancul ei etc), cheam’ la razvritire (Sunt Alexandru-Vodsl ‘Sart, flacail Undo-s voinicil mei?...Datil dati de tot! Eu va poruncese. Ucideti- pre tof. Niciunul sa nu scape.) ¢iharcaie de turbare si de manic. Chiar modbalitatea de ucidere a sa pare a avea ‘alura unei scene romantice: este otravit de doamna Ruxandra. Totusi, motivate acestor fj gesturi tin de un registru cat se poate de moralizator. Spancioc demonstreaza ci mosrtea tiranulul este o necesitate, sustinandu-si ideile inclusiv prin vorbe de duh- Destul a trait tatal si destule a facut. Moar8 tatal ca s8 scape ful Drept raspune, Ruxandra se extaziaza patetic: Oh! Vreo sé omoare, racni duioasa muma, strangand cu furie copitl ia san. Insusi mitropotitul binecuvanteaz8 crim, ia cconfruntati cu agonia lui Lapusneanul, Stroici i Spancioc simt nevoia 8-1 enumere pacatele, nu din credinta c@ muribundul le-ar recunoaste, ci Pentru a sublinia Inc& o data exemplul negativ at omnitoruluTrisituri ocnicuersetnre Portretul moral ee IMPULSW-cleculncu coarmna Rutanda, smeningars Confntirs cu Maton menigulesss mulfmes cash rane ay Portretul fizic mugeniiae susan in rae aoesta ehh hana In relatie cu alte personaje ‘2rd (cena mors boon ian elaed epee manele | wast t- ereonii oe coiago prota de haeane + prinelsjocs akepersonse Caracterizarea personajulu Statutul personajului + porsona| ental atest etorie {orto a Mldovt ura ous dome odat eu tourer Istrondupsce fost ras) 1 TPOLCGE pul eran, demon inepiratieromans) ule flastuarte ale pereona sunt Sebo POTRETUL PERSONAJULUI “orto reas mintiog,suntsurprinee att cat sale (eho daca aoosteapslece In Tota foptalr yt sageriot trtert at persons. cbc doectele nc alt in postazm de stator al patra ‘hacura, oie covert arcu tose bolero (cos mal mi areas orognorescch, aco Tied plingure co | se mata, copul strovati «+ Caraterencoptonain sual excopionle omitra 9 fost aetonst pnw-un compat ff, upd Caracterizare direct once (pancee