MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE MUZICĂ,TEATRU ȘI ARTE PLASTICE

FACULTATEA ARTĂ TEATRALĂ, COREGRAFIE ȘI MULTIMEDIA
CATEDRA MANANGMENT ARTISTIC ȘI CULTUROLOGIE

SCENARIU DUPĂ TABLOU

Tablou: Ciolacu Marian

A elaborat : Cazacu Eugenia
Anul II, Culturologie , secția fregvență redusă
A verificat: Roman I. – asistent universitar
 Analiza regizorală
Tema: Mama este începutul tuturor începuturilor
Ideea: Omagierea mamei, acest cuvânt magic și frumos cu putere fermecată,
reprezintă ființa cea mai iubită și îndrăgită pentru toți copii. Măicuță ești un inger
trimis din cer pentru a ne ajuta să trecem mai ușor peste greutățile vieții, fiindu-mi
alături atunci când avem nevoie de sprijin.
Suprasarcina: Reînvierea ideii că mama este simbolul bunăvoinței , frumuseței și
un surâs al infinitului

Caracterizarea personajelor:
A descrie portretul unei mame poate e puțin mai greu, pentru că îl avem în suflet.
Acesta este ca o pânză aurie învăluită în jurul inimii , care ne dă putere și
înțelepciune , ne înveselește când suntem triști, dar voi incerca să descriu, mama
din imagine.
Mama cu ochii ce privesc plini de căldură ,la copilul ei drag și scump, are o
înălțime medie, mânile ei agere și catefelate și în acelaș timp blânde, își
dezmeardă copilul simținu-se în suflet fericită, cu gânduri multe la treburile
casnice.
Forma feței și pleoapele lasate-n jos redau un sentiment de liniște și pace . Părul
ei mătăsos, negru strălucitor este aranjat cu grijă sub voalul alb, subțire și
catefelat.
Vestimentațiea este compusă din două elemente, alb și albastru ,care-i
înfrumusețează ținuta.
Copilul ei , ca un îngeraș dulce, înfășat cu o năframă albă-luminoasă, fără griji,
stă lipit la piept în brațele mamei, căci acest copil mic din tablou simte doar ibirea
care-l înconjoară .

Scenografie și decor
Camera în care s-a petrecut acțiunea, este o cameră relativ întunecoasă. Sursa
principală de lumină este fereastra , prin care întră razele soarelui. Peretele din
spate umbros de culoarea dimineții devreme.
 SCENARIUL
Actul întâi

Acțiunea s-a petrecut în cadrul întemeerii unei familii fericite.,care pe parcursul

anilor a decurs frumos, cu multe minunății.
Mama trezită în zori de zi de copilul ei mic, care era neliniștit, pe semne visase
ceva, maică-sa îl luă în brațe din legănutul lui și încearcă să-l liniștescă după cum
știe numai ea fredonând încet cântecul de leagăn.

Actul doi
Au trecut mulți ani,decând am zburat prin lume, dar zilele trecute,
întâmplător am dat de aceast tablou, mă miram câti ani sau perendat de atunci,
vroiam să gasesc ceva scris de mama niște buchii și am găsit doar.... anul, am
simțit din dată cum cade iarna peste ființa mea. Asta se întâmplă când simți un dor
imens de mamă și de copilărie, defapt un fior care îți străbate ființa și o răscolește.
Este fiorul anilor trecuți, care te cuprind și simți că ai vrea să învingi orice distanță
pentru a atinge liniștea cea neprețuită.
Mamă ești atât de departe,dorul din sufletul meu atinge apogeul , cerul lăcrămiază,
amurgurile scriu poeme,și îți reamintesc că mama nu a plecat nicăeri: ea și-a făcut
casă în sufletul tău și acolo va rămâne întotdeauna să vegheze și să te vindece.
Mama e acel dor care strânge la pieptul său întreaga lume și apoi ți-o oferă ca să
înțelegi că universul i-a căzut la picioare precum petalele unei flori.
Din toate tainele din lume
Pe una ne-ncetat o chem,
Dar mama n-are doar un nume,
Ea este dorul cel suprem.