Plan scenariu pentru sarbatoarea “O,mama dulce mama!

Prezentatoarea:
Primăvara de Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasă,

Câmpul iar a înverzit
Rândunica cea voioasă
La noi iarăși a sosit.
Dintr-o creangă-n alta zboară
Sturzul galben, aurit
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!
Turturelele se îngână,
Mii de fluturi vezi zburând
Și pe harnica albină
Din flori miere adunând.
Cântă cucu-n dumbrăvioară
Pe copacul înflorit,
Salutare, primăvară,
Timp frumos, bine-ai venit!

Prezentatorul:
Buna ziua Doamnelor si Domnilor ,stimati parinti , stimati professor stimate mame si invatatoare
surioare si bunici si tuturor celor mici bine ati venit la intilnirea de suflet cu jenericul……
Dacă ai o mamă,
ai şi un izvor,
Nu mai eşti pe lume,
simplu călător.
Fata 3:
Dacă ai o mamă şi e lângă tine,
Pe pământ e pace,
pe pământ e bine.
Prezentatorul:Mama! Ce cuvânt înalţător ! Primul nostru cuvânt !
Prezentatoarea:Mama este fiinţa căreia îi suntem datori cu un respect profound, căreia îi mulţumim
pentru faptul că ne-a adus pe lume şi că alături de Dumnezeu a contribuit la existenţa noastră, dăruindu-
ne cel mai frumos cadou pe care îl putem primi cu inima deschisă: viaţa.
Declamator:(Poezie-PORTRETUL MAMEI)

De unde vine mama?

Din sufletul ei,din tălpile ei goale ,din carnea ei.
Drumul mamei e lung,tare lung mai e
Cat să -i crească copilul,și să învețe despre viață –ce e.
Din răsăritu vieții mele,a pornit mama în viață
Și merge pană în amurg,dar și acolo o să fie de față.
Toate le știe mama ,de asta e mamă
Știe unde e fericirea și cu ce se măsoară
Mama știe tot ,tot știe mama,
Unde se duce dimineața ,de unde vine seara.
Mama n-are varstă ,doar eternitate
Și iubirea are o imensitate.
Mama n-are varstă ,varstă mama n-are
Doar păr alb la tample ,buzele amare,
Insă pentru mine dulce are tot
Mangaierea caldă cand ii stau la piept.
Nu e ființă mama ,mama nu-i ființă
Ființele n-au aripi si nu știu să plangă
Cand le plang copiii
Nici nu știu să zboare,cand le cad copiii
Să ia leac din soare.
Mama n-are formă,n-are început
Mama e în toate și în tot ce-i sfint!ăă
Cand mă-nbrățișează și cand mă sărută
Cear și rana uită că a fost făcută.
Mamele anume seamăn-n tre ele,
Au cercei din zambet,maini din mangaere
Chipul mamei mele seamănă destul cu al mamei voastre
Credeți ce vă spun.
Nu există cale de a descalci,chipul mamei mele fără a-o iubi,
Ochiul mamei mele,vede tot ce fac
Pieptul ei mi-e țara ,în dorul ei mă îmbrac!

Prezentatorul:Tot ceea ce avem şi tot ceea ce vom avea , viitorul, prezentul şi trecutul îl datorăm
mamei, celui mai bun prieten pe care îl avem alături în clipe grele.
Prezentatoarea:Primul zâmbet, primul pas, primul cuvânt, o carte de poveşti frumoase, copilăria cu
toate tainele ei sunt strâns legate de aceeaşi persoană care descrisă cu ajutorul cuvintelor pare ireală.
Prezentatorul:Ochii ca nişte lumănări sclipitoare, gura ca un trandafir îmbobocit, zâmb
etul ca un curcubeu după o ploaie caldă de vară alcătuiesc figura draguţă a mamei.

Declamator:
Mă rog de tine, ploaie,
Când zbori către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.

Mă rog de tine, codru,

Căci anii tăi tot fi-vor!
Cuprinde-i cald fiinţa
Şi-o apără de vifor.

Mă rog de tine, iarbă,

Mângâie-i talpa goală
Şi sarea grea din oase
Şi-o apără de boală.

Mă rog de tine, munte,

Cât zboru-o să mă poarte
Sărută ochii mamei
Şi-i apără de moarte.
Prezentatorul: Şi iară revenim la mama, la acest cuvânt frumos, rotund, pe care noi
mai mult îl cântăm decât îl rostim, şi uneori ni se pare că tot ce-a fost mai frumos şi
mai măreţ plăsmuit în faşa limbii noastre e legat de acest cuvânt.
Prima fata:

Din toate tainele din soare

Pe una ne-ncetat o cânt,
Doar mama este vindecare
Şi veşnicia din cuvânt.

A doua fata:

Din toate tainele din stele

Numai dintr-una înţeleg
Că în privirea mamei mele
S-a revărsat cerul întreg.

A treia fata:

Din toate tainele din mine

Numai pe una o aştept,
E taina dragostei depline,
Lumina care arde-n piept

A patra fata:

Din toate tainele din lume

Pe una ne-ncetat o chem,
Dar mama n-are doar un nume,
Ea este dorul cel supreme.

Declamator:

Tu n-ai asemănare
În cele pământeşti.
Născând, tu eşti un geniu,
Un geniu, mamă, eşti.
Tu eşti zămislitoarea,
Eşti pomul numai vers,
Iar noi – de aur mere
Vărsate-n Univers.
Noi – mere, iar tu – paznic
Veghind din moşi-strămoşi
Să nu dea peste ele
Mistreţii lăcomoşi.

Învingătoare-n toate
Războaiele ce-au fost,
Tu eşti eroul lumii
Şi-al izbândirii rost.
Erou rămas tot mama,
Tot legănând copii,
Cu teama de războaie,
Cu frica de tării:
Că n-or trimite ploaie
Pe grâul omului
Sau or trimite bruma
Pe floarea pomului.

Erou ce ca un slujnic
Se porăie din zori
În casă şi pe-afară
Cu fruntea în sudori,
Ce dă întâi la păsări
Şi-apoi mănâncă el
Şi dă întâi la floare
Să bea din cofăiel.
Tu eşti un geniu, mamă,
Târziu recunoscut:
Abia atunci când iarbă
Răsai din tristul lut.

Cantec dedicate MAMELOR

Prezentatorul:
Foicică dulce poamă
Toată lumea are mamă,
Melcul, iedul, ursulică,
Puiul cel de rândunică.
Fuge noaptea şi dispare
La tot puiul bine-i pare
Că din nou e dimineață
Şi-şi vede mama la faţă.

Declamator

Sase pui si-o biata mama - Vasile Militaru

Mai de mult, o rândunica avea-n cuibu-i sase pui
Si privea la ei sarmana, ca la chipul soarelui:
De cu zori pornea -sageata- cautând, pe deal si vai,
Hrana pentru puii sai
Si-n iubirea-i nu odata
S-a culcat ea nemâncata,
Dar destul de fericita ca nu s-a-ntâmplat nicicând:
Dintre pui, s-adoarma vre-unul ars de sete sau flamând,
Nici n-a fost mai mândra mama decât ea-ntre rândunici,
Când vazu-ntr-o zi ca puii se facusera voinici,
Si n-a mai avut odihna nici cât ai clipi, sub soare,
Pâna când, pe fiecare pui nu l-a-nvatat sa zboare,
Dar, când toti puteau sa plece încotro voiau sub slava,
Rândunica, istovita, a cazut în cuib bolnava
Si cu ochii plini de lacrimi tinta-n ochii fiecui,
Zise celor sase pui:
Dragii mamii, eu de-aseara, simt în inima un cui:
Aripile greu ma dor
Si nici vorba sa mai zbor...
Dumnezeu mi-a dat putere, - oricât am avut nevoi, -
Sa gasesc într-una hrana pentru voi...
Astazi fiindca sunt bolnava, dragii mamii, se cuvine, -
Mari cum v-a facut maicuta, sa-ngrijiti si voi de mine
Si ca nimeni dintre puii-mi sa nu simta ca mi-e rob,
Fiecare, sa-mi aduceti, zilnic, numai câte-un bob;
Ale voastre sase boabe milostive, ma vor tine
Pâna când o sa vrea cerul sa ma faca iarasi bine...

Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei sase pui

Si-au adus, vre-o sase zile, fiecare bobul lui...
Mai departe însa puii, - beti de-al slavilor înalt, -
Fiecare-având nadejdea ca-i va duce celalalt, -
N-a mai dus nici unul bobul si, uitata mucenica,
A murit atunci de foame cea mai sfânta rândunica.

Si-a ramas apoi povestea trista, neluata-n seama,

Orisicui ai sta s-o spui,
Ca o mama îsi hraneste:sase, opt sau zece pui,
Însa zece pui, adesea, nu pot toti hrani o mama.

Baiatul1
mama, e cel mai drag cuvant.
e primul lucru care-ti vine-n gand.
e, primul tau cuvant cand te-ai nascut,
e ,prima ta vorba, prin zambet si sarut.

Baiatul2
mama, e cea care-ti da viata.
e, prima persoana care te strange-n brate.
si cresti la sanu'i cald si hranitor,
cand esti adolescent,copil,apoi major.

Baiatul3
mama, te alina la durere.
te sustine si-ti ofera mangaiere.
te indruma-n viata pas cu pas.
si e in gand cu tine-n orice ceas.

Baiatul5

mama, fie ca e zi sau noapte,

se roaga sa ai noroc,sanatate.
sa fii puternic si sa fii om bun.
si sta la poarta, atunci cand pleci la drum.

Baiatul6
mama, e ingerul tau pazitor.
mama, e cuvantul ce-l rostesti cu dor.
e prima fiinta care ti-a zambit.
si te va iubi si proteja pi'n la infinit.

Baiatul7

respect-o si arata-i c-o iubesti,

ajuto'n zile grele batranesti.
alina-i suferinta cu noblete,
si pupa-i mana cu blandete.

Cantec despre mame

Declamator:

PRIMA MEA ÎNVĂŢĂTOARE

-Ştiţi voi,cine mi-a fost oare
Prima mea învăţătoare?
Vă spun sincer,a fost ea-
Scumpa bunicuţă a mea!
Ea m-a învăţat prima dată
Să rostesc o poezie.
,,Vine raţa de la baltă''
Şi cu ,,Moşul de la vie''.

Şi tot când eram micuţă

Îmi povestea despre Guguţă.
Cum încăpeau sub cuşma lui
Toţi copiii satului.

De la ea am auzit
De cuvintele de aur.
Căci sunt de nepreţuit
Pe pământ-ele-s tezaur!

M-a învăţat cu bunătate

Să salut bătrâni,copii...
Să fac numai bune fapte,
Să aduc lumii bucurii!

Dar când am crescut oleacă

Mai în glumă,mai în şagă-
M-a învăţat bunica dragă
A bucătăriei artă!

Cum se cerne făinuţa,

Cum se face măliguţa.
Cum se frământă aluatul
Şi cum se coace cozonacul.

Plăcintele cum se prepar

Şi cu bostan,şi cu mărar.
Cum se împleteşte un colac
Şi biscuiţii cum se fac…..dar uit-o si pe Anita …

Sa le fac cu ochil la fete ma invatat BUNITA…..

Sceneta “Mai Ilie mai, Ilie cu trei flori la palarie”

Prezentatorul:Tinereţe

Tinereţe, leagăn dulce,

care legeni omenirea,
Pîn' la tine nu-mi ajunge
nici condeiul, nici gândirea.
Viaţa ta – grădină sfântă –
cu flori mii, în mii de feţe,
e fermecător de dulce,
tinereţe, tinereţe...

1.Vidio felicitari pentru dirigine.

2.Dansurile.

2.Barfa rea – sceneta,improvizatie verbal.

3. Zina Primavara

Cu mare repeziciune
Vorba circula in lume
N-are aripi,n-are roti
Insa umbla pe la toti.

Vorba este cateodata

Un leac bun ce te desfata...
Cand auzi o vorba buna
E un leac ce te alina.

Cu vorba-ntretii relatii
Cu prietenii,cu fratii
Sistem de comunicare
Pe care omul il are.

Omul e superdotat
Si de Dumnezeu lasat
Cu abilitati perfecte,
Fara lipsuri sau defecte.

Oamenii au fost creati

Si frumosi si minunati,
Avand corzile vocale
Sistem de comunicare!

Chiar si ochii pot sa spuna

Din priviri o vorba buna!
Fata-i o oglinda care
Spune cand ai suparare.

Spune cand esti manios,

Cand te uiti urat,hidos,
Ce-ai in inima anume,
Fata ta o poate spune!...

Vreau sa stiti insa ca-n lume,

E-un alt soi de vorba-ai spune...
La aceasta ma opresc,
Despre ea vreau sa vorbesc ! :

Barfa ! E si ea o vorba !
Dar aceasta are toba!
Ea colinda tot pamantul,
Pe barfa o duce vantul !

JOC pe rol Barfa...........Prisime ca Ion a pus ochiul pe Ilenuta............Sau insutart.....au facut

nunta.....au un copil ...la-u botezat ......sa-u despartit !

Barfa vine,n-are fraie

Si nici de rusine stie...
Toate ti le baga-n cap
Si-ti pune apoi capac !
Fratilor! Ce va spun eu,
Spune insusi Dumnezeu !
Barfa,vorba mincinoasa,
N-o lasati sa intre-n casa !

N-o lasati in adunare

Ca sa bata toba tare!
Daca toti am lua aminte,
Barfa ar sedea cuminte!
De nu i s-ar da cuvantul,
Nu ar mai purta-o vantul !

Primavara

Pasiunea mea este…..Pictura, Cinematografia, Medicina, Cofetaria,Brutaria,Acricultura.

FINAL din scenariu propus de Laurentia.