EXCLUSIV Nicholas Taubman, fost ambasador

SUA în România: „Aveţi resurse de petrol şi

gaze mai mari decât ceea aţi extras în ultima
sută de ani”

Compania americană ExxonMobil a descoperit în România resurse uriaşe de

ţiţei şi gaze, a declarat Nicholas Taubman, fost ambasador al Statelor Unite
ale Americii la Bucureşti în perioada 2005-2008.
România are resurse majore de ţiţei şi gaze, iar asta în
câmpuri despre care se credea că sunt epuizate, arată
diplomatul american Nicholas Taubman, prezent la Bucureşti
pentru a participa la cea de-a treia ediţie Bucharest Forum,
organizată de Institutul Aspen România.
Taubman explică şi de ce criza din estul Ucrainei nu se va
transforma într-un conflict îngheţat, dar vorbeşte şi despre
imposibilitatea Moldovei de a intra în UE în actuala situaţie a
Transnistriei.
Domnule ambasador, vorbeaţi mai devreme despre potenţialul uriaş
al României în sectorul gazelor naturale şi despre recentele
descoperiri ale Exxon aici.

Moştenirea României pentru următorii

100 de ani se află sub picioarele
voastre. Spre exemplu, câmpurile
gazeifere din Ploieşti, despre care se
credea că au fost epuizate din cauza
exploatării lor în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial, au încă mai
mult ţiţei şi gaze decât volumul total
pe care l-aţi extras în ultima sută de
ani. Apoi, un alt exemplu bun este că
sub platforma continentală a României
din Marea Neagră se găsesc
aproximativ – şi este o estimare
precaută – 25.000 de miliarde de
picioare cubice de gaze.
Sunt oportunităţi la dispoziţia
României, nimeni nu v-o poate lua,
este responsabilitatea ţării să
urmărească faptul administrarea
acestor resurse şi exploatarea lor
corectă din punct de vedere al
mediului înconjurător. Ea poate
rămâne în mediul privat, însă trebuie
să vă asiguraţi că guvernul are putere
de supraveghere. Capitaliştii uită
uneori să facă lucrul bun, în interesul
de a-şi maximiza profitul.
Supravegherea din partea Guvernului
este foarte importantă.
Ce trebuie să facem pe termen scurt pentru a nu rata această
oportunitate?
Trebuie să vorbiţi cu guvernul vostru, să-şi asume conducerea în această
privinţă, să ia iniţiativa, să urmărească finalizarea proiectelor şi să
consolideze lor, să prezinte un plan şi un orar din care să reiasă care
companie se va ocupa de fiecare segment şi să se asigure că aceste companii
sunt încurajate. Să vă asiguraţi că faceţi tot ceea ce se poate legal pentru a
le uşura munca, nu faceţi reglementările atât de dificile încât să-şi dorească
să plece acasă şi să uite de voi. Asta este ceea ce poate face Guvernul.

Din punct de vedere al banilor,

companiile petroliere, companiile
energetice au destui bani şi se pot
ocupa singure de investiţii. Dar au
nevoie de sprijin aici din multe puncte
de vedere. Au nevoie ca specialiştii să
iasă în faţă din şcolile şi din
universităţile române şi să facă parte
din aceste proiecte. Au nevoie de o
primire bună, să simtă că sunt dorite
şi că este nevoie de ele. Atât şi vă veţi
înţelege bine cu ele.
Evident, companiile americane au fost mereu interesate de resursele
energetice ale României. Putem fi puţin cinici şi să spunem că avem
de câştigat din cauza crizei din Ucraina şi a ameninţărilor Gazprom
de a sista aprovizionarea cu gaze a Europei?
Nu ştiu ce vreţi să spuneţi prin „a avea de câştigat”. Sunt două lucruri
diferite. Ceea ce se întâmplă cu Ucraina este un foarte bun motiv pe care l-
am invocat atunci când am vorbit despre nevoia de a avea o armată
puternică, una modernă şi eficientă. Dar nu puteţi avea asta fără o economie
puternică, iar asupra acestui aspect trebuie să vă concentraţi acum.
Dar credeţi că acest risc al sistării alimentării cu gaze face ca
România să fie mai importantă pentru companiile energetice străine?
Am auzit zvonuri că guvernul american le-a transmis companiilor petroliere
să nu mai acorde atâta atenţie popoarelor care iau ţările altor popoare. Asta
am auzit.
Citim multe titluri cu privire la „războiul secret” al Rusiei împotriva
gazelor de şist. În România există o mişcare puternică împotriva
fracturării hidraulice. Din experienţa dumneavoastră în România,
există orice legătură între mişcarea din România şi Rusia?
Nu am nicio dovadă cu privire la asta. Dacă există, eu nu ştiu de ele.
Anders Fogh Rassmusen, fostul secretar-general al NATO, a spus că
există dovezi în acest sens.
Nu ştiu, nu am informaţii despre asta. Nu mai fac parte din guvernul
american.

Planurile României de a-şi

consolida relaţiile cu statul chinez,
care are o legătură strânsă cu
Rusia, ar putea afecta relaţiile
României cu UE şi SUA?
Nu cred. China este interesată de o
relaţie foarte bună cu România în
egală măsură în care România este
interesată de China. Până când nu
spun sau fac ceva contrar, aş spune
să credeţi că sunt aici şi fac ceea ce
fac aici pentru că sunt interesaţi de o
relaţie bună cu această ţară.
Dar vedeţi vreun pericol pentru pactul comercial pe care SUA şi UE îl
negociază, având în vedere planul privind transformarea României
într-o poartă pentru bunurile chineze?
Nu ştiu, UE trebuie să decidă asta, iar eu niciodată nu ştiu ce-o să facă.
Cum credeţi că se va schimba România în următorii cinci ani?
Cred că următorii cinci ani vor fi unii în care veţi începe să profitaţi de ceea
ce aveţi, doar că nu se întâmplă peste noapte. Nu cred că politicienii vor lăsa
această oportunitate să se piardă. Atunci când alegătorii şi cetăţenii vor
înţelege despre ce este vorba, iar chestiunea are nevoie de multă educare,
vor fi alături de companiile şi guvernanţii care vor să transforme România
într-o putere energetică.
Acesta este principalul nostru avantaj, sectorul energetic.
Este un punct de plecare. Aveţi 21 de milioane de oameni
aici, sunt educaţi, vor să muncească, au nevoie de locuri bune
de muncă şi vor munci din greu pentru ele. Aveţi o armată
bună, astfel încât vă puteţi asigura că nu vine nimeni să vă ia
aceşti oameni. !?!?!?!!?!?
Nu este aşa. Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic spune clar
că atacarea unui membru reprezintă atacarea tuturor
membrilor. Dacă România ar fi atacată, SUA ar apăra-
o. !?!?!?!?!?!?!?!
Ce se va întâmpla în conflictul din estul Ucrainei? Va deveni unul
îngheţat?
Nu cred că va fi unul îngheţat. Cred că Rusia vrea tot restul României. Mă
scuzaţi, al Ucrainei. Şi asta e în capul meu. Putin a menţionat recent
România, dar nu va isca o bătălie care ar declanşa al treilea război mondial.
Nu cred că va ataca România. Aş putea să mă înşel foarte tare, dar nu cred.
Cum vedeţi o posibilă reunificare a României cu Moldova?
Cred că ar fi foarte greu să faceţi asta. Acum zece ani, aţi fi putut s-o faceţi.
Acum saşe sau şapte ani, preşedintele Băsescu a spus că oricine din Moldova
care vrea să vină în România poate să-şi ia paşaportul. O grămadă de
oameni au făcut-o, mulţi tineri au venit la facultăţi româneşti. Erau cinci
milioane de oameni în Moldova când eram eu aici, acum sunt mult mai
puţini. Şi au rămas cei care nu pot pleca, aceia care au familiile acolo şi care
sunt bătrâni.
Pentru Transnistria vedeţi o soluţie?
Nu una care să vină de aici. Ea aparţine ruşilor. Ştiu că există un guvern
acolo, ştiu că a fost luată de un om care se numeşte Romanov, dintre toate
numele ruse.
Poate Moldova să devină membră UE în actuala situaţie, cu criza
separatistă din Transnistria?
UE vă va spune că nu se poate face chiar acum, că nu există fonduri, că…
Planul „B”, care ar trebui elaborat, este să ceară o uniune vamală şi să ridice
taxele pentru produse precum vinurile, pe care vor să le vândă în UE. Însă
nici asta nu cred că se va întâmpla acum.
Ce găsiţi schimbat la România de când aţi plecat?
Ţara o duce mai bine, oamenii sunt mai optimişti. Aţi trecut printr-o
recesiune grea, încă aveţi o imensă economie neagră. Aproximativ 20% din
întreaga voastră economie este neagră.
Văd companiile americane corupţia drept o problemă majoră pentru
investiţiile în România? Avem chiar acum un scandal legat de
Microsoft şi nouă miniştri români.
Este o problemă majoră pentru veniturile statului, voi nu colectaţi taxe
pentru acest segment.
 Dar nu sunt companiile americane descurajate de corupţie?
Nu, nu de corupţie. Companiile americane iubesc să vină aici. Veneau mai
multe decât puteam primi la Ambasadă, spunându-mi că vor să facă afaceri
aici.
Vedeţi o consolidare a prezenţei militare a SUA în România?
Aveţi deja scuturile de rachete defensive, însă nu cred că Moscova crede că
sunt defensive, dar sunt.
Dar mobilizarea unor rachete defensive de tip Patriot, aşa cum sunt
în Polonia şi Turcia?
Nu ştiu. Nu mai sunt în Departamentul Apărării de cinci ani.