INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEA BRĂILA

_________________________________________________________________________________________

OLIMPIADA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Secțiunea A – Limba și literatura română
Etapa pe localitate
11 februarie 2023
clasa a VII-a

 Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte

Se dau textele:
A.

„Luându-mi rămas bun de la insulă, mi-am cărat pe bord, ca amintire, căciula cea mare din
piele de capră, umbrela şi unul din papagali. Nu am uitat să-mi iau şi banii, despre care am
povestit. Au stat atâta amar de vreme fără niciun folos, încât îşi pierduseră luciul şi ruginiseră.
Argintul nu ar fi fost de recunoscut dacă nu l-aş fi frecat bine mai înainte. Tot astfel am luat şi
5 banii găsiţi în corabia spaniolă. Şi astfel am părăsit insula în ziua de 19 decembrie, anul 1686,
după cum am aflat pe corabie, după o şedere de douăzeci şi opt de ani, două luni şi
nouăsprezece zile. Am fost eliberat din această a doua captivitate în aceeaşi zi în care fugisem
cu barca de la maurii din Sale. După o lungă călătorie am sosit cu acea corabie în Anglia la 11
iunie 1687, după o lipsă de treizeci şi cinci de ani.
10 Ajuns în Anglia, m-am simţit străin de toţi şi de toate, ca şi cum nu m-ar fi cunoscut nimeni
acolo. Biner, binefăcătoarea mea, căreia îi încredinţasem odinioară banii mei, era în viaţă.
Trecuse prin multe necazuri, era văduvă pentru a doua oară şi sărăcise de tot. Am asigurat-o, în
ceea ce mă priveşte, că nu o voi supăra niciodată pentru banii pe care mi-i datora. Dimpotrivă,
ca recunoştinţă pentru grija ce mi-o arătase mai înainte şi pentru credinţa dovedită, i-am dat ce-
15 am avut şi eu la îndemână din puţina-mi avere, asigurând-o că nu o voi uita niciodată când voi
avea mijloace, şi nici nu am uitat-o, după cum se va vedea mai încolo. M-am dus apoi la
Yorksire. Tata murise de mult. Tot astfel şi mama, precum şi întreaga-mi familie. Nu am găsit în
viaţă decât două surori şi doi copii ai unui frate. Crezându-mă mort, nu mi-au lăsat nicio avere.
Astfel că nu am găsit nimic cu care să mă ajut, iar puţinii bani pe care îi aveam erau prea puţini
20 ca să mă descurc în lume.
În schimb am primit o dovadă de recunoştinţă la care nu mă aşteptam. Căpitanul corăbiei, pe
care am avut norocul să-l salvez împreună cu corabia şi cu mărfurile, a povestit foarte pe larg
stăpânilor corabiei cum am salvat vieţile oamenilor şi nava. M-au poftit la ei, unde au venit şi alţi
negustori cu care aveau interese comune, şi toţi m-au felicitat călduros pentru fapta mea şi mi-
25 au dăruit două sute de lire sterline. După ce am cugetat asupra împrejurărilor vieţii mele şi cât
de departe eram de a-mi găsi rost în lume, m-am hotărât să plec la Lisabona, să văd dacă nu
pot căpăta vreo ştire cu privire la plantaţia din Brazilia şi ce s-a întâmplat cu tovarăşul meu care,
desigur că mă credea mort de multă vreme. Cu aceste gânduri m-am îmbarcat pentru Lisabona
şi am ajuns acolo în aprilie următor. Eram cu Vineri, care mă întovărăşea cu aceeaşi credinţă
30 peste tot, dovedindu-se cel mai bun slujitor pe care putea cineva să şi-l dorească.
Ajunşi acolo, am găsit, după multă căutare şi spre marea mea mulţumire, pe vechiul meu
prieten, căpitanul de corabie care mă culesese de pe coastele Africii, îmbătrânise şi se lăsase
de meserie. Fiul său, care nu mai era nici el tânăr, ajunsese căpitan pe aceeaşi corabie, făcând
mai departe negoţ cu Brazilia. Bătrânul nu m-a recunoscut la început şi de fapt nici eu pe el, dar
35 când i-am spus cine sunt şi-a reamintit îndată. După ce ne-am îmbrăţişat călduros ca vechi
cunoştinţe, l-am întrebat ce ştie despre plantaţia mea şi despre asociatul meu. Bătrânul mi-a
spus că nu mai fusese de nouă ani în Brazilia. Când plecase de acolo ultima dată, fostul meu
tovarăş trăia, dar cei doi epitropi, împreună cu cei desemnaţi de mine pentru conservarea averii,
muriseră. Era sigur că mi se va da socoteală dreaptă pentru tot venitul plantaţiei. Epitropii mei,
40 socotindu-mă dispărut sau înecat, predaseră procurorului fiscal socotelile produselor de pe
partea mea de plantaţie. Acesta hotărâse că, dacă nu mă voi întoarce, o treime să revină regelui
Olimpiada de Limba și literatura română, clasa a VII-a

1
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEA BRĂILA
_________________________________________________________________________________________
şi două treimi mânăstirii Sfântului Augustin, în folosul săracilor şi pentru convertirea indienilor la
credinţa catolică. Dacă mă întorceam eu sau cineva de-al meu, care ar fi cerut moştenirea, se
45 va da totul înapoi, în afară de venitul anual care fusese folosit în scopuri de binefacere şi nu mai
putea fi restituit. Mă asigura că perceptorul regal asupra veniturilor funciare, cât şi stareţul
mănăstirii au avut grijă în tot acest timp ca gestionarul, adică asociatul meu, să dea în fiecare an
socoteala produselor, din care primeau jumătatea cuvenită mie.

(Daniel Defoe, Robinson Crusoe, Capitolul XIX)

B. „...Ajungând la acest pasaj, Dănuț întoarse cartea pe dos, așezând-o pe podea, luă o
50 piersică fardată și mușcă din ea zgomotos.
Cel mai fericit om din lume era Robinson Crusoe, așa cum îl arăta lucioasa cromolitografie1
de pe copertă.
Între coliba – mai mult peșteră – și palmierul de trunchiul căruia atârna o nucă de cocos, se
vedea marea, dincolo de gărduț, inofensivă și drăguță ca o grădiniță de albăstrele.[…]
55 Trebuie să fi fost tare cald când se fotografiase Robinson, fiindcă deasupra căciulii țuguiete
– care-i acoperea și urechile și ceafa, ca o glugă – radia o umbrelă făcută din frunze de palmier
cu marginile roze de soare subt cerul albastru prin care literele titlului defilau roșii: Robinson
Crusoe. Da așa-i plăcea lui Robinson: să umble gros îmbrăcat pe orice vreme! Sarica de blană
bărboasă era croită pe talie. Robinson avea o față foarte simpatică – aducea cu Moș Crăciun,
60 numai că barba și mustețile-i erau castanii. Mustețile spiritual răsucite; obrajii rumeori; barba
frumos retezată. De subt căciulă îi năvăleau cârlionții până deasupra sprâncenelor ca un breton
drotat.[…]
Robinson era așezat pe... – nu se vede pe ce! Ședea cum stau fachirii, pe aer. La picioarele
lui – depărtate unul de altul și în vârfuri, ca ale cuiva care saltă un copil pe genunchi – se
65 încrucișa o lopată cu altă unealtă decapitată de chenarul coperții. Pisicile dormeau, pesemne, în
colibă sau pe acoperișul ei. Câinele fugise de pe copertă și sforăia în pod la picioarele lui Dănuț.
Se numea Ali. Tot în pod, veghea și un papagal – aidoma cu cel de pe copertă – numai că era
împăiat.
Insula lui Robinson, cu vesela sihăstrie a cromolitografiilor, se mutase în podul cu vechituri.
70 Dănuț era Robinson Crusoe în insula lui Robinson Crusoe. Și era foarte bine!
Barba lui Robinson de pe coperta cărții era umedă și plină de picuri aromați... fiindcă în podul
cu vechituri ale Medelenilor, Robinson Crusoe mânca piersici, în tovărășia unui câine adormit și
a unui papagal împăiat.”

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni, Capitolul Robinson Crusoe)

C. „Cu siguranță ai auzit sau ai citit povestea lui Robinson Crusoe de Daniel Dafoe –
naufragiatul care și-a petrecut 28 de ani pe o insulă pustie din Caraibe, care și-a confecționat
75 unelte, un adăpost, și, mai mult, a trăit din vânat și cultivatul legumelor. Pe insulă l-a întâlnit și
salvat pe Vineri, un băiat care ar fi trebuit să fie sacrificat de un grup de canibali.
Romanul a inspirat filme și piese de teatru, însă puțini sunt cei care știu că povestea lui Daniel
Dafoe a avut la bază un caz real. Dacă ne gândim la insula pe care Robinson Crusoe a
naufragiat, în faimoasa carte a lui Daniel Dafoe, mulți ne imaginăm că era un loc idilic din
80 Caraibe, cu mult soare, întinderi de nisip fin și palmieri.
Dar adevărul este altul. Adevărata insulă nu era deloc așa. Aceasta se află în Pacific, la
aproape 700 km de coasta Chile și este adesea învăluită de ceață. „Insula lui Robinson Crusoe”
este cea mai mare dintre insulele Juan Fernandez, un mic arhipelag care este acum teritoriu
chilian. Legătura ei cu cartea datează din 1704, când o navă britanică de pirați a acostat acolo.
85 Corabia era grav afectată, iar membrii echipajului erau bolnavi și epuizați. Unul dintre pirați, un
tânăr scoțian, Alexander Selkirk, a refuzat să își continue călătoria cu nava, argumentând că
aceasta nu va rezista apelor învolburate. Ceilalți membri ai echipajului nu au fost de acord cu el,
așa că a fost abandonat pe mica insulă, primind totuși un pistol, praf de pușcă, un cuțit, o oală
1
cromolitografie – procedeu tipografic de imprimare în mai multe culori
Olimpiada de Limba și literatura română, clasa a VII-a

2
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEA BRĂILA
_________________________________________________________________________________________
SUBIECTUL I 20 de puncte

Scrie pe foaia de examen numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În enunțul După o lungă călătorie am sosit cu acea corabie în Anglia la 11 iunie 1687,
după o lipsă de treizeci şi cinci de ani. din textul A, există:
a. trei diftongi, un triftong și două hiaturi;
b. patru diftongi, doi triftongi și un hiat;
c. un diftong, niciun triftong și patru hiaturi;
d. cinci diftongi, doi triftongi, niciun hiat. 2 puncte
2. Varianta în care toate cuvintele sunt corect despărțite în silabe este:
a. ma-u-rii, cap-ti-vi-ta-te, a-ce-eași, nici-o;
b. ma-u-rii, cap-ti-vi-ta-te, a-ce-e-ași, nici-o;
c. ma-u-rii, ca-pti-vi-ta-te, a-ce-eași, nici-o;
d. ma-u-rii, ca-pti-vi-ta-te, a-ce-eași, ni-cio. 2 puncte
3. Identifică, în textul A, un cuvânt format prin compunere și în textul B un cuvânt
format prin derivare parasintetică. 2 puncte
4. În structura după o şedere de douăzeci şi opt de ani, două luni şi nouăsprezece zile
virgula are rolul:
a. separă termenii unei repetiții;
b. marchează raportul de coordonare copulativă între părți de propoziție de același fel;
c. marchează raportul de coordonare prin juxtapunere;
d. izolează termenii unei enumerații. 2 puncte
5. Transcrie din fragmentul extras din textul A două verbe la moduri diferite, precizându-le
Căpitanul corăbiei, pe care am avut norocul să-l salvez împreună cu corabia şi cu
mărfurile, a povestit foarte pe larg stăpânilor corabiei 2 puncte
6. Selectează din textul A, din rândurile 31 – 34, un adjectiv la gradul pozitiv pe care să îl
vei rescrie la gradul comparativ de inferioritate și din textul B, din rândurile 56 - 61, un
adjectiv la gradul pozitiv pe care îl vei rescrie la gradul superlativ relativ de inferioritate. 2 puncte
7. Stabilește funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțul următor, din textul B:
Insula lui Robinson, cu vesela sihăstrie a cromolitografiilor, se mutase în podul cu
vechituri. 2 puncte
8. Transcrie, din rândurile 69 - 71, un circumstanțial de loc și un predicat nominal. 2 puncte
9. Construiește un enunț în care substantivul poveste să îndeplinească funcția sintactică de
complement indirect. 2 puncte
10. Transcrie o propoziția secundară din fraza următoare: După ce ne-am îmbrăţişat
călduros ca vechi cunoştinţe, l-am întrebat ce ştie despre plantaţia mea şi despre asociatul
meu. 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea 40 de puncte

1. Numește un element de conținut comun celor trei texte, selectând, din fiecare text, câte 6 puncte
un exemplu potrivit.
2. Identifică elementele asociate insulei lui Robinson despre care vorbește naratorul în 6 puncte
textul B.
Olimpiada de Limba și literatura română, clasa a VII-a

3
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEA BRĂILA
_________________________________________________________________________________________
3. Găsește o trăsătură a personajului așa cum reiese din rândurile 54-61, precizând și 6 puncte
modalitatea de caracterizare. 6 puncte
4. Precizează două motive pentru care crezi că Alexander Selkirk a numit locul „Insula
Disperării”.
5. Prezintă, în 20-30 de cuvinte, cazul adevărat care a stat la baza romanului „Robinson
Crusoe. 6puncte
6. Explică, în 30 – 40 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe din textul B: Insula lui
Robinson, cu vesela sihăstrie a cromolitografiilor, se mutase în podul cu vechituri. Dănuț
era Robinson Crusoe în insula lui Robinson Crusoe. Și era foarte bine!
10puncte

SUBIECTUL al III-lea 40 de puncte

Scrie un text narativ, de 150 – 300 de cuvinte, cu titlul ,,O aventură de neuitat”, în care să
relatezi o experiență pe care ai trăit-o în timpul vizionării unui film.
În compunerea ta, vei avea în vedere:
- construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;
- precizarea a două elemente ale contextului spațio - temporal;
- construirea unor personaje adecvate;
- respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri;
- realizarea unui text coerent;
- utilizarea părților de vorbire specifice textului narativ și a unui limbaj expresiv.

Vei primi 24 de puncte pentru conținutul compunerii și 16 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.

Olimpiada de Limba și literatura română, clasa a VII-a