Dispozitie de Santier Nr. 02

Faza de proiectare:
Asistenta de santier - DS 02
Beneficiar:
DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI
IMOBILIAR SECTOR 2
Proiectant general:
CONCRETE & DESIGN SOLUTIONS
S.R.L.
Proiectant elaborator specialitate:
QUADRATUM ARCHITECTURE S.R.L.
Titlu proiect:
LUCRĂRI DE CONSOLIDARE,
REABILITARE ȘI MODERNIZARE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 71
Adresa imobil:
Calea Moșilor nr. 148, Sector 2, București,
Nr. Cad: 220397
Numărul proiectului:
Q132_5
Dată:
2023
CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

RO16 BTRL 0450 1202 A790 82XX Sector 6, 060012, Bucuresti
Banca Transilvania www.quadratum.ro
1/ 16
DISPOZIȚIE DE ȘANTIER NR.02
A. MOTIVUL
Ca urmare a vizitei pe șantier în data de 10.08.2023 și a Notei de Constatare
Nr.02/05.09.2023 la proiectul “Lucrări de consolidare, reabilitare și
modernizare Școala Gimnazială nr. 71”, în urma verificărilor efectuate în șantier
și a corelării planurilor cu situația existentă din teren.
B. CONTINUT
Se emite prezenta dispoziție de șantier prin care se vor clarifica situațiile intâlnite
în teren:
1. Peretele din Ax E/6-7 are o fundație continuă din beton, cu o înălțime de 46 cm și nu corespunde cu detaliul
B1-B1. Cota superioară a fundației, respectiv pardoseală existentă este de - 215 cm în loc de - 268 cm
conform plan. De asemenea, pe o porțiune de aproximativ 2 m, din axul 6 spre 7 fundația este realizată din
zidărie de cărămidă, rezemată direct pe pământ având aceeași cotă de fundare cu fundația din beton. Vă rog
să ne transmiteți cota de realizare a pardoselii și dacă se aplică Detaliul C1*-C1* din Planșa R01 – Plan
intervenții fundatii – faza PTH, Revizia 1 (Conform Dispoziției de Șantier nr. 1), cât și dacă se intervine pe zona
unde fundația este din cărămidă.
Soluție adoptată:
S-a adaptat sectiunea B1-B1, conform situatiei intalnita in teren.

In continuare se va respecta sectiunea din FIG 1. de mai jos, indiferent daca se va
intalni fundatie de zidarie sau de beton armat pe lungimea peretelui, amandoua
avand aceeasi cota inferioara de fundare.
Nu putem aplica detaliul C1*-C1* din plansa R01 deoarece el contine si
consolidarea spre exterior a peretelui, la nivelul CTA-ului, insa in zona E/6-7 nu se
poate realiza aceasta consolidare, fiind exact pe limita de proprietate.

2/ 16
Fig. 1 Sctiune noua B1- B1 de consolidare fundatie

3/ 16
2. În Axul B’E există o porțiune de perete cu o secțiune mai mare (bulb) care este legat cu o grindă din beton
armat la nivelul fundației de peretele din axul B’9. Conform Plan AP 2.01 – Situație Propusă, Plan Subsol –
faza DTAC și PTh, consolidarea pereților și fundației se face pe lungimea Axului E, cu exceptia bulbului, în
timp ce în plan R01 – Plan intervenții subsol – faza DTAC și PTH, fundația este continuă, inclusiv pe sub
bulbul care reazemă pe grinda de fundare axistentă.
Soluție adoptată:
Se va camasui si bulbul, conform figurii FIG 2. de mai jos:
Fig. 2 Consolidare fundatie bulb perete AX B’E

4/ 16
3. În axul B’/6-7 este prevăzuă o cămășuială a pereților de 10 cm, fără a avea un detaliu de execuție. În urma
săpăturilor la fundație, am constatat că aceasta este realizată parțial din cărămidă care reazemă direct pe
pământ (aproximativ 1,5 m din axul 6 spre 7, la o adancime de 90 cm față de cota pardoselii existente) iar pe
restul lungimii, fundația este realizată din beton cu o înălțime a fundației de 45 cm față de cota pardoselii
existente.
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din axul B’/6-7 s-a realizat un nou detaliu de executie
prin zona specificata.In continuare, se va respecta detaliul de mai jos:
4. În axul 6/A-B este prevăzută o cămășuială a pereților de 10 cm pe ambele fețe, fără a avea un detaliu de
execuție. În urma săpăturilor la fundație, am constatat că aceasta este realizată din beton și are o înălțime de
35 cm în partea dreaptă și de 75 cm în stânga, compusă din 40 cm cărămidă și 35 cm beton, diferența rezultată
din dispunerea la cote diferite a celor două pardoseli.
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din axul 6/A-B s-a realizat un nou detaliu de executie
prin zona specificata.In continuare, se va respecta detaliul de mai jos:
5. În Camera S12, Ax A’ este prevăzută o cămășuială a pereților de 10 cm, fără un detaliu de execuție. În urma
săpăturilor la fundație am constatat că aceasta este realizată din cărămidă și are o înălțime de 1,50 m compusă
din 1,20 zidărie și 0,3 m beton.
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din camera S12, axul A’ s-a realizat un nou detaliu de
executie prin zona specificata.In continuare, se va respecta detaliul de mai jos:

5/ 16
6. În axul B/5-6 este prevăzută o camasuire a pereților de 10 cm, fără un detaliu de execuție. În urma săpăturilor
la fundație am constatat că aceasta este realizată din beton și are o înălțime de 30 cm.
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din camera S12, axul A’ s-a realizat un nou detaliu
de executie prin zona specificata.In continuare, se va respecta detaliul de mai jos:
7. În camera S13, Ax A (Conform DS1) este prevăzută o cămășuire a peretelui de 10 cm. În urma săpăturilor la
fundație am constatat că aceasta este realizată astfel: pe aproximativ 1,5 m de la stânga la dreapta este o
fundație din beton cu o înălțime de 1,30 m urmată de o fundație din beton cu o înălțime de 60 cm.
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din camera S13, axul A s-a realizat un nou detaliu de
8. În camera S14, Ax A (conform DS1) este prevăzută o cămășuire a peretelui de 10 cm, fără un detaliu de
execuție. În urma săpăturilor la fundații am constatat că aceasta este realizată astfel: pe aproximativ 80 cm
de la stânga la dreapta fundația este din beton și are o înălțime de 110 cm fiind continuata cu o fundație din
beton de 45 cm.
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din camera S14, axul A s-a realizat un nou detaliu de

6/ 16
9. Axul B/4-5 s-a descoperit o fundație din beton cu o înălțime de 24 cm
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din axul B/4-5 s-a realizat un nou detaliu de
10. Axul B/2-4 s-a descoperit o fundație realizată din beton cu o înălțime de 45 cm
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din axul B/2-4 s-a realizat un nou detaliu de
11. Axul 4/A-B s-a descoperit o fundație realizată din beton cu o înălțime de 40 cm
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din axul 4/A-B s-a realizat un nou detaliu de

7/ 16
12. Axul A/2-5 s-a descoperit o fundație realizată din beton cu o înălțime de 45 cm
Soluție adoptată:
Pentru rezolvarea fundatiei din axul A/2-5 s-a realizat un nou detaliu de

8/ 16
13. În camera S19, pe Axul A, în urma decopertării pardoselilor existente s-a observat o tasare a terenului sub
fundația din beton a peretelui, fundația fiind suspendată, aceasta fiind realizată din beton cu o înălțime de
aproximativ 45 cm. În camera S19, conform plan R01 – Plan intervenție subsol – Faza DTAC nu se intervine
pe interior, iar în Planșa AP2.01 – Situație Propusă – Plan subsol – faza DTAC și PTh apare soluție de
cămășuire și pe interior, Ax 1/A-B si Ax A/1-2.
Fig XX. Detaliu consolidare fundatie initial - AX A/1-2
Soluții propuse:
Deoarece fundatia existenta a peretelui din axul A/1-2 nu reazema pe un pamant bun
de fundare, prin prezenta dispozitie se recomanda doua metode de rezistenta si
stabilitate pentru situatia in cauza:

9/ 16
1. Prima metoda recomandata este realizarea unei subzidiri sub fundatia existenta.
-Deoarece peretele de zidarie ce sprijina pe grinda de fundare suspendata se comporta
ca o grinda trebuie refacut contactul cu terenul bun de fundare pentru a ajunge la
comportarea initiala din proiect.
-Trebuie sa sapam 1m-1.5m pana ajungem la un pamant bun de fundare, in functie de
situatia intalnita in teren insa aceasta sapatura se va face decalat, pe tronsoane: se sapa
pe o portiune de 1 m latime, se toarna betonul simplu si se lasa sa se intareasca dupa care
se lasa 2 m intre tronsoane si se reia procesul de sapatura si de umplere a fundatiei cu
beton simplu.
-In acest caz este recomandat sa se realizeze camasuire si la partea interioara atat la
peretele de zidarie cat si la grinda de fundare, conform figurii de mai jos:

10 / 1 6
Fig xx. Detaliu consolidare fundatie si perete zidarie PROPUS - AX A/1-2
2. A doua metoda recomandata este folosirea tehnologiei TOPINJECT GORUND,

realizata din subsol.
Tehnologia TOPINJECT Ground Stabilization(stabilizare în adâncime) o folosim pentru
stabilizarea terenului sub fundații sau pardoseli. Ea poate fi utilă pentru compactarea
ulterioară a terenului de fundare sau pentru umplerea golurilor până la adâncimi de mai
mulți metri, fără necesitatea spargerii fundației sau cel puțin a unei părți a fundației,

11 / 1 6
respectiv fără să fiți nevoiți la decopertări structurale majore pentru intervenția de
stabilizare. Stabilitatea structurilor tasate, deteriorate poate fi controlată permanent pe
parcursul injectării.
Tehnologia TOPINJECT Ground Stabilization are ca scop compactarea terenului de fundare din
straturile mai joase şi nu ridicarea la cota de nivel inițială a infrastructurii. Această tehnologie poate fi folosită
de la injectarea directă în terenul de fundare situat chiar sub infrastructură până la o adâncime de 7 m. În
cazuri speciale poate fi vorba și despre adâncimi mai mari.
Rășina sintetică injectată intră în straturile terenului de fundare vizat asemenea rădăcinii unui copac.
În mod natural expansiunea este mai mare în zonele cu porozitate mai mare, unde poate să pătrunde cu o
presiune mai mică, din acest motiv în prima fază materialul injectat umple acele zone ale terenului de fundare
unde capacitatea portantă este mai mică și numai după aceea zonele mai compactate. Aceasta este specificul
tehnologiei, ceea ce reprezintă garanția că în terenul de fundare injectat nu va rămâne nici o zonă cu goluri
și pământul va fi stabilizat.
Efectul de compactare prin expansiune volumetrica al rășinii sintetice poate fi demonstrat chiar și la
distante de 70-150 cm unde nu a pătruns, funcție de tipul solului, motivul fiind generarea anumitor sarcini
prin creșterea volumului, ceea ce conduce la compactare. Din momentul atingerii capacității portante al
terenului de fundare, materialul injectat nu va mai compacta în plus pământul ci va începe ridicarea ușoară
a structurii construcției cu 0.1-0.3 mm. Această reacție observată la toate punctele de injectare asigură
succesul tehnologiei de injectare. În timpul injectării se urmărește permanent cu aparat special deplasarea
în sus a infrastructurii. Folosind injectarea cu răşină sintetică fată de metodele clasice nu este necesară
demolarea sau spargerea structurală, săparea gropilor. Astfel putem lucra în siguranță, în multe cazuri fiind
necesară numai găurirea planșeului sau al dalei de trotuar. Injectarea este mult mai rapidă în execuție decât
metodele clasice, astfel se pot economisi săptămâni chiar și luni de zile prin utilizarea lui.
Aproape în toate cazurile găurile necesare pentru injectare se fac cu aparate de găurit manuale, astfel
tehnologia poate fi aplicată și în pivnițe sau subsoluri greu accesibile, cămine de vizitare. Găurile forate la
distanțe de 1-2 m unul față de celălalt nu influențează negativ infrastructura de rezistență pentru că
diametrul găurilor variază între 16-40 mm și în majoritatea cazurilor nu este necesară tăierea armăturilor
din oțel. Injectarea se face prin intermediul unor țevi subțiri, în mai multe straturi, prin toate diametrele
până la adâncimea proiectată. Tehnologia este cu circuit închis.

12 / 1 6
Tehnologia pot fi utilizate aproape în toate tipurile de sol. Fac excepție acele soluri care conțin
materiale organice semnificative sau teren cu argila ce îşi schimbă mult volumul. În aceste cazuri aplicarea
tehnologiei este limitată. În cazul degradărilor majore ale structurii de rezistență poate fi necesară și
consolidarea structurală. În cazul problemelor cauzate de deplasarea orizontală a straturilor de pământ
trebuie acordată atenție sporită pentru pregătirea stabilizării pământului. De regulă în asemenea cazuri
injectarea trebuie aplicată paralel cu alte intervenții de stabilizare sub control tehnic comun.
Rășinile sintetice folosite sunt speciale, au o capacitate portantă mare similară cu cea a solului
injectat, nu absorb apă, au rol de hidroizolare și nu se descompun în sol la acțiunea materialelor organice.
TOPINJECT Ground Stabilization se poate folosi la aproape toate tipurile de fundații și construcții, pornind de
la case familiale până la construcții industriale importante. Tehnologia se poate aplica și în cazul construcțiilor
masive de genul monumente istorice masive, lăcașuri de cult sau clădiri multietajate.
Adoptarea solutiei trebuie discutata si hotarata de catre beneficiar.
Pentru orice alta situatie intalnita in santier, constructorul va consulta caietul de

sarcini anexat.

13 / 1 6
14. De asemenea, conform Studiului Geotehnic anexat Expertizei Tehnice, am constat faptul că în forajul F1,
până la adâncimea de 1,60 m, au fost interceptate umpluturi heterogene alcătuite din material argilos cu
fragmente de cărămizi și resturi de beton (...) fapt confirmat și ca urmare a săpăturilor executate. Cu toate
acestea, grinzile de fundare pentru cămășuirea pereților exteriori sunt amplasate la o adâncime de -1,02 m,
ceea ce denotă faptul că acestea sunt amplasate pe umpluturi. Totodată, conform discuție avute la șantier în
timpul vizitei cu dl. Tănase Emil, v-am adus la cunoștință acest aspect. Vă rugăm să confirmați în scris cele
menționate în șantier referitor la execuția acestora la cota prevăzută în proiect, respectiv -1,02.
Soluție adoptată:
15. Conform discuției avute în șantier, vă rugăm să ne menționați pe fiecare planșă prevăzută cu sisteme de
ancoraj, tipul de material folosit pentru ancorare (ancore chimice în elemente din beton și ancore cu mortar
de ciment M100 în elementele din zidărie). De asemenea, vă rugăm să ne specificați dacă sunt necesare
încercări la smulgere a ancorelor din zidărie (cu mortar de ciment M 100) și din elementele din beton (ancoră
chimică Hilti), număr de bucăți și rezistența la smulgere a acestora.
Soluție adoptată:

14 / 1 6
16. Vă rugăm să ne transmiteți un detaliu de execuție cu dispunerea barelor din grindă la capete, modalitatea de
ancorare și/sau terminație cu cioc, cât și întreruperea acestora în situația în care pe lungimea unei grinzi se
intersectează cu o grindă din beton și/sau fundație din zidărie (de exemplu bulb Ax B’6, A6, E7, B’=>6, E1,
etc.)
Soluție adoptată:
Ancorajul dintre barele de armatura ale fundatiilor noi si fundatia de beton

existenta se realizeaza prin intermediul unor ancore chimice HILTI HIT-HY 170 (sau
ancore cu caracteristici asemantoare), conform detaliului de mai jos:
Fig xx. Detaliu ancorare bare de armatura noi-fundatia existenta
17. Nu am primit un răspuns referitor la situația semnalată la punctele 1.10, 11, 13, din Nota de constatare nr.
1/21.06.2023.
Răspuns:

15 / 1 6
La punctul nr. 1 din Nota de constatare nr.1/21.06.2023 am dat o sectiune de
executie pentru pardoseala. Clasa betonului pentru pardoseala este C25/30- XC2.
La punctul nr. 10 din Nota de constatare nr.1/21.06.2023
18. Nu am primit detalii de executie pentru peretii de compartimentare care se vor demola si realiza peretii din
structura usoara din gips carton
Întocmit,
Ing. Alexandra GHIȚĂ

16 / 1 6

Dispozitie de Santier Nr. 02

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dispozitie de Santier Nr. 02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Faza de proiectare:

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

S-a adaptat sectiunea B1-B1, conform situatiei intalnita in teren.

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

Se va camasui si bulbul, conform figurii FIG 2. de mai jos:

Fig. 2 Consolidare fundatie bulb perete AX B’E

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

Fig XX. Detaliu consolidare fundatie initial - AX A/1-2

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

2. A doua metoda recomandata este folosirea tehnologiei TOPINJECT GORUND,

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

Adoptarea solutiei trebuie discutata si hotarata de catre beneficiar.

Pentru orice alta situatie intalnita in santier, constructorul va consulta caietul de

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

Ancorajul dintre barele de armatura ale fundatiilor noi si fundatia de beton

Fig xx. Detaliu ancorare bare de armatura noi-fundatia existenta

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

La punctul nr. 10 din Nota de constatare nr.1/21.06.2023

La punctul nr. 11 din Nota de constatare nr.1/21.06.2023

La punctul nr. 13 din Nota de constatare nr.1/21.06.2023

Ing. Alexandra GHIȚĂ

CUI 15086345 J40/13029/2002 Calea Plevnei 145B, Bloc 2, Parter

S-ar putea să vă placă și