Psihologia Muncii Si Organizationala

ITEMI PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ
(sesiunea iulie 2018)
PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ
1. Precizaţi cum se numeşte lista completă, ierarhică şi structurată a tuturor ocupaţiilor

recunoscute oficial în ţara noastră:
a. Dicţionarul ocupaţiilor din România;
b. Codul ocupaţiilor din România;
c. Statutul ocupaţiilor din România;
d. Clasificarea ocupaţiilor din România;
e. Structura ocupaţiilor din România.
Răspunsuri corecte: d.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Iaşi, Editura Polirom, 2008, pag. 42
2. Precizaţi care din următoarele tipuri de metode fac parte din metodele de analiză a
muncii:
a. metode calitative;
b. metode cantitative;
c. metode grafice.
Răspunsuri corecte: a, b, c.
3. Arătaţi ce cuprind documentele specifice locului de muncă:

a. periodicitatea sarcinilor;
b. dinamica temporală a activităţilor;
c. apariţia unor situaţii critice sau defecţiuni.
4. Precizaţi din partea cui sunt incluse evaluări subiective in cadrul metodei cantitative
de analiză a muncii, denumită “Metoda feedback 360º”:
a. din partea şefilor;
b. din partea beneficiarilor;
c. din partea colegilor.
5. Arătaţi cum se numeşte seria de activităţi care au drept scop informarea publică
despre oferta de posturi a unei organizaţii şi atragerea cât mai multor persoane pentru
a candida la ocuparea lor:
a. evaluare;
b. selecţie;
c. recrutare.
Răspunsuri corecte: c.
6. Arătaţi cum se numeşte procesul decizional prin care se recoltează informaţii

relevante folosite în compararea persoanelor care doresc să exercite o anumită
profesie:
a. instruire;
b. selecţie;
c. recrutare;
d. racolare;
e. evaluare.
Răspunsuri corecte: b.
7. Precizaţi la baza căruia din procesele următoare stă principiul care afirmă că
performanța în muncă depinde de caracteristicile psihologice ale angajaţilor:
a. la baza analizei psihologice a muncii;
b. la baza selecţiei psihologice;
c. la baza recrutării de personal.
8. Arătaţi de ce anume poate depinde succesul într-o activitate, din perspectiva
caracteristicilor individuale:
a. de atribute de tip operaţional (inteligenţă, abilităţi perceptive, abilităţi
motorii, etc.);
b. de caracteristici de personalitate (sociabilitate, echilibru emoţional, etc.);
c. de particularităţi de orientare personală (interese, motivaţie, etc.).
9. Arătaţi cum se numeşte valoarea care decurge dintr-un proces de măsurare şi

exprimă cât de bine îşi îndeplinesc persoanele sarcinile posturilor pe care le ocupă:
a. predictor;
b. criteriu;
c. scor.
10. Arătaţi cum se numeşte valoarea care decurge din procesul de măsurare a trăsăturilor
sau caracteristicilor individuale considerate relevante pentru performanţa vizată de
selecţie:
a. criteriu;
b. predictor;
c. cotă.
11. Arătaţi cum se numeşte proprietatea unui instrument psihologic de a produce valori
care estimează performanţa profesională:
a. validitate de criteriu;
b. validitate de construct;
c. validitate convergentă.
Răspunsuri corecte: a.
12. Precizaţi care din cei cinci factori de personalitate ai modelului Big Five are cea mai
mare relevanţă în predicţia performanţei profesionale:
a. extraversiunea;
b. agreabilitatea;
c. nevrotismul (echilibrul emoţional);
d. deschiderea către experienţe noi;
e. conştiinciozitatea.
Răspunsuri corecte: e.
13. Arătaţi care sunt criteriile psihometrice pe care trebuie să le îndeplinească un sistem
de evaluare psihologică de selecţie:
a. calificarea utilizatorilor;
b. disponibilitatea resurselor necesare unui proces de selecţie;
c. fidelitate;
d. validitate;
e. etică.
Răspunsuri corecte: c, d.
14. Indicaţi ce procedeu (procedee. de standardizare se poate (pot) utiliza în vederea

transformării în scoruri standardizate a scorurilor primare individuale:
a. note T;
b. stanine;
c. decile;
d. centile;
e. scoruri z.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.
15. Precizaţi care din următoarele etape aparţin sindromului general de adaptare la stres:
a. reacţia de alarmă;
b. rezistenţa (stadiul de maximă adaptare);
c. epuizarea.
16. Indicaţi în care din următoarele modele explicative ale stresului, accentul este pus pe
modul în care individul interpretează sau evaluează situaţia:
a. modelul stresului ca stimul;
b. modelul stresului ca răspuns la stimul;
c. modelul tranzacţional al stresului.
17. Arătaţi care este (sunt) rolul (rolurile. îndeplinit(e. de managerii responsabili cu
resursele umane:
a. rol de generator de politică a firmei;
b. rol de delegare;
c. rol de evaluare;
d. rol de inovare.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d.
Răducan. R. (2004), Managementul resurselor umane – elemente de bază, Timişoara,
Editura Orizonturi universitare, pag. 4
18. Precizaţi ce studiază ergonomia informaţională:

a. amplasarea dispozitivelor de comandă şi control pe tabloul de comandă,
apelând la psihologie pentru identificarea comunicărilor între oameni şi
maşini şi la aparatul matematic al teoriei informaţiilor;
b. întregul proces tehnologic înainte şi după un post de lucru, urmărind
ansamblul posturilor şi relaţiilor dintre acestea;
c. acţiunea ergonomică ce intervine în procesul de proiectare, de gândire a
unei unelte, maşini, instalaţii, proces de muncă;
d. condiţiile în care se desfăşoară munca în complexitatea procesului de
producţie, cuprinzând execuţia propriu-zisă, repartiţia, circulaţia şi
consumul.
Răspunsuri corecte: a. Răducan. R. (2004), Managementul resurselor umane –

elemente de bază, Timişoara, Editura Orizonturi universitare, pag. 13
19. Precizaţi ce studiază ergonomia producţiei:
a. luarea deciziilor, a proceselor de gândire şi găsirea unui limbaj potrivit
pentru comunicarea dintre om şi calculator;
b. acţiunea ergonomică ce intervine în procesul de proiectare, de gândire a
c. condiţiile în care se desfăşoară munca în complexitatea procesului de
consumul;
d. produsele care la rândul lor vor deveni mijloace de muncă, stabilind
solicitările utilizatorului în condiţiile efective de muncă.
20. Precizaţi ce studiază ergonomia produsului:

a. luarea deciziilor, a proceselor de gândire şi găsirea unui limbaj potrivit
pentru comunicarea dintre om şi calculator;
b. acţiunea ergonomică ce intervine în procesul de proiectare, de gândire a
c. condiţiile în care se desfăşoară munca în complexitatea procesului de
consumul;
d. produsele care la rândul lor vor deveni mijloace de muncă, stabilind
solicitările utilizatorului în condiţiile efective de muncă.
21. Precizaţi ce stil este indicat a fi adoptat în munca cu oamenii cu maturitate scăzută
(M1), pentru ca aceştia să îndeplinească o anumită sarcină:
a. „convingere-explicare”;
b. „participare”;
c. „transmitere-comandă”.
22. Precizaţi ce tip de întrebare este întrebarea: „Alegeţi unul din aceste două
apartamente?”
a. este o întrebare deschisă;
b. este o întrebare închisă;
c. poate fi şi o întrebare deschisă şi una închisă funcţie de situaţie.
23. Arătaţi care este ea mai importantă persoană pentru o firmă:

a. angajatul;
b. acţionarul principal;
c. clientul.
24. Arătaţi care sunt componentele majore care definesc organizaţia:

a. obiectivele - sau raţiunea de a exista a organizaţiei;
b. personalul - ca şi element component dinamic al organizaţiei;
c. structura organizaţiei – cadrul legal de activitate al asociaţiei;
d. tehnologia aferentă – asigură cadrul calitativ al activităţii organizaţiei.
Editura Orizonturi universitare, pag. 33-34
25. Indicaţi care este principalul dezavantaj al structurii de conducere care are la baza
principalele funcţii ale unei organizaţii:
a. structura flexibilă a organizaţiei;
b. rigiditatea;
c. personalul.
26. Selectaţi care este (sunt) elementul (elementele. caracteristice sociogramei:
a. reprezentări grafice ale structurilor organizaţionale;
b. reprezentări grafice ale structurării relaţiilor interpersonale;
c. indicatori ai poziţiei psihosociologice pe care o ocupă fiecare individ în
cadrul grupului sau firmei;
d. reprezentări ale societăţii naţionale.
Răspunsuri corecte: b, c.
27. Selectaţi care sunt factorii de care depind principalele valori culturale ale unei
societăţi:
a. concepţia oamenilor despre ei înşişi;
b. concepţia oamenilor despre cei din jur;
c. concepţia oamenilor despre organizaţii;
d. concepţia oamenilor despre societate;
e. concepţia oamenilor despre natură.
Răspunsuri corecte: a, b, c, d, e.
28. Precizaţi ce mediu economic se manifestă în România:

a. stabil;
b. schimbător;
c. instabil;
d. turbulent.
29. Arătaţi ce este necesar pentru ca un lider să îşi realizeze viziunea:

a. motivare;
b. implicare;
c. planificare şi programare;
d. angajare.
Răspunsuri corecte: a, b, d.
30. Precizaţi care dintre următoarele atribuţii sunt esenţiale şi trebuie îndeplinite la
alegerea unui lider:
a. atributele personale (nivelul cunoştinţelor, îndemânare, aptitudini);
b. natura sarcinilor grupului şi a obiectivelor liderului;
c. structura grupului sau a echipei care propune liderul;
d. climatul şi nivelul cultural al organizaţiei sau a grupului;
e. apartenenţa politică;
f. prosperitatea socială.
31. Arătaţi care sunt factorii care stau la baza succesului liderului în organizaţie:
a. schimbarea viziunii organizaţiilor din care nu face parte;
b. realizarea scopurilor organizaţiei;
c. reducerea timpului de muncă;
d. asigurarea unui înalt grad de angajare a tuturor obiectivelor grupului;
e. un nivel înalt de satisfacţie pentru membrii grupului.
Răspunsuri corecte: b, d, e.
32. Indicaţi care este (sunt) efectul (efectele. „Noului stil teoretic în conducere” la
nivelul organizaţiei:
a. efectul aparent;
b. efectul personal;
c. efectul integrat;
d. efectul liderului.
33. Selectaţi ce anume stă la baza influenţei, şi se concretizează prin abilitatea unui
individ sau a unui grup de a influenţa acţiunile celorlalte persoane:
a. politica;
b. limbajul;
c. puterea;
d. societatea.
34. Arătați care este cea mai centralizată reţea şi care este foarte eficientă pentru sarcini
simple:
a. roata;
b. cercul;
c. comunicarea în reţea;
d. comunicarea în y;
e. lanţul.
35. Selectați care din următoarele etape nu este menţionată de B. Tuckman atunci când
descrie dinamica grupurilor:
a. etapa de formare a grupului;
b. etapa de zbucium (de şoc. a grupului;
c. etapa de experimentare;
d. etapa de normalitate a grupului;
e. etapa de performanţă a grupului.
36. Selectați care din următoarele reguli nu se aplică în cadrul unei şedinţe de
brainstorming:
a. a-i încuraja pe toţi pentru a nu fi inhibaţi: „nu vă abţineţi să expuneţi orice
idei, chiar dacă în acel moment ele par absurde, stupide, ridicole,
nerealiste!”;
b. a se discuta în timpul şedinţei;
c. a îi judeca pe alţii;
d. a lăsa participanţii grupului să continue idei generate de alţii din grup;
e. a scrie TOATE ideile pe o foaie de pe "flip-chart", astfel încât întregul
grup să le poată avea sub priviri cu uşurinţă.
37. Arătaţi ce element(e. cuprinde teoria motivaţiei, după Clayton Aderfer:

a. creştere;
b. dezvoltare;
c. existenţă;
d. relativitate.
Răspunsuri corecte: a, c, d.
38. Precizaţi ce înseamnă S.M.A.R.T. ca mod de formulare a obiectivelor unei
organizaţii:
a. Specifice; Minuţioase; Atractive; Realiste; Timp;
b. Specifice; Măsurabile; Active; Realiste; Timp;
c. Specifice; Măsurabile; Atractive; Realiste; Timp.
39. Arătaţi cărui stil îi este specific comportamentul cu accent mare pe sarcini şi accent
redus pe relaţii:
a. S1 – transmitere-comandă;
b. S2 – convingere-explicare;
c. S3 – participare sau delegare.
Editura Orizonturi universitare, pag. 77 si 79
40. Enumeraţi care sunt principalele funcţii ale managementului resurselor umane:
a. planificarea, popularea structurilor, atingerea performanţelor dorite,
compensarea, instruirea şi dezvoltarea, îmbunătăţirea abilităţilor
profesionale, stabilitate şi menţinere;
b. planificarea, beneficiul fimei, atingerea erformanţelor dorite,
compensarea, instruirea şi dezvoltarea, îmbunătăţirea abilităţilor
profesionale, stabilitate şi menţinere;
c. planificarea, popularea structurilor, atingerea performanţelor dorite, cifra
de afaceri, instruirea şi dezvoltarea, îmbunătăţirea abilităţilor profesionale,
stabilitate şi menţinere, scăderea şomajului.
Editura Orizonturi universitare, pag. 3 si 4
41. Precizaţi ce studiază ergonomia informaţională:
a. amplasarea dispozitivelor de comandă şi control pe tabloul de comandă,
apelând la psihologie pentru identificarea comunicărilor între oameni şi
maşini şi la aparatul matematic al teoriei informaţiilor;
b. întregul proces tehnologic înainte şi după un post de lucru, urmărind
ansamblul posturilor şi relaţiilor dintre acestea;
c. acţiunea ergonomică ce intervine în procesul de proiectare, de gândire a unei
unelte, maşini, instalaţii, proces de muncă;
d. condiţiile în care se desfăşoară munca în complexitatea procesului de
consumul.
42. Precizaţi care sunt membri organizaţiei între care se exercită stilul de conducere:
a. între conducător şi colaboratori;
b. între conducător şi subordonaţi;
c. între colaboratori şi subordonaţi.
43. Precizaţi care sunt orientările din „grila managerială” de abordare a problemei
stilurilor de conducere, propusă de R. Blake şi J. Mouton:
a. orientarea spre sarcini şi orientarea spre colaboratori;
b. orientarea spre conducători şi orientarea spre colaboratori;
c. orientarea spre relaţii şi orientarea spre colaboratori.
44. Indicaţi pentru cine sunt fundamentale în lumea afacerilor asumarea responsabilităţii
privind diversele acţiuni întreprinse şi respectarea demnităţii şi intereselor
acţionarilor principali:
a. managerii generali ai diverselor organizaţii;
b. clienţi;
c. statul respectiv.
45. Arătaţi ce stil e indicat să fie adoptat în relaţiile cu oamenii care dau dovadă de
maturitate moderată spre ridicată (M3):
a. „participare”;
b. „convingere-explicare”;
c. „câştig eu – câştigi şi tu, pierd alţii”.
46. Arătaţi care e modalitatea de comunicare predominantă în timpul unei negocieri:

a. mai mult verbal;
b. mai mult în scris;
c. mai mult nonverbal.
47. Precizaţi cum este considerată publicitatea:

a. o modalitate eficientă de creştere a preţurilor produselor noi;
b. este o activitate de marketing;
c. o cale de a asigura certitudinea calităţii produselor.
Moldoveanu, M., Miron, D. (1995), Psihologia reclamei, Bucureşti, Editura Libra, pag.
16
48. Arătaţi în ce constă obiectivul unei reclame:

a. formarea atitudinii receptorilor faţă de un produs;
b. scoaterea de pe piaţă a produselor necompetitive;
c. schimbarea atitudinii receptorilor faţă de un produs;
d. inducerea dorinţei de acţiune;
e. orientarea cumpărătorului numai asupra noilor produse.
17
49. Indicaţi de ce factor(i) depinde eficacitatea unei reclame:
a. capacitatea acesteia de a atrage şi reţine atenţia;
b. puterea ei de persuasiune;
c. numărul de apariţii într-un anumit suport publicitar (ziar, revistă, televizor,
etc.);
d. puterea de memorabilitate;
e. atitudinea faţă de preţul noilor produse.
18
50. Arătaţi ce urmăresc cu prioritate obiectivele publicitare ale sponsorilor:

a. satisfacerea cerinţelor cumpărătorilor;
b. eficientizarea afacerii;
c. profituri imediate şi recuperarea investiţiilor în publicitate;
d. acoperirea pieţei cu produse;
e. promovarea imaginii firmei sau/şi produsului ori serviciului oferit.
Răspunsuri corecte: b, c, e.
35-36
51. Indicaţi principiile normative fundamentale în conceperea reclamei, acceptate în

occident:
a. să asigure un grad ridicat de cunoaştere a parametrilor de funcţionare a
produselor, de către consumatori;
b. să nu plictisească receptorii reclamei;
c. să nu inducă în eroare clientela, în mod deliberat;
d. să transmită informaţii fără suport într-o măsură cât mai redusă;
e. să nu indispună, să nu ofenseze ori să îndepărteze publicul.
Răspunsuri corecte: b, c, e.
44
52. Precizaţi care este funcţia esenţială a reclamei:

a. estetică;
b. politică;
c. de comunicare.
47
53. Indicaţi care sunt considerentele majore în opţiunea pentru un mediu de difuzare a
reclamei:
a. preferinţele cumpărătorilor – ţintă;
b. toate mediile de difuzare sunt importante;
c. în funcţie de grila de programe a mediilor;
d. costurile de difuzare;
e. contextul pe care îl oferă reclamei fiecare mediu în parte.
Răspunsuri corecte: a, d, e.
48
54. Precizaţi care este (sunt) elementul (elementele. prin care reclamele vizuale au un
avantaj în furnizarea informaţiei:
a. prin ilustraţie fotografică;
b. prin redarea fidelă a produsului;
c. prin ilustraţia desenată;
d. prin combinaţii cromatice agresive;
e. prin ilustraţia pictată.
Răspunsuri corecte: a, c, e.
65
55. Indicaţi ce trebuie să îndeplinească reclama, pentru a-şi atinge obiectivul:

a. să fie bine distribuită în spaţiul destinat;
b. să fie corelată cu textul reclamei;
c. să fie logic poziţionată în fluxul informaţional.
67
56. Precizaţi cum sunt apreciate ca fiind culorile roşu, oranj şi galben:
a. culori “reci”;
b. culori “tari”;
c. culori “calde”.
69
57. Precizaţi cum sunt apreciate ca fiind culorile verde, albastru şi violet:
a. culori “slabe”;
b. culori “reci”;
c. culori “calde”.
69
58. Arătaţi ce are în vedere modelul general al comportamentului consumatorului:

a. contextul individual, contextul biologic, oferta pieţei;
b. procesele interne, contextul social, contextul cultural;
c. starea de satisfacţie, contextul economic, tipul de personalitate al
consumatorului.
99
59. Precizaţi în ce constă premisa persuasivităţii unui mesaj publicitar pentru designerii
de reclame:
a. utilizarea eficientă a mijloacelor de informare a consumatorilor;
b. cunoaşterea comportamentului de cumpărare al consumatorului;
c. cunoaşterea mentalităţii consumatorului;
d. cunoaşterea cerinţelor pieţei.
101
60. Indicaţi care din următoarele forme de percepţie sunt solicitate de reclamele difuzate
la radio:
a. percepţia mişcării;
b. percepţia temporală;
c. percepţia spaţiului.
102
61. Alegeţi varianta potrivită pentru propoziţia următoare: Reclamele audio-vizuale
solicită percepţia…:
a. spaţiului;
b. timpului;
c. mişcării;
d. spaţiului şi timpului;
e. spaţiului, timpului şi mişcării.
Răspunsuri corecte: e.
102
62. Selectaţi pentru cine contează mai mult contextul informaţional într-o reclamă:
a. pentru femei cu studii superioare;
b. pentru adolescenţi;
c. pentru bărbaţi;
d. pentru consumatori grăbiţi.
104
63. Precizaţi care sunt principalele caracteristici ale atenţiei vizate de strategia
publicitară:
a. receptivitatea;
b. interesul;
c. volumul;
d. mobilitatea;
e. ambiguitatea.
Răspunsuri corecte: c, d.
104
64. Precizaţi care este efectul excesului de artificii utilizate pentru dezvoltarea atenţiei
publicului faţă de reclamă:
a. o mai bună receptare a reclamei;
b. pune în pericol înţelegerea mesajului reclamei;
c. dezvoltarea parţială a interesului consumatorului faţă de reclamă.
107
65. Arătaţi în ce constă efectul utilizării reclamelor sub/supraliminale, sub raport etic:
a. cultivarea forţată a capacităţilor cognitive ale consumatorilor;
b. dezvoltarea simţului critic faţă de reclamă;
c. manipularea consumatorului.
111
66. Indicaţi cum se numesc reclamele care folosesc stimuli a căror intensitate se află sub
pragul de receptare conştientă:
a. reclame de întregire a mesajului;
b. reclame neconvenţionale;
c. reclame subliminale.
111
67. Precizaţi la ce apelează judecata consumatorului, atunci când consumatorul are la

dispoziţie o singură observaţie:
a. la o strategie unilaterală de analiză a reclamei;
b. la principii de configuraţie;
c. la o percepere parţială a reclamei.
118
68. Selectaţi la ce apelează judecarea ofertei de către consumatori, atunci când se

bazează pe mai multe observaţii:
a. la memoria de lungă durată;
b. la indicele eficienţei de comunicare;
c. la principii de covariaţie.
119
69. Precizaţi ce urmăreşte publicitatea:

a. reţinerea informaţiei care reflectă intensitatea stimulului;
b. reţinerea aspectelor concrete din faza de stocare senzorială;
c. reţinerea informaţiei pe termen lung.
124
70. Selectaţi cum poate fi memoria de lungă durată în publicitate, analizată din
perspectiva capacităţii sale:
a. nelimitată;
b. limitată, în funcţie de volumul de informaţii date de reclamă;
c. limitată parţial, în funcţie de nivelul cultural al consumatorului.
125
71. Alegeţi ce condiţie principală trebuie să îndeplinească un mesaj publicitar pentru a fi

convingător:
a. să fie şocant;
b. să fie inteligibil;
c. să prezinte detalii despre produs.
114
72. Indicaţi criteriul (criteriile. în funcţie de care este (sunt) concepută (concepute.
formularea mesajelor publicitare:
a. în funcţie de mijloacele de difuzare;
b. în funcţie de public;
c. în funcţie de dinamica veniturilor populaţiei;
d. în funcţie de gradul de ocupaţie a populaţiei active;
e. în funcţie de situaţia de piaţă.
Răspunsuri corecte: b, e.
115
73. Arătaţi ce reprezintă credibilitatea sursei pentru reclamă:

a. condiţie a justificării unui preţ mai mare al produsului/serviciului oferit;
b. acoperirea unor calităţi mai reduse ale produselor/serviciilor oferite;
c. un factor puternic de persuasiune.
116
74. Arătaţi care este rezultatul asupra cunoaşterii, prin repetarea mesajului publicitar:
a. influenţarea pozitivă a evaluării produsului;
b. inducerea de false nevoi ale consumatorilor;
c. mărirea memorabilităţii mesajului publicitar.
Răspunsuri corecte: a, c.
117
75. Selectaţi care sunt efectele mişcării laterale a privirii în perceperea reclamei:
a. deplasarea spre dreapta a privirii duce la o activare mai puternică a
creierului pentru reţinerea detaliilor reclamei;
b. deplasarea spre dreapta a privirii este asociată cu o activitate mai intensă a
emisferei cerebrale stângi, cea care prelucrează analitic mesajele verbale;
c. deplasarea spre stânga a privirii presupune intensificarea activităţii
emisferei drepte, specializate în emoţii, imaginaţie şi informaţie spaţială;
d. deplasarea spre stânga a privirii conduce la îmbunătăţirea indicelui
eficienţei de comunicare.
112-113
76. Comportamentul deviant poate fi înţeles:

a. ca produs al incapacităţii funcţionale a individului, datorita unor deviaţii
fiziologice sau anormalităţii psihice (punctul de vedere "substanţialist");
b. fie ca rezultat al unui comportament perfect normal, dar incompatibil cu
standardele de normalitate ale grupului (punctul de vedere "situaţional”);
c. ambele variante a. şi b.;
d. nicio variantă anterioară.
Răducan, R. (2013), Credinţa religioasă şi comportamentul organizaţional, Editura
Politehnica, Timişoara, pag. 44
77. Instituţiile constau într-un ansamblu coerent de:

a. reguli sau norme care definesc structura de bază a ordinii sociale;
b. modelele recurente de comportare sau acţiune şi de relaţionare socială;
c. capitaluri umane, financiare și materiale;
d. a. şi b.;
e. a. şi c.;
f. b. şi c.
78. Matricea instituţională este indivizibilă, acţionează în mod tacit sau implicit, ca un
tot, în procesele de relaţionare socială, cuprinzând două niveluri corelate:
a. nivelul normativ şi nivelul organizaţional;
b. nivelul expresiv şi nivelul organizaţional;
c. nivelul normativ şi nivelul expresiv;
d. nivelul informaţional şi nivelul material.
79. Conceptul de organizaţie se poate aborda din principalele direcţii de analizare a

oricărui sistem social, prin prisma dimensiunilor:
a. logic-principială, funcţional-procesuală, structural-obiectuală;
b. logic-principială, informaţional-tehnică, structural-obiectuală;
c. informaţional-tehnică, funcţional-procesuală, structural-obiectuală;
d. logic-principială, funcţional-procesuală, informaţional-tehnică.
80. Conducerea eficientă presupune ca autoritatea să rămână mai mică decât puterea,
deoarece puterea se mandatează pe diferite niveluri de autoritate. Care dintre formele
de putere enumerate mai jos nu poate fi luată unui individ?
a. puterea resurselor;
b. puterea poziţiei;
c. puterea expertului;
d. puterea negativă.
81. Elaborarea deciziei se derulează conform unei logici stricte a consecvenţialităţii, care
conduce, în condiţii date, la o singură soluţie raţională. Care sunt factorii de ordin
subiectiv care intervin în procesul decizional:
a. preferinţele;
b. dorinţele;
c. faptele concrete;
d. credinţele și interesele.
82. Componentele majore ale sistemului organizaţional sunt:
a. obiectivele;
b. timpul;
c. personalul, structura de organizare, nivelul de pregătire şi managementul
organizaţiei;
d. nivelul tehnologic și mediul extern al organizaţiei.
83. Care din elementele de mai jos sunt elemente vizibile culturii organizaţionale:
a. jargonul;
b. mediul fizic;
c. simbolurile;
d. convingerile și valorile;
e. ceremoniile.
84. Care din elementele de mai jos sunt elemente invizibile culturii organizaţionale:
a. jargonul;
b. mediul fizic;
c. ritualurile;
d. convingerile;
e. atitudini și valorile.
85. Sunt simboluri verbale:

a. sloganurile;
b. mobilierul;
c. logoreea;
d. anecdotele;
e. expresiile speciale
86. Sunt simboluri materiale:
a. arhitectura
b. sloganurile;
c. mobilierul;
d. anecdotele;
e. îmbrăcămintea.
87. Riturile pot fi activităţi colective cu un anumit grad de formalism ce marchează

iniţierea sau încheierea unei anumite etape sau a unui anumit proces organizaţional,
cum ar fi:
a. începutul unui proces prin care membrii firmei sau o parte din ei încearcă
să obţină noi realizări superioare, să stabilească un nou rol pentru ei şi
pentru organizaţie;
b. participarea unui grup de manageri la un seminar privind leadership-ul,
c. scrierea unei scrisori personale;
d. începerea elaborării/implementării unei strategii diferite pentru
organizaţie.
88. Cultura organizaţională slabă presupune:

a. existenţa valorilor şi a convingerilor neclare;
b. consens legat de valorile organizaţiei;
c. eroi distructivi, ritualuri dezorganizate, puţine sărbători;
d. o motivaţie predominant financiară şi o scăzută loialitate din partea
membrilor organizaţiei.
89. Cultura „paranoică” apare ca urmare a caracteristicilor managerului paranoic:

a. sisteme de informare simple;
b. lipsa încrederii în ceilalţi;
c. preocupare intensă pentru a găsi cauzele ascunse ale fenomenelor;
d. concentrare intensă, răceală afectivă şi raţionalitate.
Răspunsuri corecte: b, c, d.
90. Cultura „dramatică” are originea în trăsăturile managerului dramatic:
a. exprimarea excesivă a emoţiilor;
b. supraevaluarea unor indivizi şi subevaluarea altora;
c. capacitatea de concentrare a atenţiei asupra unei singure probleme.
Răspunsuri corecte: a, b.
91. Cultura „depresivă” apare ca urmare a elementelor definitorii pentru managerul

depresiv:
a. sentimente de vinovăţie, de autodevalorizare;
b. sentimente de incapacitate, de neputinţă;
c. interes, şi motivaţie;
d. impresia că este dominat de evenimentele exterioare
92. Teoria motivaţiei după Herzberg grupează factorii în:

a. motivatori;
b. dependenţi;
c. de igienă;
d. de creştere.
Răducan, R. (2004), Managementul resurselor umane – elemente de bază, Editura
Orizonturi universitare, Timişoara, pag. 140
93. În literatura de profil, cea mai utilizată clasificare a organizaţiilor ia în considerare

criteriul scop al constituirii acestora. Astfel, putem delimita următoarele tipuri de
organizaţii:
a. utilitare;
b. coercitive;
c. sportive
d. medicale
e. normative.
Răspunsuri corecte: a, b, e.
94. Organizaţiile coercitive sunt instituţii totalitare în care se impune o obedienţă
maximă faţă de reguli şi norme, ca şi faţă de conducătorii acelor organizaţii:
a. închisori;
b. lagăre;
c. campusuri;
d. şcoli de reeducare pentru minori sau alte uniuni coercitive.
95. Organizaţiile normative sunt instituţii în care respectul faţă de normă nu este în mod
necesar impus de către o persoană, însă membrii sunt caracterizaţi de un nivel crescut
al conformismului faţă de normă şi, implicit, faţă de reprezentanţii acesteia:
a. baruri şi cluburi;
b. instituţii bisericeşti, şcolare sau spitaliceşti;
c. asociaţii voluntare sau profesionale.
96. Organizaţii utilitare sunt instituţii în care sunt prezente reguli şi norme specifice de
impunere a autorităţii:
a. întreprinderi, firme, corporaţii;
b. persoane fizice individuale fără scop lucrativ;
c. uniuni şi asociaţii patronale;
d. organizaţii militare pe timp de pace.
97. Organizaţiile pot fi clasificate şi după criteriul designului managerial, ce implică

mecanismele de constrângere utilizate şi modurile de legitimare a autorităţii în:
a. liniare;
b. totalitare;
c. bazate pe conducere;
d. funcţionale și pe baza comitetelor.
98. Funcţie de criteriul calitatea de beneficiar al activităţilor desfăşurate într-o structură
socială se pot descrie organizaţii:
a. de afaceri;
b. publice;
c. de beneficiu reciproc și de prestări servicii.
99. Acţiunile determinate de etnocentrism pot fi:

a. atitudini negative faţă de persoane aparţinând altor etnii, decât cea proprie;
b. comportamente discriminatorii faţă de alte etnii;
c. etnocidul;
d. pluralismul politic.
100. Doina şi Alexandru Cătană au încercat să realizeze o matrice culturală a românilor

care cuprinde:
a. caracteristici culturale pozitive din care am selectat următoarele: răbdarea,
fatalismul, eroismul, asimilarea rapidă a influenţelor străine, inteligenţa,
adaptabilitatea;
b. trăsături negative ca: nepăsarea, indisciplina, lipsa de curaj, munca în
salturi;
c. a. şi b.
101. Aptitudinea este o matrice internă cu o structură multidimensională, a cărei schemă

cuprinde următoarele verigi:
a. informaţională și executivă;
b. procesual-operatorie;
c. dinamogenă, de reglare şi de autoîntreţinere.
102. Componentele inteligenţei sociale sunt:
a. sarcinile individuale;
b. organizarea grupului;
c. negocierea soluţiilor;
d. conexiunile personale și analiza socială.
103. Temperamentul constituie modul:

a. de integrare a însuşirilor şi trăsăturilor dinamico-energetice ale proceselor
şi actelor motorii;
b. în care variabilele bioconstituţionale şi bioenergetice se implică în
organizarea şi desfăşurarea proceselor psihice şi se reflectă în
comportament;
c. în care se manifestă şi reacţionează individul într-o anumită situaţie şi
determină intensitatea şi durata proceselor afective şi a celor voluntare,
direcţia orientării predominante spre lumea externă / internă, capacitatea
generală de muncă, rezistenţa la solicitări puternice şi de lungă durată, ca
şi rezistenţa la frustrări şi la stres.
Răspunsuri corecte: a, b, c. Răducan, R. (2013), Credinţa religioasă şi comportamentul

organizaţional, Editura Politehnica, Timişoara, pag. 86
104. În cadrul participării la activitatea de muncă, există o serie de factori intrinseci şi

extrinseci care potenţează specificul acestui tip de comportament. Printre ei nu se
pot enumera:
a. atitudinea faţă de muncă și autoevaluarea (imaginea de sine. şi nivelul
competenţelor personale;
b. existenţa unor tulburări de personalitate, a nevrozelor sau psihozelor și
particularităţile culturii naţionale şi a subculturii muncii;
c. particularităţile comunicării organizaţionale și organizarea şi infrastructura
tehnico-economică a muncii;
d. toţi factorii menţionaţi pot fi enumeraţi.
105. Există două expresii externe ale atitudinii:

a. opinia și răbdarea;
b. opinia și acțiunea;
c. răbdarea și acțiunea.
106. Teoria motivaţiei după McCleeland grupează factorii în:
a. realizare;
b. putere;
c. performanţă;
d. afiliere.
107. Elementele esenţiale ale teoriei lui Vroom sunt două:

a. influenţa;
b. valenţa;
c. puterea;
d. speranţa.
Răspunsuri corecte: b, d.
108. Într-un sistem motivaţional selecţia recompenselor va fi optimă dacă sistemul de

motivare va funcţiona…
a. normal;
b. eficient;
c. singur.
109. Cele 5 componente majore ale satisfacţiei în muncă sunt:

a. atitudinea managerului faţă de angajaţi și condiţiile generale de muncă;
b. situaţia politică;
c. atitudinea angajaţilor privind interesele organizaţiei și beneficiile
monetare;
d. munca plină de semnificaţie.
110. Politicile de acordare a recompenselor trebuie să ţină cont de:
a. care sunt nivelurile minime şi maxime ale salariilor;.
b. care este situaţia politică;
c. care sunt relaţiile dintre nivelurile salariilor;
d. modul de împărţire a compensaţiei (cât intră în salariul de bază, în
stimulente şi în beneficii).
111. Cele trei metode ale studierii datelor privind salariul şi satisfacţia salariaţilor sunt:
a. informarea privind mediul extern;
b. interviurile personale;
c. interviurile telefonice;
d. chestionare difuzate prin scrisori.
112. Creditele distribuite în sistemul de asigurare socială pot fi grupate în trei mari
categorii:
a. beneficii;
b. beneficii în caz de invaliditate;
c. asigurarea şcolarizării;
d. asigurarea sănătăţii.
113. Pensii de invaliditate sau de incapacitate de muncă – pensiile de acest tip se pot
acorda conform asigurării sociale angajaţilor care prezintă o incapacitate
(invaliditate. care durează cel puţin … luni, sau determină decesul.
a. 6 luni;
b. 3 luni;
c. 12 luni.
114. Aprecierea trebuie să evidenţieze:
a. contribuţia efectivă a fiecărui salariat la realizarea obiectivelor organizaţiei
b. identificarea elementelor necesare selecţiei obiective, perfecţionării şi
repartizării judicioase a acestuia pe postul sau locul de muncă care
corespunde cel mai bine calităţilor sale;
c. salariul.
115. În urma activităţii de recrutare organizaţia doreşte:

a. să identifice toate posturile libere;
b. să poată relua procedura, pentru fiecare post cu minimum de întârziere;
c. să informeze fiecare recrut potenţial, în mare măsură, despre detaliile de
bază şi condiţiile care se impun fiecărui post;
d. să caute candidaţi pe baza calificativelor elaborate pentru posturile vacante
și să se asigure că fiecare persoană invitată pentru interviu să îşi facă
auzite părerile referitoare la post.
116. În timpul activităţii de recrutare organizaţia doreşte:

a. discriminarea aplicaţiilor potenţiale pe bază de sex, rasă, vârstă, religie sau
destabilizare psihică;
b. discriminarea aplicaţiilor în sensul obţinerii unor rezultate cu eforturi
deosebit de mari;
c. realizarea unui climat favorabil în activitatea de recrutare.
117. În activitatea de planificare a resurselor umane se au în vedere următoarele

categorii de personal:
a. copiii şi pensionarii;
b. nou angajaţii;
c. personalul potenţial;
d. personalul existent și personalul plecat din diverse motive.
118. Estimarea necesităţilor privind resursele umane se poate prin:
a. exercitarea legilor cu specific managerial;
b. utilizarea unor studii privind organizarea muncii;
c. utilizarea datelor statistice, referitoare la resursele de personal.
119. O analiză tipică privind aprecierea resurselor umane urmăreşte aspecte:

a. pentru personalul existent: număr, categorie, calificări, performanţe,
flexibilitate, promovabilitate;
b. pentru personalul potenţial: localizare, categorii de personal, calificări,
posibilităţi de specializare, aptitudini, spirit de competiţie;
c. pentru cazul reducerii de personal: numărul celor retraşi din activitate,
reglarea numărului celor rămaşi în activitate, suplimentările de personal,
concedieri.
120. Selecţia profesională poate fi:

a. empirică;
b. ştiinţifică;
c. de inteligenţă;
d. de personalitate;
e. vocaţională.
121. Sindromul de epuizare care are ca şi caracteristici: diminuarea progresivă a

energiei, pierderea motivaţiei şi a angajamentului, alte simptome fizice şi psihice,
în urma unei activităţi îndelungate şi intense, poartă numele de:
a. burnout;
b. laissez-faire;
c. apatie.
Răspunsuri corecte: a. Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura

Polirom, Iaşi, pag. 249
122. Precizaţi care din elementele următoare fac parte din elementele constitutive ale
fenomenului de «burnout»:
a. epuizarea emoţională;
b. depersonalizarea;
c. sentimentul de nerealizare.
Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura Polirom, Iaşi, pag. 249
123. Acţiunile voluntare ale angajaţilor, la locul de muncă sau în legătură cu acesta, ale
căror rezultate sunt apreciate de organizaţie ca lezând interesele sale, reprezintă:
a. comportamente contraproductive;
b. oboseală cronică;
c. tulburări afective bipolare.
124. Precizaţi care din următoarele aspecte constituie surse de evaluare a

comportamentelor contraproductive:
a. sistemele obiective de înregistrare;
b. autoraportarea;
c. aprecierea altor persoane.
125. Nevoia de repetare a informaţiei publicitare pentru a asigura reţinerea ei pe termen

lung variază în funcţie de:
a. memorarea mecanică a conţinutului reclamei;
b. gradul de implicare a consumatorului căruia i se adresează reclama;
c. stimularea proceselor mnezice.
Moldoveanu, M., Miron, D., (1995), Psihologia reclamei , Editura Libra, Bucureşti, pag.
127
126. Raţionalizarea şi procesarea mesajului dintr-o reclamă, pe ansamblu, este legată

nemijlocit de activitatea:
a. emisferei drepte;
b. emisferei stângi;
c. ambelor emisfere.
128
127. În cazul în care nevoile primare ale consumatorilor sunt pe deplin satisfăcute, spre
ce „ţinte” se îndreaptă reclama:
a. produse alimentare de bază ecologice;
b. servicii de orice natură;
c. calităţi imateriale.
132
128. În cazul când, nevoile primare ale publicului sunt pe deplin satisfăcute, spre ce
„ţinte” se îndreaptă reclama:
a. produse alimentare de bază;
b. servicii de orice natură;
c. calităţi imateriale.
132
129. Tendinţa de saturaţie a pieţelor de lux impune ca în reclamă accentul să fie pus pe
trebuinţe:
a. de statut social;
b. de securitate;
c. de autorealizare.
133
130. Pseudomotivaţia în reclamă este, pentru designeri:

a. o practică de natură să asigure succesul vânzărilor în timp nelimitat;
b. este un mod riscant pentru propria profesie;
c. nu are importanţă.
135
131. Pseudomotivaţia în reclamă poate constitui pentru designeri:

a. o şansă pentru autorealizare;
b. o cale sigură spre autodiscreditare.
135
132. Pseudomotivaţia în reclamă îi determină pe designeri să se orienteze spre:
a. asigurarea succesului vânzărilor pe timp nelimitat;
b. psihomotivaţia poate fi un mod riscant pentru afaceri;
c. nu are importanţă în afaceri.
135
133. Condiţionarea emoţională pozitivă realizată de o reclamă:

a. depinde de credibilitatea mesajului publicitar;
b. nu depinde de credibilitatea mesajului publicitar.
Răspunsuri corecte: b. Moldoveanu, M., Miron, D., (1995), Psihologia reclamei ,

Editura Libra, Bucureşti, pag. 138
134. În funcţie de obiectivele urmărite de designeri, având în vedere dimensiunea

emoţională, în reclamă se pot utiliza:
a. numai aspecte ce pot induce emoţii pozitive;
b. influenţe ce produc atât emoţii pozitive, cât şi emoţii negative;
c. efectul emoţional are un rol secundar în reclamă.
138
135. Exploatarea emoţiilor pozitive spontane de către designeri vizează în primul rând:
a. creşterea vânzărilor noilor produse;
b. satisfacerea trebuinţelor consumatorilor;
c. asigurarea fidelităţii clienţilor faţă de mărcile produselor.
138
136. Printre aspectele principale care compun structura imaginii de sine, se numără:
a. imaginea despre însuşirile fizice şi psihice de care este conştientă
persoana;
b. identitatea socială a persoanei;
c. limbajul;
d. sistemul de relaţii interpersonale semnificative ale persoanei;
e. istoria societății din care face parte, marcată de evenimente semnificative
şi unice.
137. Componenta axiologică a sistemului atitudinal cuprinde după M. Zlate:
a. dorințe;
b. valori;
c. preferințe evaluative;
d. modele socioculturale.
Răspunsuri corecte: b, d.
138. Componenta cognitivă a sistemului atitudinal cuprinde după M. Zlate:

a. dorințe;
b. valori;
c. informații;
d. opinii, credințe;
e. convingeri.
Răspunsuri corecte: c, d, e.
139. Componenta afectivă a sistemului atitudinal cuprinde după M. Zlate:

a. stări emoționale;
b. valori;
d. modele socioculturale.
140. Componenta motivațională a sistemului atitudinal cuprinde după M. Zlate:

a. dorințe;
b. trebuințe;
d. nevoi.
141. Principalele funcții ale comunicării sociale sunt:
a. înțelegere și cunoaștere;
b. prietenie și egocentrism;
c. dezvoltarea unei relaționări consistente cu ceilalți;
d. influențare și persuasiune.
142. Parametrii structurii organizaționale sunt:

a. beneficiul sau profitul;
b. aria de control;
c. aplatizarea / înălţimea și formalizarea;
d. centralizarea și complexitatea.
143. Cele cinci caracteristici ale unui post sunt:

a. diversitatea aptitudinilor;
b. identitatea și importanța sarcinii;
c. șeful ierarhic și profitul;
d. autonomia și feed-back-ul asupra rezultatelor.

Psihologia Muncii Si Organizationala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Muncii Si Organizationala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ITEMI PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ

(sesiunea iulie 2018)

PSIHOLOGIA MUNCII ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

1. Precizaţi cum se numeşte lista completă, ierarhică şi structurată a tuturor ocupaţiilor

3. Arătaţi ce cuprind documentele specifice locului de muncă:

6. Arătaţi cum se numeşte procesul decizional prin care se recoltează informaţii

9. Arătaţi cum se numeşte valoarea care decurge dintr-un proces de măsurare şi

14. Indicaţi ce procedeu (procedee. de standardizare se poate (pot) utiliza în vederea

18. Precizaţi ce studiază ergonomia informaţională:

Răspunsuri corecte: a. Răducan. R. (2004), Managementul resurselor umane –

20. Precizaţi ce studiază ergonomia produsului:

23. Arătaţi care este ea mai importantă persoană pentru o firmă:

24. Arătaţi care sunt componentele majore care definesc organizaţia:

28. Precizaţi ce mediu economic se manifestă în România:

29. Arătaţi ce este necesar pentru ca un lider să îşi realizeze viziunea:

37. Arătaţi ce element(e. cuprinde teoria motivaţiei, după Clayton Aderfer:

46. Arătaţi care e modalitatea de comunicare predominantă în timpul unei negocieri:

47. Precizaţi cum este considerată publicitatea:

48. Arătaţi în ce constă obiectivul unei reclame:

50. Arătaţi ce urmăresc cu prioritate obiectivele publicitare ale sponsorilor:

51. Indicaţi principiile normative fundamentale în conceperea reclamei, acceptate în

52. Precizaţi care este funcţia esenţială a reclamei:

55. Indicaţi ce trebuie să îndeplinească reclama, pentru a-şi atinge obiectivul:

58. Arătaţi ce are în vedere modelul general al comportamentului consumatorului:

67. Precizaţi la ce apelează judecata consumatorului, atunci când consumatorul are la

68. Selectaţi la ce apelează judecarea ofertei de către consumatori, atunci când se

69. Precizaţi ce urmăreşte publicitatea:

71. Alegeţi ce condiţie principală trebuie să îndeplinească un mesaj publicitar pentru a fi

73. Arătaţi ce reprezintă credibilitatea sursei pentru reclamă:

76. Comportamentul deviant poate fi înţeles:

77. Instituţiile constau într-un ansamblu coerent de:

79. Conceptul de organizaţie se poate aborda din principalele direcţii de analizare a

85. Sunt simboluri verbale:

87. Riturile pot fi activităţi colective cu un anumit grad de formalism ce marchează

88. Cultura organizaţională slabă presupune:

89. Cultura „paranoică” apare ca urmare a caracteristicilor managerului paranoic:

91. Cultura „depresivă” apare ca urmare a elementelor definitorii pentru managerul

92. Teoria motivaţiei după Herzberg grupează factorii în:

93. În literatura de profil, cea mai utilizată clasificare a organizaţiilor ia în considerare

97. Organizaţiile pot fi clasificate şi după criteriul designului managerial, ce implică

99. Acţiunile determinate de etnocentrism pot fi:

100. Doina şi Alexandru Cătană au încercat să realizeze o matrice culturală a românilor

101. Aptitudinea este o matrice internă cu o structură multidimensională, a cărei schemă

103. Temperamentul constituie modul:

Răspunsuri corecte: a, b, c. Răducan, R. (2013), Credinţa religioasă şi comportamentul

104. În cadrul participării la activitatea de muncă, există o serie de factori intrinseci şi

105. Există două expresii externe ale atitudinii:

107. Elementele esenţiale ale teoriei lui Vroom sunt două:

108. Într-un sistem motivaţional selecţia recompenselor va fi optimă dacă sistemul de

109. Cele 5 componente majore ale satisfacţiei în muncă sunt:

115. În urma activităţii de recrutare organizaţia doreşte:

116. În timpul activităţii de recrutare organizaţia doreşte:

117. În activitatea de planificare a resurselor umane se au în vedere următoarele

119. O analiză tipică privind aprecierea resurselor umane urmăreşte aspecte:

120. Selecţia profesională poate fi:

121. Sindromul de epuizare care are ca şi caracteristici: diminuarea progresivă a

Răspunsuri corecte: a. Popa, M. (2008), Introducere în psihologia muncii, Editura

124. Precizaţi care din următoarele aspecte constituie surse de evaluare a

125. Nevoia de repetare a informaţiei publicitare pentru a asigura reţinerea ei pe termen

126. Raţionalizarea şi procesarea mesajului dintr-o reclamă, pe ansamblu, este legată

130. Pseudomotivaţia în reclamă este, pentru designeri:

131. Pseudomotivaţia în reclamă poate constitui pentru designeri:

133. Condiţionarea emoţională pozitivă realizată de o reclamă: