Cursul 2

Capitolul III
Șiruri de numere reale
3.1. Noțiuni de bază despre șiruri de numere reale
3.1.1. Definiție și notații

Definiția 3.1.1. Se numește șir de numere reale o funcție f : N  R, f ( n )  a n , unde a n

reprezintă termenul general al șirului. Un șir de numere reale se notează ( a n ) nN sau
( a n ) nN  sau ( a n ) nk . Dacă nu este pericol de confuzie, un șir de numere reale se notează

( a n ). Un șir de nemere reale se poate scrie sub forma explicită,

a1 , a 2 ,..........., a n ,.....

Exemple de șiruri. 1). 0.1,2,3,........ (șirul numelor naturale).

2). 0, 2, 4, 6, 8,......... (șirul numerelor naturale pare).
3). 1, 3, 5, 7, ............ (șirul numerelor naturale impare).
4). 2, 2, 2, 2, ............ (șirul constant).
1 1 1
5). 1, , , , .......... (șirul inverselor numerelor naturale nenule).
2 3 4
6). 1, a, a 2 , a 3 , ............, a n , ...........( șirul puterilor naturale ale numărului real a).

Două șiruri ( a n ) și (bn ) sunt egale dacă și numai dacă au termenii corespunzători

aceluiași indice egali:

a1  b1 , a 2  b2 , ............, a n  bn , .........

Un șir ( a n ) este constant dacă este o funcție constantă, adică toți termenii acestui șir au
aceeași valoare:
a1  a 2  a 3  ...........  a n  .........

Dacă valoarea comună a tuturor termenilor șirului este a, atunci șirul constant se scrie:
a, a, a, ............, a,............
Termenii unui șir se pot reprezenta prin puncte de pe axa reală. Termenii șirului care au
aceeași valoare, se reprezintă prin același punct de pe axa reală. În particular toți
termenii unui șir constant se reprezintă prin același punct de pe axa reală.

3.1.2. Operații cu șiruri

Fie ( a n ) și (bn ) două șiruri de numere reale:

( a n ) : a1 , a 2 , a 3 , .........., a n , ..........

(bn ) : b1 , b2 , b3 , ........., bn , ............

Având în vedere operațiile cu funcții, prin analogie putem defini operațiile cu șiruri după
cum urmează:
( a n )  (bn ) = ( a n  bn ) : a1  b1 , a 2  b2 , a 3  b3 , .........., a n  bn , ..........

 ( a n )  (a n ) : a1 , a 2 , a3 , ..........., a n , ...........

( a n )  (bn ) = ( a n  bn ) : a1  b1 , a 2  b2 , a3  b3 , .........., a n  bn , ..........

1  1 1 1 1 1
   : , , , ........., , ...........,
( a n )  a n  a1 a 2 a3 an

dacă toți termenii șirului ( a n ) sunt diferiți de zero ( a n  0 pentru orice n număr natural).
În particular
 ( a n )  (  a n ) :  a1 ,  a 2 ,  a 3 , ..........,  a n , ..........

( a n )  (bn ) = ( a n  bn ) : a1  b1 , a 2  b2 , a3  b3 , .........., a n  bn , ..........

( a n )  a n  a1 a 2 a3 a
   : , , , ..........., n , ............,
(bn )  bn  b1 b2 b3 bn

dacă toți termenii șirului (bn ) sunt diferiți de zero ( bn  0 pentru orice n număr natural).
Șirul constant 0, 0, 0,..........,0,........., este element neutru pentru adunarea șirurilor iar
șirul constant 1, 1, 1,..........,1,........., este element neutru pentru înmulțirea șirurilor.
Mulțimea șirurilor de numere reale, în raport cu adunarea șirurilor, înmulțirea șirurilor cu
numere reale și înmulțirea șirurilor formează o algebră.
 3.1.3. Șiruri mărginite

Definiția 4.1.3.1. Spunem că un șir ( a n ) este minorat (sau mărginit inferior) dacă există

un număr  astfel încât   a n pentru orice n  N.

Definiția 3.1.3.2. Spunem că un șir ( a n ) este majorat (sau mărginit superior) dacă există

un număr  astfel încât a n   pentru orice n  N.

Definiția 3.1.3.3. Spunem că un șir ( a n ) este mărginit dacă există două numere  și 

cu    , astfel încât să avem   a n   , pentru orice n  N.

Propoziția 3.1.3.1. Șirul de numere reale ( a n ) este mărginit dacă și numai dacă există un

număr M  0, astfel încât să avem a n  M , pentru orice n  N.

În cazul șirurilor este suficient ca inegalitatea din propoziția precedentă să fie verificată
începând de la un anumit rang.
Propoziția 3.1.3.2. Dacă există un număr M  0, și un număr n0 astfel încât pentru

orice n  n0 să avem a n  M , atunci șirul ( a n ) mărginit.

Într-adevăr, dacă luăm
M 1  max( a1 , a 2 ,..........., a n0 , M ),

atunci a n  M 1 , oricare ar fi n  N, ceea ce înseamnă că șirul ( a n ) este mărginit.

Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri mărginite, atunci șirurile ( a n  bn ), (a n ), ( a n  bn )

sunt de asemenea mărginite.
Exemple de șiruri mărginite. 1). Șirul constant a, a, a, ......., a,......., este un șir
mărginit, deoarece dacă luăm     a, atunci   a n   , pentru orice n  N.
1 1 1 1 1
2). Șirul 1, , , , ........, ,......., este mărginit deoarece 0  a n   1, oricare ar fi
2 3 4 n n
n N  .

3). Șirul 1, a, a 2 , a 3 , ............, a n , .........., unde 0  a  1, este mărginit deoarece

0  a n  a n  1.
 Șirurile care nu sunt mărginite se numesc nemărginite. Definiția unui șir
nemărginit se obține prin negarea definiției unui șir mărginit, după cum urmează.
Un șir de numere reale ( a n ) este nemărginit, dacă și numai dacă, oricare ar fi

numărul M  0, există un termen a n al șirului astfel încât a n  M .

O altă definiție a unui șir nemărginit este următoarea:
Un șir de numere reale ( a n ) este nemărginit, dacă și numai dacă, oricare ar fi numerele
   , există un termen a n din șir care nu se află cuprins între  și  , deci pentru care,

fie a n   , sau   a n .

Un șir de numere reale ( a n ) este nemărginit fie dacă nu este majorat, fie dacă nu este
minorat, fie dacă nu este nici majorat nici minorat.
Exemple de șiruri nemărginite. 1). Șirul numerelor naturale: 0, 1, 2, 3,........, n,...... este
minorat de 0, dar nu este majorat.
2). Șirul - 1, - 2, -3, -4, ...........,- n, ........, este majorat de -1 dar nu este minorat.
3). Șirul 1k , 2 k , 3k , ........., n k ,......... , este minorat de 1 dar nu este majorat.

3.1.4. Șiruri monotone

Definiția 3.1.4.1. Un șir de numere reale ( a n ) este crescător (respectiv descrescător)

dacă pentru orice n, avem a n  a n 1 (respectiv a n  a n 1 ).

Șirurile crescătoare și șirurile descrescătoare se numesc șiruri monotone.
Definiția 3.1.4.2. Un șir de numere reale ( a n ) este strict crescător (respectiv strict

descrescător) dacă pentru orice n, avem a n  a n 1 (respectiv a n  a n 1 ).

Șirurile strict crescătoare și șirurile strict descrescătoare se numesc șiruri strict monotone.
Orice șir strict crescător este crescător, deoarece dacă a n  a n 1 atunci a n  a n 1 .

Orice șir strict descrescător este descrescător, deoarece dacă a n  a n 1 atunci a n  a n 1 . .

Orice șir strict monoton este un șir monoton.
În legătură cu monotonia șirurilor de numere reale și unele operații cu acestea putem
demonstra următoarele proprietăți:
1). Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri crescătoare (respectiv strict crescătoare) și dacă

  0, atunci șirurile ( a n  bn ), (a n ) sunt crescătoare (respectiv strict crescătoare). De

aici rezultă că mulțimea șirurilor crescătoare (respectiv strict crescătoare), este un con în
spațiul vectorial al șirurilor de numere reale.
2). Dacă șirul ( a n ) este crescător (respectiv strict crescător), atunci șirul (  a n ) este
descrescător (respectiv strict descrescător). De aici rezultă că mulțimea șirurilor crescătoare
(respectiv strict crescătoare), nu este grup în raport cu adunarea.
3). Dacă șirul ( a n ) este crescător (respectiv strict crescător), de numere reale strict

 1
pozitive, atunci atunci șirul   este descrescător (respectiv strict descrescător).
 an 
Dacă în proprietățile de mai înainte, cuvintele „crescător” și „descrescător” se înlocuiesc
unul cu altul se obțin alte proprietăți ale șirurilor monotone.
Exemple de șiruri monotone.1). Orice șir constant a, a, ............,a,........., este în același
timp și crescător și descrescător.
2). Șirul numerelor naturale : 0, 1, 2, 3,........, n,......, este strict crescător.
1 1 1 1
3). 1, , , , ........, ,......., este strict descrescător.
2 3 4 n
4). Șirul 1k , 2 k , 3k , ........., n k ,......... , este strict crescător.

3.1.5. Subșiruri

Fie ( a n ) un șir de numere reale ai cărui termeni sunt a1 , a 2 , a3 , ........, a n , ........

Dacă
n1  n2  n3  .........nk  ........, este un șir strict crescător de numere naturale, atunci șirul

a n1 , a n2 , a n3 , ......, a nk , ......., care se notează ( a nk ) kN se numește subșir al șirului ( a n ).

În particular, dacă n1  1, n2  2, n3  3, ...., nk  k , ....,subșirul ( a nk ) kN coincide cu șirul

( a n ).
Exemple. 1). Șirul numerelor naturale pare 0, 2, 4, 6, 8,.......,2n,......, este un subșir al
mulțimii numerelor naturale.
2). Șirul puterilor naturale ale lui 3, adică șirul 1, 3, 32 , 33 , ........, 3n , ........, este un subșir
al mulțimii numerelor naturale.

3.2. Șiruri convergente

3.2.1. Exemplu de șir convergent

1
Considerăm șirul ( a n ) al cărui termen general este a n  , n  N  . Acest șir este
n
strict descrescător. Temenii șirului descresc necontenit, apropiindu-se din ce în ce mai mult
de 0. Acestei constatări simple, îi vom da o formulare matematică riguroasă. Pentru a
verifica matematic că termenii șirului se apropie de zero atunci când rangul lor crește, vom
proceda astfel: considerăm un număr real strict pozitiv   0, (pe care îl putem presupune
oricât de mic) și vrem să arătăm că există un rang n0 începând de la care toți termenii
1
șirului sunt mai mici decât  . Pentru aceasta ar trebui ca din n  n0 să rezulte   . Dar
n
1 1 1
n  n0 implică  . Dacă avem   , care este echivalent cu n0  1 evident atunci
n n0 n0 
1
și   , pentru toți termenii al căror rang este mai mare decât n0 . Constatăm că rangul n0
n
depinde de  motiv pentru care n0 se mai scrie și n0 ( ). Am constatat astfel că: Pentru

orice număr   0, există un rang n0 ( ), astfel încât n  n0 ( ) să implice a n   . Această

propoziție constituie constatarea formulată în termeni matematici a faptului că termenii
1
șirului ( a n ) cu termenul general a n  , se apropie din ce în ce mai mult de 0, sau altfel
n
spus acest șir are limita egală cu 0.

3.2.2. Definiția limitei unui șir

Definiția 3.2.2.1. Un număr a este limita unui șir ( a n ) de numere reale dacă orice
vecinătate V a lui a conține toți termenii șirului, cu excepția unui număr finit de termeni.
Cu cât vecinătatea V a punctului a este mai mică cu atât se vor afla în afara sa mai mulți
termeni, însă în număr finit.
În loc de a spune că a este limita șirului ( a n ), spunem că șirul ( a n ) are limita a,

sau că șirul ( a n ) este convergent (converge) către a, sau încă, șirul ( a n ) tinde către a.
Acest lucru se scrie
lim a n  a
n 

și se citește “ limită de a n când n tinde la infinit este egală cu a ”. Se mai pot folosi și alte

notații precum lim a n  a care se citește “ limită de a n este egală cu a ”, sau a n 


n
a
n

sau a n  a care se citesc “ a n tinde către a ”.

Șirurile care au limită se numesc șiruri convergente. Șirurile care nu sunt
convergente se numesc șiruri divergente. Prin urmare un șir este divergent dacă nici un
număr real nu este limita sa. Din definiția limitei unui șir prin negare se obține
următoarea propoziție.
Propoziția 3.2.2.1. Un șir ( a n ) este divergent dacă și numai dacă, oricare ar fi numărul
a, există o vecinătate V a lui a, în afara căreia se află o infinitate de termeni ai șirului.
Exemple. 1). Șirul constant a, a, ............,a,........., este convergent și are limita egală cu a.
1 2 n
2). Șirul , , .............., ,........., este convergent și are limita egală cu 1.
2 3 n 1
3). Șirul numerelor naturale 0, 1, 2, 3,........, n,......, este divergent.
4). Șirul 0, 1, 0, 1, ..........., este divergent.
În continuare vom da o definiție echivalentă a limitei unui șir de numere reale. Pentru
aceasta trebuie remarcat faptul că intervalele de forma ( a   , a   ) se numesc vecinătăți
simetrice ale punctului a și că orice vecinătate V a punctului a conține o vecinătate
simetrică a acestui punct.
Teorema 3.2.2.1. Un număr a este limita unui șir ( a n ) dacă și numai dacă, pentru orice
număr   0, există un număr N ( ) astfel încât oricare ar fi n  N ( ), să avem
an  a   .
Demonstrație. Presupunem că a  lim
n 
a n . Fie   0 oarecare. Termenii șirului ( a n ) din

șir care nu verifică inegalitatea a n  a   se află în afara vecinătății ( a   , a   ) deci

sunt în număr finit; există un termen în șir a N după care nu se mai află nici un termen al

șirului. Dacă notăm N ( )  N  1, atunci oricare ar fi n  N ( ) avem a n  ( a   , a   )

adică a n  a   și prima implicație a teoremei este demonstrată.

Reciproc, presupunem că este verificată condiția din enunțul teoremei. Fie V o vecinătate
a lui a. Această vecinătate conține o vecinătate simetrică a lui a de forma ( a   , a   )
cu   0. Conform presupunerii, pentru acest  există un rang N ( ) astfel încât pentru

orice n  N ( ) să avem a n  a   sau echivalent a n  ( a   , a   )  V . În afara

vecinătății V a lui a se află cel mult primii N ( )  1 termeni, în număr finit. Rezultă că a
este limita șirului ( a n ) și demonstrația teoremei este încheiată.
Prin negarea acestei teoreme se obține propozița care urmează.
Propoziția 3.2.2.2. Șirul ( a n ) este divergent dacă și numai dacă pentru orice număr a 

R, există un număr  0  0 (care depinde de a) cu proprietatea că oricare ar fi N, există un

număr n  N , (n depinde de N și de a) astfel încât să avem a n  a   0 .

Observații. 1). Inegalitatea a n  a   din enunțul teoremei 3.2.2.1 poate fi înlocuit cu

inegalitatea a n  a   .

2). Inegalitatea n  N ( ) din enunțul teoremei poate fi înlocuită cu cu inegalitatea strictă

n  N ( )

3). Dacă pentru fiecare   0 există n  N ' ( ), astfel încât a n  a   , pentru orice

n  N ' ( )

'   
atunci dacă notăm N ( )  N   avem a n  a  , pentru orice n  N ( ). În general,
 2,  2

dacă notăm N ( )  N ' ( ),   0, atunci a n  a   , pentru orice n  N ( ).

4). Condiția ca  să fie strict pozitiv este esențială.
5). În cele ce urmează vom folosi definiția cu vecinătăți sau definiția cu  a limitei unui
șir, după cum va fi mai convenabil în raționamente.
Propoziția 3.2.2.3. (criteriu de convergență). Fie ( a n ) și ( n ) două două șiruri de

numere reale și a  R. Dacă a n  a   n , pentru orice n și dacă  n  0, atunci

a n  a.

Demonstrație. Fie   0 . Deoarece  n  0, există un număr N ( ) astfel încât pentru

orice n  N ( ) să avem  n   . Atunci, cu atât mai mult avem a n  a   pentru

n  N ( ). De aici deducem că a n  a.

Ca un caz particular, în care a n   n și dacă  n  0, atunci a n  0.

3.2.3. Șiruri convergente către 0

Propoziția 3.2.3.1. Un șir de numere reale ( a n ) este convergent către 0, dacă și numai

dacă pentru orice   0 există un număr N ( ) astfel încât să avem a n   pentru orice
n  N ( ).
Prin negarea acestei propoziții obținem:
Propoziția 3.2.3.2. Pentru ca un șir de numere reale ( a n ) să nu fie convergent către 0,

condiția necesară și suficientă este să existe un număr  0  0 cu proprietatea că pentru

orice număr natural N, există n  N , pentru care a n   0 .

Propoziția 3.2.3.3. . Un șir de numere reale ( a n ) este convergent către 0, dacă și numai

dacă a n  a  0.

Demonstrația este imediată deoarece faptul că șirul ( a n ) este convergent către 0 este
echivalent cu acela că pentru orice număr   0, există un număr N ( ) astfel încât

oricare ar fi n  N ( ), să avem a n  a   , adică a n  a , de unde deducem

a n  a  0.

Corolar 3.2.3.1. Un șir de numere reale ( a n ) este convergent către a, dacă și numai dacă
a n  a   n unde  n  0.
 Într-adevăr dacă notăm  n  a n  a avem a n  a   n . Aplicând propoziția

3.2.3.3., rezultă că a n  a , dacă și numai dacă  n  0.

Propoziția 3.2.3.4. Dacă un șir de numere reale ( a n ) strict pozitive este crescător și

 1
nemărginit atunci șirul   este convergent și are limita egală cu 0.
 an 
1
Demonstrație. Fie   0 . Notăm A  . Șirul ( a n ) fiind nemărginit, rezultă că există un

termen a N  A. Cum șirul ( a n ) este crescător rezultă că pentru orice n  N , avem
a n  a N  A. Așadar

1 1 1 1
a n  A ceea ce implică    . Dacă notăm N ( )  N , avem    pentru
an A an an

n  N ( ),
1
adică  0.
an

Propoziția 3.2.3.5. Dacă șirul de numere reale ( a n ) este convergent către zero și toți

 1
termenii săi sunt diferiți de 0, atunci șirul   este nemărginit.
 an 
1
Demonstrație. Fie M  0, un număr strict pozitiv oarecare. Notăm    0. Deoarece
M
a n  0, există un număr N ( ) astfel încât oricare ar fi n  N ( ), să avem a n   , ceea

1 1 1  1
ce implică   M , adică  M . Așadar șirul   este nemărginit.
an  an  an 
Criteriul de convergență pentru șirurile convergente către 0 face obiectul următoarei
propoziții.
Propoziția 3.2.3.6. Dacă pentru șirurile de numere reale ( a n ) și ( n ) termenii generali

satisfac condiția a n   n și  n  0, atunci a n  0.

3.2.4. Proprietățile șirurilor convergente

Propoziția 3.2.4.1. Limita unui șir convergent este unică.
Demonstrație. Considerăm un șir convergent ( a n ) despre care presupunem prin absurd că
are două limite a și a ' cu a  a ' . Deoarece R este spațiu separat, există o vecinătate V a
lui a și o vecinătate V ' a lui a ' care nu au puncte comune (sunt disjuncte). Deoarece
a n  a , în vecinătatea V a lui a se află o infinitate de termeni ai șirului ( a n ), care se află

în afara vecinătății V ' a lui a ' . Deoarece a n  a rezultă că în afara vecinătății V ' a lui
'

a ' se află un număr finit de termeni, ceea ce vine în contradicție cu faptul constatat anterior
că în afara lui V ' se află un număr infinit de termeni. Prin urmare presupunerea conform
căreia șirul ( a n ) ar avea două limite este falsă. În consecință limita unui șir convergent este
unică.
Propoziția 3.2.4.2. Dacă șirul ( a n ) este convergent atunci șirul modulelor ( a n ) este

convergent și avem lim a n  lim a n (limita modului este egală cu modulul limitei).
n  n 

Demonstrație. Notăm cu a limita șirului ( a n ). Fie   0 . Există un număr N ( ) astfel

încât oricare ar fi n  N ( ), să avem a n  a   .

Dar a n  a  a n  a   , adică a n  a   , oricare ar fi n  N ( ), de unde rezultă că

a n  a , sau lim a n  lim a n  a .

n  n 

Observație. Reciproca acestei propoziții nu este adevărată, deoarece există șiruri

divergente pentru care șirul modulelor este convergent.
Exemplu șirul 1, -1, 1, -1, 1, -1,........ care nu este convergent, are șirul modulelor 1, 1, 1 , 1,
......., care este convergent și are limita egală cu 1, deoarece este șir constant.

Propoziția 3.2.4.3. Dacă lim a n  0, atunci lim a n  0 și reciproc.

n  n 

Într-adevăr, dacă lim a n  0, atunci pentru orice   0 există un număr N ( ) astfel încât
n 

oricare ar fi n  N ( ), să avem a n   , ceea ce înseamnă că lim an  0 .

n 

Propoziția 3.2.4.4. Orice șir convergent este mărginit.

Demonstrație. Considerăm un șir convergent ( a n ) și a limita sa. Dacă notăm M  a  1,

avem  M  a  M , deci intervalul (  M , M ) este o vecinătate a lui a. Deoarece în afara

acestei vecinătăți se află un număr finit de termeni, există un număr N astfel încât pentru
n  N , să avem a n  (  M , M ), adică  M  a n  M , sau a n  M , pentru n  N . În

concluzie șirul ( a n ) este mărginit.

Corolar 3.2.4.1. Orice șir nemărginit este divergent.
Propoziția 3.2.4.5. Prin schimbarea ordinii termenilor unui șir convergent se obține de
asemenea un șir convergent și cu aceeași limită.
Demonstrație. Să remarcăm faptul că într-un șir de numere reale poziția pe axa reală a
termenilor săi nu depinde de rang ci de valoarea acestora. Dacă ( a n ) este un șir convergent

către a iar (bn ) este un șir obținut din șirul ( a n ) prin schimbarea ordinii termenilor, atunci

în afara oricărei vecinătăți a lui a se află un număr finit de termeni ai șirului ( a n ) și același

număr finit de termeni ai șirului (bn ). Prin urmare șirul (bn ) este convergent și are limita
egală cu a.
Propoziția 3.2.4.6. Dacă la un șir convergent ( a n ) a cărui limită este a se adaugă sau se
scoate un număr finit de termeni, șirul obținut este convergent și are aceeași limită.
Într-adevăr, deoarece șirul ( a n ) este convergent și are limita a, atunci în afara oricărei
vecinătăți a lui a se află un număr finit de termeni, prin adăugarea sau scoaterea unui
număr finit de termeni, în afara oricărei vecinătăți a lui a se află tot un număr finit de
termeni ai șirului obținut. Așadar, șirul obținut prin adăugarea sau scoaterea unui număr
finit de termeni, din șirul ( a n ) este convergent și are aceeași limită a.

Propoziția 3.2.4.7. Fie ( a n ) un șir convergent de numere reale. Dacă există un număr n0

astfel încât să avem   a n   , pentru n  n0 , atunc   lim

n 
an   .

Demonstrație. Fie a  lim

n 
a n . Va trebui să arătăm că   a   . Presupunem prin absurd

că a   . Luând  '  a rezultă că intervalul V  ( ' ,  ) este o vecinătate a punctului a.

Deoarece a n  a , avem a n  ( ,  ) adică a n   pentru toți termenii cu excepția unui

'

număr finit de termeni ai șirului ( a n ) ceea ce contrazice ipoteza a n   pentru n  n0 .

Deoarece presupunerea a   a condus la o contradicție rezultă că ea este falsă, deci
a   . În mod asemănător se arată că a   .

Corolar 3.2.4.2. Dacă ( a n ) este un șir convergent ai cărui termeni sunt mai mari sau egali

cu zero, atunci lim a n  0.

n 

Într-adevăr dacă în propoziția 3.2.4.7. se ia   0 se obține lim a n  0.

n 

Observație. Dacă în propozițiile precedente termenii șirului ( a n ) verifică inegalități

stricte, nu rezultă că limita verifică inegalități stricte.
1
Astfel șirul ( a n ) al cărui termen general este a n  este strict pozitiv, a n  0 are limita
n
1
lim a n  lim  0.
n  n  n

Propoziția 3.2.4.8. Dacă ( a n ) este un șir convergent de numere și dacă   lim

n 
an  

atunci există un număr n0 astfel încât să avem   a n   pentru n  n0 .

Într-adevăr, dacă notăm a  lim

n 
a n , intervalul ( ,  ) este o vecinătate a lui a. Cum

a n  a , există un număr n0 astfel încât pentru n  n0 să avem a n  V , adică   a n   .

Corolar 3.2.4.3. Dacă lim a n  0, atunci există un număr n0 astfel încât să avem a n  0,
n 

pentru n  n0 .
În propoziția 3.2.4.8. se ia   0.

Corolar 3.2.4.4. Dacă lim a n  0, atunci există un număr n0 astfel încât să avem a n  0,
n 

pentru n  n0 .
În propoziția 3.2.4.8. se ia   0.

Corolar 3.2.4.5. Dacă lim a n  0, atunci există un număr n0 astfel încât să avem a n  0,
n 

pentru n  n0 .
 3.3. Operații cu șiruri convergente
3.3.1. Operații cu șiruri convergente către zero

Propoziția 3.3.1.1. Dacă a n  0 și bn  0, atunci a n  bn  0, a n  bn  0,   a n  0

Demonstrație. Fie   0 . Deoarece șirurile ( a n ) și (bn ) sunt convergente către 0, atunci

 
există un număr N ( ) astfel încât a n  și bn  , pentru orice n  N ( ). Dar
2 2
 
a n  bn  a n  bn    ,
2 2
de unde rezultă că a n  bn  0. În mod asemănător se demonstrează și relațiile
a n  bn  0,   a n  0. Pe de altă parte aceste relații vor rezulta din următoarea

propoziție care vizează situații mai generale.

Propoziția 3.3.1.2. Dacă a n  0 și șirul (bn ) este mărginit, atunci a n  bn ,  0.

Demonstrație. Deoarece șirul (bn ) este mărginit, rezultă că există un număr M  0,

astfel
încât să avem bn  M , pentru toți termenii bn . În consecință avem

a n  bn  a n  bn  M  a n ,

pentru orice n. Fie   0 . Cum a n  0, există un număr N ( ) astfel încât să avem


an  , pentru n  N ( ). Rezultă că a n  bn   , pentru n  N ( ), adică a n  bn  0.
M
Corolar 3.3.1.1. Dacă a n  0 și șirul (bn ) este convergent atunci a n  bn  0.

Într-adevăr, deoarece șirul (bn ) este convergent rezultă că este mărginit.

Din acest corolar rezultă că dacă a n  0 atunci   a n  0 deoarece   a n poate fi

considerat produsul dintre șirul ( a n ) și șirul constant în care toți termenii sunt egali cu
 , care este convergent și are limita egală cu  .

Corolar 3.3.1.2. Dacă a n  0 atunci  a n  0 .

În propoziția 3.3.1.1. se ia   1.
Corolar 3.3.1.3. Dacă a n  0 și bn  0 atunci a n  bn  0.

Într-adevăr, deoarece bn  0 , din corolarul 3.3.1.2. deducem că  bn  0. Cum și

a n  0, atunci a n  bn  a n  ( bn )  0.

3.3.2. Operații cu șiruri convergente

Propoziția 3.3.2.1. Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri convergente iar   R, atunci

șirurile ( a n  bn ), (  a n ), ( a n  bn ) sunt convergente ași avem:

lim( a n  bn )  lim a n  lim bn ,
n  n  n 

care se poate formula astfel: limita sumei este egală cu suma limitelor.
lim(  a n )    lim a n .
n  n 

lim( a n  bn )  lim a n  lim bn .

n  n  n 

care se poate formula astfel: limita produsului este egală cu produsul limitelor.

Demonstrație. Fie a  lim

n 
a n și b  lim bn . Temenii generali ai șirurilor ( a n ) și (bn ) se
n 

pot scrie sub forma a n  a   n și bn  b   n unde  n  0 și  n  0. Dacă notăm

 n   n   n , atunci
a n  bn  ( a   n )  (b   n )  ( a  b)  ( n   n )  ( a  b)   n .

Dar
 n   n   n  0,
ceea ce implică
a n  bn  a  b,

adică
lim( a n  bn )  lim a n  lim bn .
n  n  n 

Pe de altă parte
  an    (a   n )    a     n .
Cum  n  0 rezultă că

  a n    a, adică lim (  a n )    lim a n .

n  n 

În sfârșit
a n  bn  ( a   n )  (b   n )  a  b  a   n  b   n   n   n .

Notăm
n  a  n  b  n  n  n ,
și obținem
a n  bn  a  b   n .

Cum
a   n  0 , b   n  0,  n   n  0,

rezultă  n  0, ceea ce implică a n  bn  a  b, adică

lim( a n  bn )  lim a n  lim bn .
n  n  n 

Corolar 3.3.2.1. Dacă șirul ( a n ) este convergent, atunci șirul (  a n ) este convergent și
lim(  a n )   lim( a n ) .
n  n 

În propoziția 3.3.2.1. se ia   1.

Corolar 3.3.2.2. Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri convergente, atunci șirul ( a n  bn )
este convergent și
lim ( a n  bn )  lim a n  lim bn .
n  n  n 

Într-adevăr, dacă a n  a și bn  b, atunci  bn  b și

a n  bn  a n  ( bn )  a  ( b)  a  b.

Observație. Dacă șirurile ( a n  bn ) și ( a n  bn ) sunt convergente nu rezultă că șirurile ( a n )

și (bn ) sunt convergente. De exemplu șirurile

1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, 1,..........,
0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0, 1, 0,.........,
nu sunt convergente dar suma lor, adică șirul
1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1,.............
și produsul lor, adică șirul
 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, ...........,
sunt convergente deoarece sunt șiruri constante.

3.3.3. Câtul a două șiruri convergente

Este important de remarcat faptul, că având un șir de numere reale ( a n ) a cărui

limită este diferită de zero, atunci toți termenii șirului, cu excepția unui număr finit și pe
care îi putem înlătura, sunt diferiți de zero.
Lema 3.3.3.1. Dacă (bn ) este un șir convergent cu limita diferită de zero, atunci șirul

1
  este mărginit.
 bn 

Demonstrație. Notăm b  lim

n 
bn  0. Deoarece limita șirului (bn ) este diferită de zero,

1
putem presupune că toți termenii șirului sunt nenuli. Rezultă că șirul   este definit.
 bn 
Definim
b bn  b   . Există un rang N
  0. Avem lim
n 
începând de la care avem
2
inegalitatea
1 1
bn   , din care rezultă  , pentru n  N. Dacă luăm
bn 

 1 1 1 1
M  max  , ,......... , , ,
 b1 b2 bn 

1 1
avem  M , oricare ar fi n, de unde rezultă mărginirea șirului  .
bn  bn 
  
Propoziția 3.3.3.1. Dacă șirul (bn ) este convergent și dacă lim bn  0, atunci șirul  1 
n  b 
 n
1 1
este convergent și lim 
n  b
n lim bn .
n 

1 1 b  bn 1 1
Demonstrație. Dacă notăm b  lim bn  0, avem     (b  bn ).
n  bn b bn b bn b

1 1
Dar b  bn  0, de unde rezultă (b  bn )  0. Din lema 3.3.3.1., rezultă că șirul  
b  bn 
1 1 1 1 1 1
este mărginit, deci  (b  bn )  0. Așadar,   0, sau  , adică
bn b bn b bn b

1 1 1
lim   .
n  b b lim
n
n 

1
Observație. Dacă bn  0, șirul   nu este convergent deoarece este nemărginit.
 bn 

Propoziția 3.3.3.2. Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri convergente și dacă lim bn  0,
n 

a  a n lim an
atunci șirul  n  este convergent și avem lim  n  (limita câtului este egală cu
n  b lim bn
 bn  n
n 

câtul limitelor).
an 1
Demonstrație. Câtul celor două șiruri se poate scrie ca un produs astfel  an  .
bn bn

1 a 
Șirurile ( a n ) și   sunt convergente, prin urmare șirul  n  este convergent. Dacă
 bn   bn 

notăm a  lim
n 
a n și b  lim bn , rezultă
n 

an  1 1 1 a lim a n
lim  lim a n    lim a n  lim  a    n .
n  b n  bn  n n  b b b lim bn
n  n
n 

Corolar 3.3.3.1. Dacă an  a  0 și k  N, atunci a n k  a  k , adică


lim a nk  lim a n
n  n 
 k
.
 3.3.4. Trecerea la limită în inegalități

Propoziția 3.3.4.1. Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri convergente și dacă a n  bn

pentru orice n  N, atunci lim a n  lim bn .

n  n 

Demonstrație. Deoarece șirurile ( a n ) și (bn ) sunt convergente rezultă că și șirul

(bn  a n ) este convergent și lim (bn  a n )  lim bn  lim a n . Pe de altă parte bn  a n  0

n  n  n 

oricare ar fi n  N, de unde deducem lim (bn  a n )  0 adică lim bn  lim a n  0 sau încă
n  n  n 

lim bn  lim a n care este echivalent cu lim a n  lim bn .

n  n  n  n 

Observație. Dacă a n  bn , pentru orice n  N, nu rezultă că lim a n  lim bn , ci numai că

n  n 

lim a n  lim bn .
n  n 

Propoziția 3.3.4.2. Fie ( a n ), (bn ) și ( x n ) trei șiruri de numere reale, ale căror temeni

generali satisfac dubla inegalitate a n  x n  bn pentru orice n  N. Dacă șirurile ( a n ) și

(bn ) sunt convergente și au aceeași limită, atunci șirul ( x n ) este convergent și are

aceeași limită ca și celelalte două șiruri.

Demonstrație. Din dubla inegalitate a n  x n  bn , obținem 0  x n  a n  bn  a n .
Trecând la limită în această dublă inegalitate obținem
lim 0  lim( xn  a n )  lim(bn  a n ). Deoarece
n  n  n 

lim(bn  a n )  0, rezultă 0  lim ( x n  a n )  0 dacă și numai dacă lim( x n  a n )  0, adică

n  n  n 

lim( xn )  lim( a n )  lim(bn ).

n  n  n 
 3.4. Șiruri fundamentale (Cauchy)
3.4.1. Definiția șirului fundamental (Cauchy)

Definiția 3.4.1.1. Un șir de numere reale ( a n ) se numește șir fundamental (șir Cauchy),
dacă pentru orice   0 există un număr N ( ) astfel încât oricare ar fi m  N ( ) și
n  N ( ) să avem a m  a n   .

Definiția unui șir fundamental (șir Cauchy), se poate enunța în forme echivalente, date de
următoarele două propoziții.
Propoziția 3.4.1.1. Un șir de numere reale ( a n ) este șir fundamental (șir Cauchy), dacă
și numai dacă, pentru orice   0 există un număr N ( ) astfel încât oricare ar fi

n  N ( ) și oricare ar fi p  N  , să avem a n  p  a n   .

Propoziția 3.4.1.2. Un șir de numere reale ( a n ) este șir fundamental (șir Cauchy), dacă
și numai dacă, pentru orice   0 există un număr N  N ( ) astfel încât oricare ar fi
n  N  N ( ) să avem a n  a N   .

Observații. 1) Definiția echivalentă pe care o stabilește propoziția 3.4.1.2., se poate

folosi mai eficient în raționamentele care utilizează metoda reducerii la absurd.
2). A spune că un șir de numere reale este fundamental, este echivalent cu a afirma că
diferența dintre doi termeni poate fi oricât de mică dacă rangul celor doi termeni este
suficient de mare.
 3.4.2. Subșiruri convergente. Lema lui Cesaro

Propoziția 3.4.2.1. Orice subșir al unui șir convergent este convergent și are aceeași
limită.
Demonstrație. Considerăm șirul ( a n ) convergent către a ( a n  a ). Rezultă că în afara

oricărei vecinătăți se află un număr finit de termeni ai șirului ( a n ) și cu atât mai mult, un

număr finit de termeni ai oricărui subșir al său. Prin urmare orice subșir al șirului ( a n )
este convergent și are limita egală cu a.
În particular, șirul obținut dintr-un șir convergent, prin eliminarea unui număr
finit de termeni este convergent și are aceeași limită ca șirul inițial.
1 1 1 1
Exemplu. Șirul 1, , , , ........, ,......., este convergent și are limita egală cu 0.
2 3 4 n
Următoarele subșiruri ale sale sunt convergente și au de asemenea limita egală cu 0:
1 1 1 ........, 1 ,.......,
, , , n N  ,
3 6 9 3n

1 1 1 ........, 1 ,.......,
, , , n N  ,
3 8 13 5n  2

1 1 .........., 1 .........,
1, , , , n  N.
4 42 4n
Lema lui Cesaro. Orice șir mărginit conține un subșir convergent.
Demonstrație. Considerăm un șir mărginit ( x n ). Putem găsi două numere raționale a și b

astfel încât a  x n  b, pentru orice n  N. Împărțim segmentul [a, b] în două părți egale,
ba
prin punctul rațional c  . Cel puțin unul dintre cele două segmente parțiale conține
2
o infinitate de termeni ai șirului ( x n ). Notăm cu [a1 , b1 ] unul dintre aceste segmente

parțiale care conține o infinitate de termeni ai șirului ( x n ). Dacă ambele segmente

parțiale au această proprietate, convenim să notăm cu [a1 , b1 ] segmentul din stânga.

l
Numerele a1 și b1 sunt raționale și avem: a  a1  b1  b, b1  a1  unde l  b  a.
2
Presupunem că am găsit un segment [a n , bn ] care conține o infinitate de termeni ai șirului
l
( xn ) astfel ca a n și bn să fie raționale și bn  a n  . Împărțim segmentul [a n , bn ] în
2n
bn  a n
două părți egale prin punctul cn  și notăm cu [a n 1 , bn 1 ] unul din cele două
2
segmente parțiale care conține o infinitate de termeni ai șirului ( x n ). Avem

l
a n  a n 1  bn 1  bn și bn 1  a n 1  n 1 iar
2
a n 1 și bn 1 sunt raționale. În acest fel am demonstrat inductiv, existența a două șiruri de

numere raționale ( a n ) și (bn ) care au următoarele proprietăți:

1) a1  a 2  ..........  a n  ...........  bn  bn 1  ..........  b2  b1 .

l
2) bn  a n  , pentru orice n  N.
2n
3) Fiecare segment [a n , bn ] conține o infinitate de termeni ai șirului ( x n ). Din primele două

proprietăți rezultă existența unui punct unic x astfel încât a n  x  bn pentru orice n  N.

Vom arăta că x este limita unui subșir al șirului ( x n ). Fie x n1 un termen al șirului ( x n ),

astfel încât x n1  [a1 , b1 ]. Deoarece intervalul [a 2 , b2 ] conține o infinitate de termeni ai șirului

( x n ), putem găsi un termen x n2 șirului astfel încât x n2  [a 2 , b2 ] cu n1  n2 . Presupunem că

am găsit un termen x n p  [a p , b p ]. Deoarece segmentul (intervalul) [a p 1 , b p 1 ] conține o

infinitate de termeni ai șirului ( x n ), putem găsi în șir un termen x n p 1 , cu n p  n p 1 astfel

încât x n p 1  [a p 1 , b p 1 ]. Am arătat astfel inductiv că putem găsi un șir ( x n p ), 1  p  ,

astfel ca n1  n2  .......  n p  ......, și a p  x n p  b p , pentru orice p  N. Prin urmare șirul

( x n p ) este un subșir al șirului ( x n ). Din inegalitățile a p  x  b p și a p  x n p  b p rezultă că

l  l 
xn p  x  bp  a p  p
, pentru orice p  N. Șirul  p  converge către și aplicând criteriul
2 2 

de convwergență, deducem că lim x n p  x și lema este demonstrată.

n 
 3.4.3. Criteriul lui Cauchy

Lema 3.4.3.1. Orice șir fundamental este mărginit.

Demonstrație. Fie ( a n ) un șir fundamental. În definiția șirului fundamental, luăm   1.

Există un număr natural N  N (1) astfel încât pentru orice n  N , să avem a n  a N  1,

adică
 1  an  a N  1

sau încă
a N  1  a n  a N  1.

Dacă notăm m  min{a1 , a 2 ,........, a N 1 , a N  1}, M  max{a1 , a 2 ,........, a N 1 , a N  1},

atunci pentru orice n natural avem m  a n  M , deci șirul ( a n ) este mărginit.

Lema 3.4.3.2. Dacă un șir fundamental conține un subșir convergent, atunci el este
convergent.
Demonstrație. Fie ( a n ) un șir fundamental și ( a n p ) un subșir convergent al său a cărui

limită este a. Vom arăta că și șirul ( a n ) converge către a. Fie   0. Deoarece șirul ( a n )

este un șir fundamental, rezultă că există un număr N 1 ( ) astfel încât să avem


am  an  pentru m, n  N 1 ( ). Deoarece subșirul ( a n p ) este convergent și are limita
2

egală cu a, există un număr N 2 ( ) astfel încât a n p  a  , pentru p  N 2 ( ). Notăm
2
N ( )  max{N 1 ( ), N 2 ( )}. Fie n  N ( ); alegem p astfel încât n p  N ( ). Atunci

n, n p  N 1 ( ), ceea ce implică


an  an p 
2
și deoarece n p  N 2 ( ), rezultă

an p  a  .
2
Avem
  
an  a  (an  an p )  (an p  a )  an  an p  an p  a    .
2 2
Deoarece n a fost luat arbitrar, rezultă că pentru n  N ( ) avem a n  a   , ceea ce

înseamnă că șirul ( a n ) este convergent și are limita egală cu a.

Teorema 3.4.3.1. (Criteriul lui Cauchy). Un șir de numere reale ( a n ) este convergent
dacă și numai dacă el este șir fundamental.
Demonstrație. Presupunem că șirul ( a n ) este convergent și are limita egală cu a. Fie

  0. Din faptul că șirul ( a n ) este convergent și are limita egală cu a, rezultă că există

un număr natural N ( ) astfel încât oricare ar fi m, n  N ( ) să avem a m  a  ,
2

an  a  . De asemenea avem
2
 
am  an  (am  a )  (a  an  am  a  a  an    ,
2 2
pentru m, n  N ( ), adică șirul ( a n ) este fundamental.

Recproc, presupunem că șirul ( a n ) este fundamental. Deoarece șirul ( a n ) este

fundamental, el este mărginit. Conform lemei lui Cesaro, șirul ( a n ) fiind mărginit,

conține un subșir convergent. Din lema 3.4.3.2., rezultă că șirul ( a n ) este convergent.

3.5. Șiruri monotone

S-a arătat într-un subcapitol anterior că orice șir convergent este mărginit.
Există însă șiruri mărginite care nu sunt convergente. De asemenea există șiruri
monotone care nu sunt convergente. În continuare vom studia problema convergenței
unui șir care are ambele proprietăți adică este și monoton și mărginit.
Lema 3.5.1. Limita unui șir crescător și convergent este mai mare decît toți termenii
șirului.
Demonstrație. Fie ( a n ) un șir convergent și crescător a cărul limită este egală cu a. Dacă
n  m, atunci a n  a m . Trecând la limită în membrul stâng al acestei inegalități obținem

a n  lim a m , adică a n  a.
m

În mod asemănător, se arată că limita unui șir descrescător și convergent este mai mică
decît toți termenii șirului.
Teorema 3.5.1. Orice șir monoton și mărginit este convergent.
Demonstrație. Fie ( a n ) un șir mărginit și monoton. Pentru a face o alegere presupunem
că șirul este crescător. Deoarece șirul este mărginit, conform lemei lui Cesaro, el conține
un subșir ( a n p ) convergent către a. Șirul ( a n ) fiind crescător din lema 3.5.1., rezultă că

a n  a pentru orice n. Din faptul că a n p  a , pentru orice   0 există p '  N, astfel

încât a  a n p'   . Dacă luăm N ( )  p ' , pentru n  N ( ), avem a N ( )  a n  a , deci

a n  a   deci a n  a.

Propoziția 3.5.1. Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri de numere reale care verifică
următoarele două condiții:
1). a1  a 2  ........  a n  .........  bn  bn 1  ........  b2  b1 ,

2). lim (bn  a n )  0,

n 

atunci ( a n ) și (bn ) sunt convergente și au aceeași limită: lim a n  lim bn .

n  n 

Propoziția 3.5.2. Pentru orice număr real x există două șiruri de numere raționale ( rn ) și
( sn ), cu următoarele proprietăți;

1). r1  r2  ........  rn  ....  x  .....  sn  sn 1  ........  s2  s1 ,

2). lim rn  x  lim sn .

n  n 
 3.6. Alte proprietăți ale șirurilor convergente

Propoziția 3.6.1. Dacă a n  a și a n  a pentru orice n  N, se poate schimba ordinea

termenilor astfel încât să obținem un șir crescător (convergent către a).
Propoziția 3.6.2. Dacă a n  a și a n  a pentru orice n  N, se poate schimba ordinea
termenilor astfel încât să obținem un șir descrescător (convergent către a).
Propoziția 3.6.3. Dacă a n  x, și a n  a, pentru orice n  N, și dacă există o infinitate de
termeni la stânga lui a și o infinitate de termeni la dreapta lui a, atunci se pot forma cu
termenii șirului două șiruri (subșiruri ale lui ( a n ) ), (bn ) și ( cn ) primul crescător, al doilea
descrescător, ambele șiruri convergente către a.
Propoziția 3.6.4. Dacă ( a n ) și (bn ) sunt două șiruri convergente care au aceeași limită c,
orice șir obținut cu termenii celor două șiruri, într-o ordine oarecare, este convergent și are
limita c.
Propoziția 3.6.5. Un număr a este punct de acumulare al unei mulțimi A, dacă și numai
dacă există un șir ( a n ) convergent către a, format din puncte din A, diferite de a ( a n  A,

a n  a , a n  a ).

Corolar 3.6.1. Un număr a este punct aderent al mulțimii A, dacă și numai dacă există
un șir ( a n ) de puncte din mulțimea A, convergent către a.

Corolar 3.6.2. O mulțime A este închisă, dacă și numai dacă pentru orice șir convergent de
puncte din A, limita șirului aparține de asemenea mulțimii A.