Organizarea sprijinului medical operaţional în Armata României

Organizarea sprijinului medical operaţional

(1) Capabilităţile de sprijin medical operaţional vor avea acelaşi nivel de

operaţionalizare cu al structurilor militare sprijinite şi vor însoţi aceste structuri în
permanenţă pe perioada misiunii. Acestea vor fi flexibile pentru a-şi putea adapta mărimea
şi forţa în funcţie de mărimea şi forţa efectivelor sprijinite, fiind pregătite pentru a face
faţă pierderilor sanitare maxime.
(2) Medicul şef este responsabilul în domeniul medical şi se subordonează
nemijlocit comandantului.
(3) Instruirea personalului medical militar trebuie să includă, la nivelul maxim
posibil, cerinţele, procedurile, cunoştinţele şi standardele de realizare şi evaluare prevăzute în
standardele NATO din domeniu, fapt care va asigura interoperabilitatea acţională în domeniul
medical operaţional.

Comanda si controlul. Structuri de conducere şi de execuţie.

Sprijinul medical operaţional este coordonat, planificat şi condus pe trei niveluri:

- la nivel strategic:
a. Statul Major al Apărării, cu atribuţii în conducerea sprijinului medical
operaţional şi monitorizarea sprijinului medical al operaţiilor curente şi viitoare, în vederea
corelării misiunilor medicale cu misiunea generală în cadrul operaţiei, şi stabilirii
obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung;
b. Direcţia medicală, stabileşte politicile pentru sănătate, de prevenire a
îmbolnăvirilor, de conservare şi/ sau recuperare a personalului, de pregătire şi instrucţie de
specialitate, precum şi alocarea resurselor în scopul participării formaţiunilor medicale la
atingerea obiectivelor strategice generale, fundamentare/ reglementare a stocurilor de
sânge, materiale sau medicamente şi dispozitive medicale;
- la nivel operativ, forţele armate sunt întrebuinţate pentru atingerea
obiectivelor operaţiei în interiorul unei arii de responsabilitate clar definită, participând la
acţiuni de luptă simultane sau secvenţiale, conduse pe baza unui plan operaţional; sprijinul
medical la acest nivel se realizează prin planificarea şi coordonarea implementării
măsurilor şi procedurilor specifice conceptului de sprijin medical operaţional;
- la nivel tactic, se realizează atingerea obiectivelor alocate diferitelor structuri
militare, fapt care conduce la obţinerea succesului în operaţie; formaţiunile medicale ROL-
1,2,3,4, pun în practică măsurile stabilite la nivel strategic şi operativ, pe baza anexei
medicale a planului operaţiei sau a ordinului de acţiune, în vederea realizării eficiente a
protecţiei medicale a forţei.

Funcţionarea sprijinului medical operaţional în Armata României

Asigurarea asistenţei medicale operaţionale pe niveluri ierarhice

Apartenenţa României la NATO, operaţiile prezente şi viitoare desfăşurate în cadrul

alianţei precum şi activităţile de instruire în comun cu statele partenere, impun necesitatea
atingerii standardelor de performanţă specifice realizării interoperabilităţii cu armatele
celorlalte state membre, armonizarea prevederilor legale şi normative care reglementează
organizarea, funcţionarea, dotarea capabilităţilor FMT şi totodată pregătirea şi instruirea
personalului.
Asistenţa medicală se acordă în manieră progresivă, continuă, de-a lungul nivelelor ce
definesc capabilităţile medicale, de la locul rănirii/ îmbolnăvirii până la formaţiunea medicală
specializată. Anumite leziuni specifice pot necesita evacuarea medicală direct către
formaţiunea medicală specializată, indiferent de poziţia acesteia în lanţul sistemului medical.
Asigurarea sprijinului medical operaţional, funcţionează ierarhic începând cu şeful/
medicul şef al structurii care operează la nivel strategic, continuând cu personalul medical al
structurilor de nivel operativ, până la structurile de nivel tactic.
Asistenţa medicală primară, în unităţile militare, se asigură, la pace, prin cabinete
medicale de unitate, individuale sau în asociere profesională, prin aceleaşi categorii de
personal care vor încadra, în situaţii de criză sau război, FMT ROL 1 sau FMT ROL 2,
pornind de la principiul similitudinii actului medical pe timp de pace, criză sau război,
conform prevederilor legale în vigoare.
Asistenţa medicală primară cuprinde monitorizarea stării de sănătate a efectivelor,
tratarea afecţiunilor (îmbolnăviri sau răniri), coordonarea activităţii de expertiză medicală şi
stabilirea cazurilor de inaptitudine temporară pe motive medicale pentru executarea unor
activităţi din programul unităţii militare (activităţi de luptă sau instruire, activităţi specifice,
terestre, aeronautice sau navale). Aceasta se adresează personalului care face parte din forţele
armatei, în timpul pregătirii şi executării activităţilor specifice, având ca obiectiv îndeplinirea
misiunii şi este finanţată exclusiv de la bugetul de stat, conform normelor elaborate în acest
sens de către serviciul medicină operaţională.
(1) La nivel strategic, atribuţiile pe linia sprijinului medical operaţional sunt
îndeplinite de către:
a. Statul Major al Apărării (SMAp) realizează sprijinul medical operaţional în
Armata României prin Direcţia medicală, structură centrală, subordonată ministrului apărării
naţionale cu responsabilităţi privind:
- implementarea politicii naţionale de sănătate la nivelul Ministerului Apărării
Naţionale;
- asigurarea şi coordonarea asistenţei medicale profilactice şi curative a personalului
armatei şi a cadrelor militare în rezervă şi în retragere prin structurile medicale
proprii;
- asigurarea medicală operaţională prin structurile de specialitate din subordine;
- coordonarea evacuărilor strategice către facilităţi ROL 3-4 fixe de pe teritoriul
naţional sau pe teritoriul unei ţări aliate;
- asigurarea sanitar-veterinară;
- asigurarea rezervelor de mobilizare (medicamente, vaccinuri) a facilităţilor
medicale, a personalul medical pentru completarea structurilor medicale care
îndeplinesc misiunile specifice medicinii operaţionale (asigurarea resurselor de
personal şi dotare necesare funcţionării facilităţilor ROL 1-2-3 mobile ordonate de
către SMAp).
0307. Direcţia medicală pune la dispoziţia SMAp formaţiuni medicale dislocabile de
nivel ROL 2 şi ROL 3 mobile şi formaţiuni medicale nedislocabile, ROL 3 fix şi ROL 4,
împreună cu resursa umană necesară încadrării acestora şi materialele de resort medical
(aparatură medicală, medicamente şi materiale sanitar-farmaceutice, etc) necesare
funcţionării astfel:
- fiecare dintre cele 10 spitale militare de urgenţă, aflate în subordinea Direcţiei
medicale trebuie să genereze, din cadrul serviciului de medicină operaţională,
personal pentru încadrarea şi funcţionarea câte unei FMT ROL 2;
- SMU Cluj şi SMU Craiova trebuie să genereze personal pentru încadrarea şi
funcţionarea câte unei FMT ROL 3 mobil;
 - SUUMC Bucureşti trebuie să genereze personal pentru încadrarea şi funcţionarea
a două FMT ROL 3 mobil.
(2) La nivel operativ:
a. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de
sprijin, prin structurile medicale proprii cu atribuţii în conducerea sprijinului medical
operaţional, realizează:
- coordonarea, împreună cu autorităţile delegate a planurilor de asistenţă medicală;
- implementarea măsurilor care au fost promovate de acordurile de sprijin medical
multinaţional inclusiv prin participarea la elaborarea reglementărilor în domeniu;
- stabilirea nevoilor şi priorităţilor pentru toate domeniile sprijinului medical
operaţional;
- identificarea disfuncţionalităţilor sistemelor medicale şi coordonarea acţiunilor de
remediere a acestora, cu medicii şefi ai formaţiunilor medicale din subordine;
- raportarea medicală adecvată şi corectă;
- dezvoltarea planurilor de sprijin medical al forţelor, adaptate la specificul misiunii,
şi optimizat pentru folosirea mijloacelor medicale disponibile;
- conducerea şi coordonarea misiunilor de sprijin medical a forţelor în conformitate
cu politicile şi planurile medicale concepute la nivel strategic;
- identificarea ameninţărilor legate de mediu sau atacuri CBRN şi recomandarea
măsurilor de prevenire şi atenuare a efectelor nocive asupra personalului.
b. Comandamentul Forţelor Întrunite, cu atribuţii de monitorizare în teatrele de
operaţii a sprijinului medical operaţional al forţelor asupra cărora exercită comanda
operaţională prin:
- dezvoltarea planului de sprijin medical la nivel operaţional;
- identificare nevoilor de informaţii medicale;
- planificarea şi conducerea sprijinului medical în Zona de Operaţii Întrunită/ teatrele
de operaţii;
- evaluarea situaţiei medicale din Zona de Operaţii Întrunită;
- analizarea datelor/ informaţiilor medicale din Zona de Operaţii Întrunită;
- identificarea disfuncţionalităţilor sistemelor medicale şi iniţierea, în coordonare cu
alte naţiuni, a acţiunilor pentru remedierea lor;
- monitorizarea în teatrele de operaţii a activităţilor de comandă şi control medical,
inclusiv evacuarea tactică/ strategică;
 - implementarea, la nivelul său, a măsurilor care au fost promovate de acordurile de
sprijin medical multinaţional, inclusiv prin participarea la elaborarea reglementărilor
în domeniu.
Sprijinul medical în Zona de Operaţii Întrunită se realizează prin planificarea şi
coordonarea implementării măsurilor şi procedurilor specifice conceptului de sprijin medical
operaţional.
(3) La nivel tactic: asistenţa medicală se acordă în manieră progresivă, continuă, pe
tot parcursul lanţului de îngrijiri medicale, pe niveluri de capabilităţi medicale operaţionale,
de la locul rănirii până la formaţiunea medicală de tratament (FMT ) specializată. În anumite
situaţii, condiţia clinică a pacientului poate impune evacuarea medicală direct către FMT
specializată, indiferent de poziţia acesteia în lanţul sistemului medical.
Factorii care influenţează modul de acordare a asistenţei medicale operaţionale şi îl
diferenţiază de sistemul medical civil sunt:
a) cazuistica de urgenţa bazată în special pe traumă;
b) condiţiile speciale de acordare a ajutorului medical în operaţii, dar şi în
activităţile de instruire;
c) importanţa misiunii în operaţii care poate influenţa momentul şi nivelul
ajutorului medical de urgenţă;
d) mediul multinaţional care implică necesitatea interoperabilităţii;
e) procedurile operaţionale specifice în care trebuie integrat actul medical;
f) limitările de materiale sanitare şi mijloace de evacuare;
g) probabilitatea crescută de a gestiona situaţii cu victime multiple.
Asistenţa medicală operaţională în Armata României trebuie să fie compatibilă,
interoperabilă şi complementară cu asistenţa medicală naţională. La nivelul fiecărei unităţi
militare se întocmeşte un plan de intervenţie în situaţie de urgenţă medico-chirurgicală şi un
plan de intervenţie în caz de incidente soldate cu victime multiple (plan MASCAL).
(1) Nivelul de dotare cu aparatură, medicamente şi materiale sanitare va urmări
atingerea standardelor de operabililitate a fiecărei categorii de personal şi a fiecărei FMT, în
funcţie de competenţă. Astfel, se vor folosi truse standardizate: pentru prim ajutor, pentru
tehnica din dotare, pentru militari salvatori (CLS/ paramedic), pentru sanitari/ asistenţi
medicali (Combat medici), pentru medici şi complete de urgenţă pentru ROL 1, ROL 2, CPU/
UPU, kit - uri MEDEVAC pentru mijloacele de evacuare terestră, aeriană şi navală.
(2) Mijloacele de evacuare medicalizate trebuie să corespundă ca şi număr,
caracteristici tehnice, protecţia forţei, mijloace de comunicaţii, dotare cu aparatură,
medicamente şi materiale sanitare, cerinţelor operaţionale ale structurilor pe care le
deservesc. SMAp este structura responsabilă de stabilirea acestor cerinţe, iar Direcţia
Medicală va iniţia elaborarea şi implementarea unui Plan Strategic de Înzestrare cu Tehnică
de Evacuare Medicală şi autospeciale de resort medical.
(4) FMT- urile sunt eşalonate pe ROL - uri, mobile/ ROL 1 şi ROL 2 sau extinse/
ROL 2 , ROL 3 sau fixe/ ROL 4, definite prin minimul de capabilităţi clinice şi paraclinice
aflate la dispoziţie. Noţiunea de capabilitate de răspuns medical, trebuie înţeleasă ca fiind
“ceea ce poate realiza FMT”, potrivit atribuţiilor, competenţelor şi dotării. Capabilităţile de
răspuns medical ale unui anumit ROL sunt incluse în cele ale ROL - ului imediat superior.
Capabilităţile FMT de un anumit ROL, nu pot fi reduse sub nivelul atribuţiilor minime
stabilite.
(5) În vederea îndeplinirii misiunii, FMT- urile sunt proporţionale cu amploarea
efectivelor implicate şi cu riscurile misiunii ordonate. Numărul şi tipul de FMT alocate
misiunii se stabileşte, dincolo de aspectele operaţionale, în funcţie de nivelul estimat al
pierderilor sanitare şi de timpul necesar evacuării medicale.
(6) Formaţiunile medicale, împreună cu structurile medicale subordonate Direcţiei
medicale, care constituie rezerva de personal medical specializat, necesar pentru generarea şi
regenerarea Echipelor chirurgicale înaintate sau Facilităţilor Medicale de Tratament ROL 2,
structurile de suport logistic medical din subordinea Direcţiei medicale (farmaceutic, sânge şi
derivate de sânge, produse biologice) şi componentele de combatere a stressului de luptă, pun
în practică măsurile stabilite la nivel strategic şi operativ, pe baza anexei medicale a planului
operaţiei sau a ordinului de acţiune, în vederea realizării eficiente a protecţiei medicale a
forţei.
(7) Formaţiunile medicale vor acorda asistenţa medicală şi psihologică efectivelor
proprii şi la ordinul eşalonului superior, atunci când situaţia permite, şi personalului non-
militar din aria de responsabilitate.
Formaţiunile medicale vor avea acelaşi nivel de operaţionalizare cu al structurilor
militare sprijinite şi vor însoţi aceste structuri în permanenţă, pe toată perioada de executare a
misiunii.

Formaţiunea medicală de tratament ROL 1

 (1) FMT-ROL 1 este prezent la nivelul tuturor structurilor de nivel batalion
/echivalent din cadrul Statelor Majore ale Categoriilor de Forţe ale Armatei/
Comandamentelor de sprijin .
(2) La nivelul Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), medicul şef al
structurii militare deservită de FMT ROL 1, este responsabilul în domeniul medical, se
subordonează nemijlocit comandantului şi are în subordine/ coordonare FMT - ul ROL 1,
componenta de combatere a stressului de luptă, precum şi întregul personal medico-sanitar
din structura sprijinită. Sarcinile FMT ROL 1 sunt:
a) asigură elementele de bază de medicină preventivă şi medicina muncii;
b) asigură managementul îmbolnăvirilor şi rănirilor de mai mică amploare, în vederea
recuperării imediate a efectivelor;
c) asigură prim ajutor calificat şi triajul în situaţii cu victime multiple;
d) asigură transportul răniţilor la punctul de adunare răniţi, pregătirea acestora pentru
evacuare la FMT ROL 1 sau, la nevoie, la FMT - uri de nivel superior, conform
principiului continuităţii asistenţei medicale;
e) asigură componenta de protecţie medicală împotriva armelor chimice, biologice,
radiologice şi nucleare, denumite în continuare CBRN;
f) atunci când situaţia o impune, FMT ROL 1 poate primi în sprijin echipe chirurgicale
înaintate, FST - uri (Forward Surgical Teams, pentru controlul primar al traumei
(ACCT), de stabilizare a pacientului în vederea salvării vieţii sau a membrelor, fără a
deveni din punct de vedere al capabilităţii o formaţiune medicală ROL 2;
g) în anumite situaţii o formaţiune medicala cu capabilităţi ROL 1 poate primi în sprijin
şi o componentă de asistenţă medicală dentară FDT (Forward Dental Team); atunci
când situaţia o impune, medicii militari dentişti pot încadra şi funcţiile de medic şef
de brigadă/ echivalent sau medic şef de divizie/echivalent.
(3) La nivelul Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), componenta de sprijin
medical îmbarcat este de tip ROL 1, fiind parte integrantă din structura navală sprijinită şi se
află în responsabilitatea comandantului. Datorită concentrării forţei vii într-un spaţiu relativ
mic, este mai probabil ca pierderile sanitare să se producă în grup, cu implicaţii asupra
managementului resurselor şi a evacuării medicale, în special în cazul evacuării aeriene.
Funcţionarea cu acurateţe a sistemului C3, inclusiv a elementelor de telemedicină, este de
importanţă critică.
 (4) Componenta de sprijin medical de pe uscat asigură atât preluarea pierderilor
sanitare de la componenta îmbarcată, cât şi distribuţia resurselor umane şi materiale în
vederea îndeplinirii misiunii generale, similar FMT ROL 1 terestru.
(5) Infanteria marină are ca parte specifică folosirea ambelor componente ale
sprijinului medical.
(6) La nivelul Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA), se asigură asistenţă
medicală şi evacuare medicală pentru personalul propriu sau al altor categorii de forţe la
cerere, prin Serviciul de Luptă Permanent, operaţiuni de căutare-salvare.
(7) Prin Serviciul Medical Militar de Urgenţă se asigură evacuarea medicală pe cale
aeriană prin mijloace cu aripă fixă sau mobilă, la nivel tactic, operativ şi strategic.
(8) Activităţile de evacuare medicală pe cale aeriană sunt detaliate prin reglementări
specifice.
(9) Personalul medical implicat în aceste activităţi specifice forţelor aeriene, este
acreditat şi instruit conform reglementărilor de zbor.
(10) Pentru unităţile terestre din subordinea SMFA, asistenţa medicală se va asigura
prin FMT ROL 1 similar fortelor terestre.
Dacă cerinţele de evacuare o impun, SMFA pot constitui o facilitate de reţinere a
pacienţilor (Pacient Holding Facility) la nivelul aerodroamelor de dislocare care să poată
oferi temporar asistenţă medicală calificată, pe o durată limitată, până când evacuarea devine
oportună.

Formaţiunea medicală de tratament ROL 2

(1) Abordarea principiului modular în sprijnul medical operaţional are rolul de a

limita deficienţele/neajunsurile în domeniul asigurării asistenţei medicale în operaţii şi de a
eficientiza şi facilita interoperabilitatea determinând generarea mai multor capabilităţi
medicale la nivel NATO.
(2) Principiul modular este fundamentat pe stabilirea preliminară a numărului şi
categoriilor de personal şi a echipamentului care constituie unităţi standardizate, denumite în
continuare module.
(3) Fiecare modul reprezintă o capabilitate funcţională care nu poate fi divizată şi va
fi selectat în concordanţă cu specificul şi cu cerinţele operaţionale ale misiunii. Pentru
înfiinţarea unei FMT ROL 2, la nivel NATO sunt stabilite:
I. Şapte module esenţiale:
 1. Modul primiri urgenţe;
2. Modul de chirurgie (asistenţă chirurgicală de control al traumei - ACCT);
3. Modul de diagnostic;
4. Modul aşteptare/tranzit pacienţi;
5. Modul postoperator (ATI);
6. Modul de comunicaţii (inclusiv infrastructura necesară serviciului de
telemedicină);
7. Modul aprovizionare medicală.
II. Patrusprezece module suplimentare:
1. Modul Imagistică;
2. Modul Computer Tomograf;
3. Modul chirurgie;
4. Modul medicină dentară;
5. Modul sterilizare;
6. Modul staţionar;
7. Modul de asistenţă medicală primară;
8. Modul terapie intensivă (cu posibilităţi de ventilaţie pe termen lung);
9. Modul farmacie;
10. Modul laborator;
11. Modul psihologie/psihiatrie – sănătate mintală;
12. Modul medicină internă;
13. Modul boli infecţioase (izolare);
14. Modul comandament.
III. Treisprezece module complementare:
1. Modul specialităţi clinice;
2. Modul specialităţi chirurgicale;
3. Modul de producţie oxigen;
4. Modul medicină preventivă;
5. Modul medicină hiperbară;
6. Modul Telemedicină;
7. Modul coordonare mijloace de evacuare (dispecerat);
8. Modul RMN;
9. Modul pentru produsele congelate din sânge;
10. Modul asistenţă veterinară;
 11. Modul morgă;
12. Modul CBRN (decontaminare şi tratament);
13. Modul fizioterapie.
FMT ROL 2 este formaţiunea medicală de tratament capabilă să efectueze
intervenţii chirurgicale de urgenţă şi resuscitativă (în vederea stabilizării pacientului
traumatizat) suplimentar activităţilor de recepţie, triaj, resuscitare şi tratament al şocului, care
se execută la un nivel superior celor de la nivelul formaţiunilor ROL 1.
Asistenţa chirurgicală asigurată în aria de operaţii joacă un rol central, pornind de la
un minimum procedural necesar salvării/ menţinerii funcţiilor vitale sau a membrelor şi
continuând cu asistenţa chirurgicală primară (ACP) de reparare a leziunilor locale şi
corectării efectelor asupra stării generale a pacienţilor; amânarea prelungită a accesului la
ACP poate determina creşterea mortalităţii, a morbidităţii şi a prezenţei sechelelor
posttraumatice.
(1) Dislocarea formaţiunilor de tratament ROL 2 depinde de specificul misiunii, în
special atunci când:
- asigură asistenţă medicală pentru un număr mare de efective sau când este
preconizat un număr mare de răniţi;
- factorii geografici, topografici, climatici sau operaţionali pot limita
posibilităţile de evacuare medicală către facilităţi medicale de nivel superior;
- dimensiunea şi/ sau distribuirea forţei nu justifică dislocarea unei formaţiuni
medicale de tratament ROL 3.
(2) FMT ROL 2 sunt clasificate în FMT ROL 2 de bază (FMT ROL 2B) şi FMT
ROL 2 – facilităţi extinse (FMT ROL 2E). Clasificarea este determinată de capabilităţile
clinice şi nu de gradul de mobilitate al respectivei formaţiuni. În funcţie de cerinţele
operaţionale ale misiunii o FMT ROL 2B poate fi configurată cu un nivel crescut de
mobilitate, poate funcţiona în clădiri fixe sau pe platforme navale.
(3) FMT ROL 2 B are următoarele caracteristici:
a) echipa chirurgicală încadrată poate asigura tratament/ intervenţie
chirurgicală pentru cel puţin 4 pacienţi critici şi 4 pacienţi de categoria B/C
pe zi, putând gestiona până la 12 cazuri critice în 24 de ore;
b) poate încorpora sau poate fi augmentată cu alte module, în funcţie de nevoi
şi specificul misiunii;
c) asigură cel puţin 2 paturi de terapie intensivă cu echipamentul aferent;
 d) asigură servicii de imagistică şi de laborator clinic minimale (de bază);
e) asigura asistenţa medicală dentară prin cabinetele de medicină dentară cu
sau fără laborator de tehnică dentară;
f) asigura asistenţa medicală de sănătate mintală prin cabinete de psihologie/
psihiatrie;
g) dispune de staţionar pentru cel puţin 12 pacienţi;
h) poate fi dislocată în condiţii climatice extreme;
i) are asigurate provizii la dislocare, altele decât cele de resort medical, pentru
cel puţin 3 zile:
j) are asigurate medicamente şi material de resort medical pentru cel puţin 10
zile de funcţionare;
k) asigură protecţie CBRN pentru componentele critice ale formaţiunii (ex.:
modulul chirurgical);
l) componenta de medicină preventivă, poate genera, în situaţii de risc
epidemiologic crescut (focare de boli transmisibile, epidemii, pandemii)
echipe mobile şi poate destina, pentru FMT ROL 1, autolaboratoare de
intervenţie în focar epidemiologic
m) personalul încadrat este instruit cu privire la dispozitivele explozive
improvizate în conformitate cu prevederile STANAG 2294 – Counter
Improvised Explosive Device Training Requirements.
Suplimentar cerinţelor de mai sus trebuie luate în calcul şi:
n) FMT ROL 2 cu mobilitate crescută trebuie să poată fi transportată şi să
permită instalarea rapidă;
o) în anumite situaţii poate avea capabilităţi medicale suplimentare, inclusiv
cele necesare stabilizării şi pregătirii pacienţilor pentru evacuare
aeromedicală.

Formaţiunea medicală de tratament ROL 3

(1) FMT ROL 3 este formaţiunea medicală de tratament care asigură servicii de
asistenţă medicală de specialitate, care are în componenţă toate capabilităţile unei FMT ROL
2 şi poate executa intervenţii chirurgicale de specialitate în funcţie de specificul misiunii.
(2) Deşi misiunea principală este asigurarea asistenţei medicale de urgenţă,
specialităţile medicale stabilite pentru compunerea FMT ROL 3, au scopul de a trata
definitiv, de a minimaliza nevoile de repatriere pentru pacienţi şi de a întreprinde toate
măsurile necesare stabilizării pentru a asigura supravieţuirea pe timpul evacuării către FMT
ROL 4.
(3) Capabilităţile clinice şi capacitatea staţionarului unei FMT ROL 3 trebuie să fie
stabilite astfel încât, să permită diagnosticarea, tratamentul şi spitalizarea pacienţilor în
vederea reintroducerii acestora în teatrul de operaţii. În acest sens, formaţiunea va include
modul de medicină dentară şi va asigura servicii de chirurgie oro-maxilofacială.
FMT ROL 3 are următoarele caracteristici:
a) asigură asistenţă medicală şi intervenţii chirurgicale de urgenţă şi
resuscitativă (în vederea stabilizării pacientului traumatizat) cu ajutorul a cel
puţin patru echipe chirurgicale, terapie intensivă, asistenţă medicală
postoperatorie şi facilităţi de diagnostic; fiecare echipă chirurgicală poate
asigura tratament/ intervenţie chirurgicală pentru cel puţin 4 pacienţi critici
şi 4 pacienţi de categoria B/ C pe zi, putând gestiona până la 12 cazuri
critice în 24 de ore;
b) asigură asistenţa medicală de sănătate mintală prin cabinete de psihologie/
psihiatrie;
c) dispune de staţionar cu 50-200 de paturi;
d) are în compunere module suplimentare şi complementare pentru furnizarea
asistenţei medicale de specialitate, în funcţie de specificul misiunii;
e) asigură tratament de specialitate pentru cazurile CBRN;
f) stabileşte şi menţine relaţii de colaborare cu alte organizaţii militare sau
civile;
g) asigură servicii de laborator clinic superioare/ îmbunătăţite/ extinse inclusiv
asigurarea de sânge;
h) poate fi dislocată în condiţii climatice extreme;
i) are asigurate provizii la dislocare pentru cel puţin 3 zile:
j) are asigurate medicamente şi material de resort medical pentru cel puţin 10
zile de funcţionare;
k) asigură protecţie CBRN pentru componentele critice ale formaţiunii (ex.:
modulul chirurgical);
l) execută apărare CBRN în concordanţă cu standardele impuse de
Comandamentul Aliat pentru Operaţii;
 m) personalul încadrat este instruit cu privire la dispozitivele explozive
improvizate în conformitate cu prevederile STANAG 2294 – Counter
Improvised Explosive Device Training Requirements;
n) asigură facilităţi de diagnosticare imagistică de performanţă.

Formaţiunea medicală de tratament ROL 4

(1) FMT ROL 4 are următoarele caracteristici:

a) oferă întregul spectru de capabilităţi ale asistenţei medicale curative care nu
pot fi dislocate în teatru sau necesită un timp îndelungat pentru aceasta;
b) oferă asistenţa medicală curativă, chirurgi specialişti şi proceduri medicale,
chirurgie reparatorie (reconstructivă) şi recuperare, implant şi transplant;
c) oferă tratamente care sunt în mod normal supraspecializate, ce necesită un
timp îndelungat şi sunt oferite în ţara de origine a victimelor, în ţara natală
sau a unui membru a alianţei;
d) asigură tratamentul arşilor/ recuperarea/ reinserţia socio-profesională;
e) asigură fizioterapie şi medicină de recuperare.
(2) Fiecare spital militar de urgenţă trebuie să aibă în organigramă, componentă
operaţională pentru sprijinul medical operaţional a militarilor români, NATO sau alţi militari
aflaţi pe teritoriul naţional.
(3) În perioada în care FMT ROL 2 şi 3 nu sunt dislocate, aparatura şi echipamentele
medicale din dotarea lor, vor fi predate în custodie către SMU care va genera personalul
pentru respectiva FMT. SMU are obligaţia de a asigura buna funcţionare, întreţinerea,
mentenanţă şi interoperabilitatea acestora astfel încât să fie în măsură să doteze FMT, la
termenele ordonate, în vederea participării la exerciţii sau acţiuni militare.
(4) Spitalele militare de urgenţă, pe timp de pace, îşi vor constitui componente
pentru medicina operaţională, cu personal şi circuite separate. Acestea vor asigura servicii
medico-chirurgicale personalului care face parte din forţele armatei, pe timpul pregătirii şi
executării activităţilor specifice, având ca obiectiv îndeplinirea misiunii cu finanţare
integrală de la bugetul de stat, conform normelor elaborate în acest sens de către Direcţia
Medicală.
(5) În misiunea de apărare a teritoriului naţional – FMT ROL 3-4 fixe pot fi
reprezentate de spitalele judeţene şi regionale de urgenţă aflate în câmpul operaţional
(conform planificării SMAp).
Instruirea personalului medical şi operaţionalizarea FMT ROL 2 şi 3 sunt în
responsabilitatea Direcţiei medicale. Structura şi dotarea FMT ROL 2 şi 3 vor fi stabilite prin
Dispoziţie a Şefului Direcţiei medicale.