Llnagimontil cavity, en x praclleion mune , fe Aa fas 2 * Cariera este o succesiune de activitati si pozitii | profesionale pe care o persoana le atinge, ca si atitudinile, cunostintele si componentele asociate, care se dezvolté de-a_ lungul timpului. — Leds nt Tepe Hy) Cariera este un proces dinamic in timp, care are doua * Cariera externd — — succesiunea obiectiva de pozitii pe care individul le parcurge in timp * Cariera internd — interpretarea pe care o da individul experientelor obiective prin prisma subiectivitatii sale Borcrva nals inheanna 6 pupeehiions In wha phere Cuolivilal oe iunge 0-6 feinife diperlonte pau, pectenoaitile He a find elite (aetna alate paslitodit we). Pentru a defini cariera trebuie s& avem in vedere: contributia individului la dezvoltarea propriei cariere; contributia organizatilor in care evolueaza; contextele pe care le intersectea7a; calitatca legistatieispecifice si maniera de aplicare a acesteia. Cariera esie 0 succesiune de activitati si pozitii profesionale pe care o persoand le atinge, ca si alitudinile, ccunostinfele si componentele asociate, care se dezvolta de-a lungul timpului, Sunt trei elemente importante pentru a infelege ce este aceea 0 carierd: KeCOMPETENTA PROFESIONALA si PERSONALITATEA PROFESORULUI Exercitarea profesiunii didactice presupune dobandirea a trei categorii de competente specifice: competente stiintifice (cultura de specialitate, in Pregatirea stiintificd pe care o are profesorul intr-un domeniu strict al realitatii sau intr-o arie curriculara), competente psihopedagogice, legate de »maiestria pedagogica” si competente relationale (capacitatea de a intretine raporturi satisfacdtoare cu esaloanele ierarhiei superioare dar si cu ,, beneficiarii” — elevi, parinti, comunitate) . (+ managerial on stdin hs) Dimensiunile personalitatii profesorului ;Competenta profesionald, ce reuneste cultura de specialitate, capacitatea de 2 transmite cunostinte si capacitatea de evaluare corect’ a elevilor. _frofilul psihomoral si cultural, ca rezultat al particulartatilor caracteriale, der si cl experientei culturale acumulate. - Experienta culturalé implica totalitatea cunostintelor de specialitate si un orizont cultural larg. eeeofilul psihofizic, dat de prestanta si de prezenta fizic3, precum si de mimic3 si gesturi; < Componenta psihopedagogica sau atitudinea pegagogicd, expresie a unor ins: precum: umanismul si dragostea faté de copii, constiinta propriei responsab interesul faté de fiecare elev in parte, interesul fat de perfectionarea continua propriei pregatiri. - Aptitudinea pedagogicd, ansamblul acelor insusiri ale profesorului care mediaz3 si modeleaza atat continuturile educatiei si invatarii (capacitatea profesorului de 2 <= crienta predominant cétre instruire, instruire si rezultate sau doer rezultate: Gapacitatea de a planifica adecvat sarcinile de invstare; aptitudinile organizatorice: abilitétile de comunicare), cat si aspectele formale ale acestora (aptitadines de 2 Cunoaste si infelege particularitatile psihologice ale elevilor; capacitatile empstice: spiritul de observatie; tactul pedagogic, ca ,simt al masurii” in man festarilc comportamentale; flexibilitatea si capacitatea de adaptare rapida la situatii concrete; stabilitatea emotionala). ri ti, aResponsabilitatile profesorului - organizarea invatarii presupune a concepe situatii de instruire stimulative, atractive pentru elevi, a descoperi metodele si procedeele cele mai adecvate, a dezvolta strategii de rezolvare a problemelor si stingere a conflictelor, a crea o atmosferd prielnicd studiului. - functia de educator (formator); a educa, alaturi de a instrui, presupune formarea, la elevi, a disciplinei de studiu independent, dezvoltarea abilitatilor lor sociale si stimularea potentialului si personalitatii fiecSruia. - ca partener in educatie, profesorul se relationeaza cu ceilalti factori educativi, in special cu parintii. + -camembru al corpului profesoral, profesorul se afla in raporturi de colaborare cu toti colegii sai, ceea ce presupune un consens al atitudinilor si actiunilor tuturor factorilor educativi. Rolurile profesorului + profesorul, ca expert al actului de predare-invdtare ce poate lua decizii privitoare la tot ceea ce se intampla in procesul de invatdmant; + profesorul, ca agent motivator, ce declanseazi si intretine interesul elevilor; profesorul, ca lider al grupului de elevi, exercitandu-si puterea asupra principalelor fenomene ce se produc aici; profesorul, in ipostaza de consilier, un observator si indrumator sensibil al comportamentului elevilor; profesorul, ca model, exemplu pozitiv pentru elevi; profesorul ca profesionist reflexiv, care studiazé si analizeaza fenomenele psihopedagogice cu care se confrunta; profesorul, ca manager al clasei de elevi.fie ait, cadtal ytli gentleman congener prife Astfel, formarea continua a personalului didactic, de conducere, de indrumare si control din invafiméntul preuniversitar se bazeazi pe sistemul competentelor profesionale, conform art. 244, Legea educatiei najionale (L.E.N.) nr. 1/2011. Actele normative care deriva din L.E.N., denumite metodologii si aprobate de ministu adue preciziri concrete referitoare Ja formarea continu. Ordinul nr, 5.562 /7 octombrie 2011, pentru aprobarea Metodologiei privind sistemul de acumulare, recunoastere si echivalare a creditelor profesionale transferabile prevede: “Art. 6. — Personalul didactic, precum si personalul de conducere, de indrumare $i de control din invisjamantul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de Sormare continua, asifel inedt si acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovarii examenului de definitivare in invafaéimant, minimum 90 de credite profesionale transferabile. Art. 7. (1) Acumularea de credite profesionale transferabile se realizeazé prin recunoasterea rezultatelor invayarii in contexte formate, nonformale si informale. (2) Descrierea competenjelor profesionale gi a modalitatilor de evaluare si certificare a acestora tn cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizeazd prin Metodologia formérii continue a personalului didactic, de conducere, de indrumare side control, aprobatd prin ordin al ministrului educajiei, cercetarii, tinerewului $i sportului.”i alt Labia A. Cunoagte-te pe tine insufi~ $i care propune o analizé atentl a orientiril carierel, a punctelor slabe/tar,aloculu ia compari . B. Cunoaste-ti mediul profesional - cunoscénd mediul, problemele economice, companiile competitoare, se pot anticipa att evenimentele neplacute cat si ocaziile. Urmirind semnalele din domeniul de activitate si culegand un permanent feed-back nu pot fi luat prin surprindere. : C. Ingrijeste-ti reputatia profesional — inseamn’ sa iti evidentiezi abilitatile si realizirile, tot ceea ce te individualizeaz3, ce demonstreazi calititi speciale, posibilitatea de a investi si capacitatea de a finaliza proiecte. . D. R&mai mobil, vandabil, mereu in evolutie — inseamn3 s8 urmaresti corespondenta intre competentele personale si cele cSutate pe piata fortei de munca, a celor usor transferabile. : £. Fil at&t specialist cat si generalist - trebuie dezvoltat un domeniu de expertizé, de specialitate dar trebuie pastratd o anume flexibilitate si nu trebuie sé te plafonezi. Stapanirea unui domeniu foarte restrans te face inflexibil si vulnerabil. : F. Documenteazii reusitele proprii ~ inseamna sa poti oferi dovada a ceea ce ai realizat, rezultatele si realizirile identificabile sunt mai valoroase in piata fortei de muncé. : G. Pregateste intotdeauna un plan de rezerva si fii gata sd actionezi ~ care se leaga foarte bine cu celelalte indicatii de a fi mereu activ. H. Mentine-te in forma financiara si psihicd — inseamna sd ai mereu asigurats 0 baz, un confort si un echilibru in plan psihic si material. Formarea continua a personalalt jHamantul preuniversitar se realizeazé printr-un sistem de institufi, organizalii si structuri ale acestora, intre care se stabilese relat ierarhice si relatii functionale menite si asigure cocrenja, compatibilitatea si respectarea standardelor de calitate in proiectarea, realizarea si evaluarea programelor de formare continu fa nivel national. Sistemul national de formare continua a personalului didactic din invajiméntul preuniversitar cuprinde: a) institufii si structuri ale acestora cu functii de reglementare, coordonare, finanfare, evaluare, acreditare gi ‘monitorizare a programelor de formare continua; +) institut, organizatii si structuri ale acestora cu functii de organizare si realizare a programelor si activitajilor de formare continua, avand statul de furnizori de programe de formare continu a personalului didactic; Sistemul’nafional al institufiilor, organizatiilor si structurilor prin care se realizeazi formarea continu a personalului didactic din invatimantul preuniversitar cuprind. ‘a) Ministerul Educatiei, Cereetarii si Inoviri, prin directiile de profil; 'b) Central National de Formare a Personalului din fnvayémntul Preuniversitar; c)Institutul de Stiinte ale Educatici; p 4) Centrul National pentru Curriculum gi Evaluare in fnvajimantul Preuniversitar; ¢) Centrul National de Dezvoltare a invajamantului Profesional si Tehnic; 4) institutiile de invayimant superior acreditate, centre de formare /perfectionare a personalului didactic din invitimantul prouniversitar, £) inspectoratele scolare judetene si al mmnicipiului Bucuresti; h) casele corpului didactic din judete si din municipiul Bucuresti; i) unititile de invatmant preuniversitar - centre de perfectionare abilitate de Ministerul Educayiei, Cercetirii si Inovarii; 4) Palatul National, patatele judefene si cluburile copiilor si elevilor; kk) federatile sportive nationale; 1) fundagii, asociatii profesionale si organizajii nonguvernamentale care au ca obiect de activitate pregitirea, perfectionarca si dezvoltarca profesionalé a personalului didactic si didactic auxiliar din invayimintul preuniversitar,m9) seuctanle ogganivatorice institutionale abilitate pentru implementarea programelor intemajionale la care Romania ‘ste pate sat a progtamelor cu finanfare intemationali al edror beneticiar este Ministerul Educatiei, Cereetarii si nova: ‘) tp fmizon de programe de formare contin i potrivit lexi, ic poate fi realizatd gi prin structuri insttu{ionale internationale recunoscute ari, cate att ca obiect de activitate pregitirea, perfectionarea si dezvoltarca Sal’ a pessonaluti stati din tavagnuintul preuniversitar. ‘Ministerul Educatici, Cereetirii sl noviril, prin directile gi structurile de specialitate, are urmitoarele atribul 2) cabormaal politici gi strategii in domeatiul formiri initiate gi continue a eadrelor didactice; Dyetahercand metodalogii specifice evolutici si dezvoltiri in cariera didacticd, s)evalueaz, acrediteara, finanteaza si monitorizeazi programele gi activitijile de formare continu a personalului Sktoode, didsonts aunitiar, de condusere, de fndrumare gi control/consiticre gi evaluare din invitmantul preuniversitar. Unstitufiile de hevatamint superior, centre de formare/perfeettonare a personalului didactic din invayiméntul pecunivensiter, abititnte de Ministenul Educatiei, Cereetari gi Inovaii, realizeazé formarea continu prin urmatoarcle tipuri Ge programe Gi activithy a) examenele de definitivare in fhvapimuint si de obtinere a gradelor didactice 1! si I, inclusiv prin cursurile de Fregitire ¢ acestora: 5) peograme'stagii de perfectionare periodic’, o dati la cinci ani, pentru personalul didactic din invayimdntul ‘peeqwoler, primar, sevundar si postliveal: s) programe de formare/dezvoltare a competentelor personalului de conducere, de indrumare si control din invagianioral preuniversitar: @ programe de dexvltare profesional-st Sovtort, eutorizate sau acreditate potrivit legiiz s) programe de conversie profesionali pentru personalul didactic cu studii superioare, prin cursuri de nivel universite sau postuniversitar, potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetari si Inovarii; 2) alte programe de perfectionare stiinjified, didacticd si psihopedagogica sau pentru dobiindirea unor competente somplementars care Higesc gama activititilor si functiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv consiliere scocepionall si orientare in carierl, asisten{d sociald scolard, educatia adultilor, expertiza in evaluarea educational in inszutiile de invipimint superior, centre de formare/perfectionare, programele de formare continud a personalului didactic se realizeazi dup cum urmeaz’: 2) prin facukttile, departamentele si catedrele de profil, pentru perfectionarea pregitirii de specialitate; b) prin depertamentele sau catedrele de pregitire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregitirii metodice $i psibopedagogice: ¢) prin departamentele pentnt pedagogia invitimintului primar si prescolar si prin facultatile care au in structura lor spevislizares Pedagogia invatiméntului primar si prescolar, pentru perfectionarea personalului didactic din invataméntul eimar si presoolar. Inspectoratele scolare judefene/al municipiului Bucuresti coordoneazi, la nivelul judefului/municipiutui Bucuresti, sctivitatea de formare continui/perfectionare a personalului didactic, realizata prin: '2) activitigi metodico-stiinifice si psthopedagogice, organizate Ia nivelul unitatilor de invitamant sau pe grupe de units respectiv comisii metodice, catedre si cercuri pedagogice: b) sesiuni metodico-stiintifice de comunicari ¢) schimburi de experientd pe probleme de specialitate si psihopedagogice; d) inspectii curente si inspecfii speciale pentru definitivarea in invayimant si acordarea gradele didactice It gi L Casa Corpului Didactic, centru de resurse si documentare, organizeazi activititi de formare a personalului idactic, didactic auxiliar si a personalului de conducere, de indrumare si de control din invijimantul preuniversitar. Institufiile/unitafile de invatimant liceal si postliceal, centre de formare/perfectionare, abilitate de Ministerul Educatiei, Cercetirii si Inovarii, realizeaz formarea continu prin: 2) examenele de definitivare in invayimant si de objinere a gradelor didactice II si I, inelusiv prin cursurile de pregitire a acestora, pentru personalul didactic cu studii de nive! liceal sau postliceal; ») stagii de formare continu pe parcursul a cinci ani, pentru personalul didactic eu studii de nivel liceal sau postliceal; ¢) programe de conversie profesional pentru personalul didactic cu stu metodologiei aprobate de Ministerului Educajiei, Cercetirii si Inovirii; 4) alte programe de perfectionare de specialitate, metodici si psihopedagogici a personalului didactic, Principalele forme de organizare a formérii continue/perfectionarii personalului didactic din invatmantul preuniversitar sunt: 2) activititile metodico-stiintifice si psihopedagogice, realizate la nivelul unitatii de invatimant sau pe grupe de uunitisi, respectiv comisii metodice, catedre gi cereuri pedagogice; b) sesiunile metodico-stiinjifice de comunicari, simpozioane si schimburi de experienti pe probleme de specialitate i psihopedagogice; intificd a personalului didactic, prin studii universitare de masterat si le nivel liceal si postliceal, potrivit§) Saeiile periodice de informare stiitificd de specialtate si in domeniul slinjelor educate ) cursurile organizate de socictt stinjifce gi alt organizafii profesional ale personalului didactic; 2) cursurile de perfeetionare a pregitirii de specialtate, metodice si psihopedagosice, 1 stogit/programe realizate prin activitati de mentorat pentra dezvoltarea profestonalas © cursurile de pregitire si examenele pentru objinerea definitivari in invatimant sau a gradelor didactice; 1) cursurile de pregitire si perfestionare pentru personalul de conducere, de indrumare gi de control, potivt unor Programe specifice; {) bursele de perfectionare si stagiile de studiu si documentare, realizate in ard gi in strdindtate; 4) cursurile postuniversitare de specializare; ) studiile universitare de masterat; 1) studiile universitare de doctorat. Programele de conversic profesional intr in atribu unor norme metodologice specifice. Evaluarea si validarca achizitilor dobandite de personalul didactic prin diferite programe gi forme de organizare a formitii continue/perfectionirit se efectueaza prin sistemul de recunoastere, cchivalare gi acumulare a ereditelor Profesionale transferal Personalul didactic, precum si personalul de conducere, de indrumare si control din invajimantul preuniversi participa, o dati la 5 ani, la un program de perfectionare. Pentru indeplinirea acestei conditi, personalul didactic din {nvayimantul preuniversitartrebuie si acumuleze la intervale de Sani un minium de 90 de eredite profesionale transferable. Acestea se pot obtine prin: ®) participarea la un program de perfectionare o dati la $ ani, de 30-90 de credite, acreditat de Centrul National de Formare a Personalului din Invijimantul Preuniversitar; b) participarea la alte programe si forme de organizare a perfectionirii/formarii continue a personalului dintre cele prevazute la art. 12, alin. (1) $i (2). Programele de perfectionare 0 dati la § ani asiguri dezvoltarea profesionala sistematicd a personalului didactic i sunt integrate in sistemul de recunoastere, echivalare si acumulare a creditelor profesionale transferabile. Condifia Participarii la un program de perfectionare o dati la S ani se consider integral indeplinitd in urmitoarele situati 2) pentru personalul didactic care a objinut, in intervalul respectiv, definitivarea in inva{amant sau un grad didactic; b) pentru personalul didactic din invayimantul prescolar si din invéyiméntul general obligatoriu care a absolvit, in intervalul respectiv, studii universitare de masterat, in domeniul de specialitate sau in domeniul Stiinfele edueatiei cu conditia ea suma creditelor la licen si masterat si fie de cel putin 300 de eredit ©) pentru personalul didactic care a absolvit, in intervalul respecti, stu specialitate sau in domeniul Stiinjele educatci; 4) pentru personalul didactic care a absotvit, in intervalul respectiv, un program de conversie profesional invatmant prin studii postuniversitare cu durata de minimum 3 semestre €) pentru personalul didactic care a absolvit, in intervalul respectiv, un curs postuniversitar didactie eu durata de trei semestre. Diferena pind la cele 90 de credite mentionate poate fi acoperité prin acumularea de credite profe ‘urmitoarelor echivaliri: a) se echivaleazi cu 60 de eredite absolvirea, in intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar didactic cu durata de 2 semestre; b) se echivaleaz cu 45 de credite absolvirea, specialitate cu durata de 3 semestre; : : : ©) se echivaleazi cu 30 de credite absolvirea, in intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar profesional in specialitate cu durata de 2 semestre sau a unui curs postuniversitar didactic cu durata de | semestru. : 4) se echivaleazi cu 10 de eredite absolvirea, in intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar profesional in ile institutilor de invatmant superior si se desfigoars tn baza idactic, Uuniversitare de doctorat in domeniul de ynale pe baza intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar profesional in imant flexibile, adaptate obiectivelor si continuturilor formarii, precum si posibilitiilor si cerinfclor participantilor, respectiv: a) prin cursuri cu freeventa, organizate modular, in perioada vacanjelor seolare, in zilele nclucratoare sau in zile lucritoare alocate in mod special activitiilor de perfection: b) in sistemul inviyimdntului ta distan(, prin ulilizarea platformelor E-learning combinate cu orientarea wifirii prin procedurile de tutorat Ee ©) prin cursuri fri frecven{a organizate de institufii de invatimant superior, combinate cu consultatii periodice, pottivit optiunilor participantilor; 4) prin alte forme de organizare care combina invijarea asistati de formatori prin cursuri, seminar, laboratoare gi activitti practice comune, eu invijarea prin studiul individual si activitatea independent a partiipanyilor. Programele de studii universitare de masterat si doctorat se desfasoara in formele de iavitimént pentru care ia de invitimint superior a objinut acreditarea. Pachetul, respectiv numérul de credite profesionale transferabile , suporturilor electronice,jSorespunettor unit anuanit tip do program este avetagt inditeront de forma de fwvafn regen int fy care se deslgoar’ programul Aah. MODALTTATLDE PROMOVARE A CADRELOR DIDACTIC Boowesut de sean late a goatelor dilactioe marchearl evohafia fi eatierd a personatului didactic, Avordarea arvana sexmniticd geotmnaagterea comipetentetor mininne acceptable dabaadite de etre @ persoand care & estat poet earicra darted gt cate ganantoae’, tH acest Fe, ed dipmnte de prepares nccexard pentru exereitarea profiesiet stulactice 9 pate intta po-o nd ale profesionalizare ascendent, ___Aewntatoa grabbifil diction UF semuitie’ dotinines ale edtte eadnu didactic & unui plus de profesionalizare, suatirmat ite rvcultatete obtunite la probe special convepuite pentru a pune fy evident vwloarea addngatd achizitionati in terval penis de la obineroa definitivan Acontaren graft didirie 2 semmified dobinditea dle edtee cadul didactic a uni nivel finale de mataritate profisionsta gt egpertia’, cate iT recommanda ca pe wn generator de bane practic! Mr mediul educational gcolar, w Davaamdat gi gradele didactice W si U pot th objimate de personalnt didactic de predare care Tuleplineste conditite privind studiile de spevialitate, pregativea psihopedagogied, vechimea ta entedea gi performangete povfesionale {ux stabitiroa vechimil efeetive ta cated se var avea Mh vedere unnAtoarele precizari eu earmeter general: a) Conaitile de vechinte neoesany Mnscrieri la esamtencte de detinitivare gi grade didactice se referd ta veehine ‘careuind gi nu se contiand en veohinea 4 muted tectmoseutd ea vechime fy favafamint fh vedere stabilicit drepturitor salariate, Bontea vechiniea ta eateted se i fn eateut perionda fn eare soa prestat aetivitate efeetiv de predare, ea personal aiulactic calitieat, respectiy absotvirea studiilor de speciatitate eu examen de diploma saw de licen chap eat b) Caterte didactice fhesatrate th fhyaRmtat pecuniversitar particular beneticiard de atest, nocesare pentru obyinerea detinitivani’ Me favaanadat gi at gtadetor didactice M gi ly de ke de ineretene de edtte unitaten gooand respectiva, confirm legistafied In vigoare: ©) Penten tinetia didactic’ de maistrasinstnietor vechiniea de predare kr eatedr) necesar’ fnserierit Ins peat obyinerea detinitivani fi iwaPinnint, se caleuleae’ de ta data absolvitii eu diploma a unei scoli post liceale th stomeni gcoata de maist 4) Perioaida de suspendare a contract ind an Tova, €) Peticada coment’ de matemnitate este considera vechime ta cated’ Bxamenele pentes obfinerea detinitivati in madman gta aradetordidactice se onnizeaz distinet penteu ficeare 2} de preare, dintre finetiite didactice stabilite pe niveluri de fnvafinnint gi pe tipuri de unital geolare sau dual le rma’ mu se consider’ vechime la eatedea, ef doar vechime Definitivarca fi havagdmint si gnidele didactice si T pot f objinute, in eadnul ficcdrei funetii didaetice, ta spevializarea pe eare exdnal didactic © pred, sat la una dintre specializarite inserise pe diptomete pe care le detine, fn eazul Tn care cadrul didactic a dotvindit dowd sam mai multe speciatizar, detinitivarea fu inva(dmdnt si gradele didactice objimute a una dintre acestea sunt recunoscute pentra oricare dintre specializirile inserise pe diplome. Cudrul didaetic se poate inscrie la obfinerea xvadului didactic superior in una dintre specializarite detinute, indiferent de specializirite la eare a obyiut gradele inferioane, Personatutui didactic de predare en diplomd de absolvire a invdtamaututui universitar de seurtd duratd, precum gi educatoarclor, invagatorilor,institutoritor si maigtrilorinstructori care, ulterior obinerti gradclor didaetice, au absolvit studi universitare eu diploma de licen, respectiv de master, lise reeunose gradele didactice objinute, inclusiv in eazul in care au trecut prin concurs fn favagamiintul Higcal sau post Personalutui didactic eare a obfinut definitivarea fn fnvaifinint pentra o anumith fae definitivarea pentru oricare dintre celelalte funetii dick functiilor didactice respective. Probele de examen pentru obinerea definitivari fn tnva dlidactice, si sunt unice la nivel national gi obligatori pentru toat aceste examtene, Programele pe baza clirora s¢ desfigoard probele de examen se aproba prin ordin al mit valabile ta nivel national, Cadrele didactice fnserise In examenele pentru acordarea definitivirii si gradelor didactice pot partici programe de pregitire organizate de centrele de perfectionare, in vederea sustinerit acestor examen. Programele de pregitire pentru examenele de aconiare detinitivirit in invafimint si a gradului didactic Il cuprind cursuri gi act aplicative, respectiv seminarii, laboratoare, in domeniile specialiti(i, didacticit specialittyii si pedagogiei si psihologi ‘educafiei, in concordant cu programele disciplinelor pe baza cirora se desfagoari examenele. Pentru gradul didactic 1, programele de pregitire cuprind teme privind abondirile actuale in specialitate si didactica specialitatii, precum si un modul tematic privind metodologia cereetiri si managementul proicetelor de cercetare fn stiinfete educatiei. ‘Acordarca definitivirii in favaqamant Pentra inscrierea la examemutl de acordare a definitivarit in favajamaint, candidaii trebuie st indeplineascd conditiile privind vechimea la eatedra, dup cum urmeaz’: didactic’, i se recunoasic tice, dach indeplineste conditiile de studi necesare ocupirit Aundint si a gradclor didactice Il gi Ise stabilese pe functii nstitutiile/eentrele de pertectionare abilitate si organizeze2) pentru personalul didactic eu functia de baz3 in invatimant si cu norm intreagi, se cere un stagiu efectiv de eet putin 2 ani ta eatedri; ) pentru personalul didactic asociat cu cel putin 1/2 norma didactica in specialitate, se cere un stagiu efectv ca ccatedra de cel putin 3 ani Pentnu inscrierca Ia examenul de acordare a definitivari in invagimant, candidatii trebuie si obtind calificativul de cel putin bine” la aprecierite anuale sila inspectile scolare din anii anterion inscricri, daca acestea au avut loc. Prezentares la examenul de definitivare in invgimant este obligatorie dupa 2 ani de la efectuarea stagiului minim. Personalul didactic se poate prezenta ta acest examen in 3 sesiuni, in cel mult S ani. Personalul didactic titular care nu objine definitivarea in invajimant picrde calitatca de titular si, ca urmare, contractul de munca individual al acestuia se desface, potrivit legs, Personalul didactic cdruia i s-a desficut contractul individual de munca urmare a neobjinerii definitivirt in invayiensnt ddupi objinerea nei noi titlarizari se poate inscrie la examenul de definitivare cu conditia de a efectua un nou stagis I cated de cel putin 2 ani. : ‘Acordarea gradului didactic 11: Pentru inserierea la examenul de acordare a gradului didactic I, candidayii webuic 38 indeplineasc’ conditile privind vechimea la catedra. Pentru personalul didactic cu functia de bard in invagimnt st co norm intreagd, se cere o vechime la catedr3 de cel puin 4 ani de la objinerea definitivari in invatimant sau de cel putin ani pentru personalul didactic care a objinut definitivatul cu media 10. Acordarea gradului didactic I: Pentru inscrierea la examenul de acordare a gradului didactic |, candidayit webuie si indeplineasca conditiile privind vechimea la catedri. Pentru personalul didactic cu functia de baza in invayimdint si ce norma intreaga, se cere o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obfinerea gradului didactic II sau de ec! putin 3 ani pentru personalul didactic care a objinut gradul didactic II cu media 10.Profesorul are de-a face cu un tip special de management si anume: ,.managementul. clasei", Acesta include toate deciziil clas. Profesorul isi asuma o multitudine de roluri a céror exercitare este dependent de si acfiunile solicitate pentru menginerea ordinii in personalitatea lui. Dar pe langa activitatea didacticd desfisoarai si o activitate extrascolara sau cultural educativa, Din totdeauna profesiunea de dascal a fost o profesie sociali aceasta perspectiva profesorul este si un pedagog social preocupat pentru ridicarea gradului cde culturi si civlizatie-Din cele de mai sus decurg dimensiunile competentei profesionale a cad act competenta de specialitate care cuprinde trei capacititi principale: © cunoasterea materiei ‘+ capacitatea de a stabili legaturi intre teorie si practicd; + capacitatea de innoire a cor jinuturilor in consens cu noile achizi(i domeniului ( dar si cu cele din domenii adiacente) “B competena psihopedagogici este rezultanta urmitoarelor capacitiji: = capacitatea de a cunoaste ele i si de a lua in considerare particularitatile lor de varsta si individuale la proiectarea si realizarea activitijilor instructiv- educative; * capacitatea de a comunica usor cu elevii, de a-i influenja si motiva pentru activitatea de invajare, in general si pentru invajarea unei anumite discipline de studiu in particular; + capacitatea de a proiecta si a realiza optim activi fi instructiv-educative ( precizarea obiectivelor didactice, selectionarea continuturilor esentiale, elaborarea strategiilor de instruire,crearea unor situatii de invajare adecvate, stabilirea corespunzatoare a formelor, metodelor si instrumentelor de evaluare, etc. © capacitatea de a evalua obiectiv programe si activita i de instruire, pregitirea elevilor, precum gi sansele lor de reusiti; + capacitatea de a-i pregiti pe elevi pentru autoinstrure si autoeducatie “C.competenya psihosocialé i managerial = Competenta psihosociala si manageriala presupune urmatoarele capacititi ale profesorului contemporan care-si desfésoari activitatea in invaimnt; capacitatea de a organiza elevii in raport cu sarcinile instruiii, de a crea situatii de invafare adecvate si de a stabili responsabilitafi in grup; = capacitatea de a stabili relaii de cooperare, un climat adecvat in grupul de levi side a solujiona conflictele; - capacitatea de a-si asuma rispunderi; 26- cepacitmes de 2 creme, orpeniza si coordoma, indrums si motive, de 2 Ina ‘docizii in famcgic de sieuati Acesor companys Ii st mai pot adings si aliele dap cum fiscérei competente ise pot ascii Sake copes fn goodls tradigiomal&. profesoral juca rolel de transmijitor al informatiei core slevi, cox dow o recegum si o reprodaceay ou prilejel verificérilor. In scoala modem, profesoral devine conductors] unui proces simukan informativ si formativ oriemtnd $1 speijinind clevii si sjumgi prin efor propria la descoperires cunostimelor, pe care urmeaz3 sg le predocreze i sl Je imtegreze fn sernctura Jor cognitive, Profesoral se implic# in activitatca didacticd cu intreaga personalitate: motivatii, apuimdini, sivel de compeseaik. expcrienié personals. Ana de a preda ou se reduce 1a transmierea, cmoginelor, ci presapme so o zzumits ztimdine fat de elevi, ca expresie @ conceptct pedagogice asamate. sia. propriilor wisimi de_personalitae. fo cadral accvitiilor Gdactice se crecezi multiple report imerpersonale inte participanti, antrenati cu tofii iner-ca proces constant de influemzre reciprocd. Reusita unui profesor depinde de multe ort ae Jatillor pe care le stabilesie cu elevii sii in cadrul acestei interecfiuni, aspect Geosebit de imporznt, decarece multe dificuliati de invijare si educare se datoreazA unor rele deficitere. Namur relatiilor pe care profesorul le stabileste cu elevii este determinati pu somal de stilul de chordare 2 activititii $i de waszmrile sale de personalitate, ci si de srSsdoutile individusle si de grup ale elevilor. De aceca, profesoral tebuie sa aiba abilitatea de a-si cunoasic partencrii de activitate. Empatia profesorului nu inseamni o cunoastere de tip enalitic, ci capacitatea de a depune un efort imaginativ pent 21 injelege pe celdlalt, sob aspects) potentialului de cere dispune, al atitudinilor si semtimentelor sale, al semnificetici conduitei manifesate. Profesoral uebuie si adopte un stil_democratic, Compereata profesionalé 2 cadrului didactic din iovayimént deriva din rolurile pe. cere aocsa Je indeplineste in cadnl scolii Practica evidemiaza diversitatea rolurilor unui cedm didactic printer care pot fi amintite: + expert al actulni predare-invajare:selectioneaza «agent motivator: declanseazA si intrefine interesul,curiozitatea si dorinta Lor pentru activitatea de invajare. = creatorul situatiilor de invijere c&t mai favorabile pentru atingerea obiectivelor pedagogice proiectate «Tider: conduce un grup de clevi, exercitindu-si putcrea asupra principalelor fenomene ce se produc + consilier: in aceastA ipostazd este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un indrumator persvasiv si un sfatuitor al acestora. “s model: prin intreaga sa personalitate, prin actiuile $i comportamentul sin «manager: supravegheaza intreaga activitateFormarea continua a cadrelor didactice este realizata prin: activitati de perfectionare metodica si psihopedagogica realizate la nivelul catedrelor sau al colectivelor de specialitate din unitatile de invatamant; conferinte, seminarit, dezbateri ‘sau alte forme speciale de perfectionare, organizate la nivel interscolar, tertorial si national; cursuri de perfectionare @ pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice pentru obtinerea definitivatului si a gradelor didactice si pentru ssustinerea examenelor de reciclare. Perfectionarea cadrelor didactice este realizata in institutii de invatamant superior pentru profesorii_ din invatamantul secundar si in colegii si licee pedagogice/scoli normale (pentru educatoarele, invatatorii si institutorii din invatamantul prescolar si primar). ‘Valorificarea resurselor pedagogice tertoriale si locale angajeaza, in acelasi timp, responsabilitatea caselor corpului didactic, in calitatea lor de "contre de documentare si de organizare a activitatilor de perfectionare si a celor cu caracter i, metodie si cultural" in aceasta perspectiva, cascle corpului didactic "sprijina departamentele sau catedrele de ppregatire a personalului didactic din invatamantul superior pentru realizarea perfectionari. ?Prineipalele forme de perfectionare a personalului didactic din invatamantul pre-universitar sunt precizate in Statutul Personalului Didactic, Capitolul Il, art: activitati metodico-stiintifice si psihopedagogice realizate scolar si imterscolar, sesiuni metodico-stiintifice de conmnicari, simpozioane si schimburi de experienta; stagii periodice de informare stiintifica de specialitate si in domeniul stintelor educatiei; invatamant la distanta; cursuri fara frecventa; cursuri de perfectionare organizate la dferite nivelur; cursuri de pregatire si de perfectionare a personalului de conducere; eursuri postuniversitare; doctorat. ‘Statutul Personalului Didactic defineste continutul programclor de perfectionare, bazat pe: informare stiintifica de specialitate: informare pedagogica, psihologica si sociologica; informare metodica; informare in domeniul legslatiei generale si scolar; activitati practice in domeniul speciaitati (Capitolul I, ar.0). Perfectionarea personalului de conducere din invatamantul preuniversitar este realizata prin "stagii de pregatire in domeniul managementului educational" ( Legea privind Statutul PersonaluluiDidactic, Capitolul IM, art). Perfectionarea personslului didactic din invatamantul superior se realizeaza prin: programe de documentare si schimburi de experienta la nivel national si international, programe de specializare si cooperareinteruniversitara, in tara si sevrainatate, diferite forme de invatamant postuniversitar; programe de cercctare stintifica organizate in tara si prin in jperare intemnationala; actiuni de inovare educationala, de ereatiestintfica,tehnicn si artstica (Legea invatamantului, Canttolul Tl, aniclul J. ~ Conducerea scoli, Inspectia scolara, Menagementul edueatc/pedagogic, Managementul organizatiei scolarePERT ROLURILE” AE eeasegror (ggasi ca ERCEATOR MH, of TEHNICL™ oo car (Eearorm = SamEATE Geamtiom cea Fig. 3: Rolurile educatorulut personate. Caracteristici personale relevante pentru cariera I. Interesele, Reprezinta preferintele eristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunoastinte sau de activitate. Ele constituie unul din elementele importante de decizic in cariera. Preferintele pentru anumite domenii de cunonstere si activitati favorizeaza alegerca ocupatiitor in eare aceste interese pot fi valorificate. Modialitatile de investigare a intereselor : Reflexia sistematica, inventarele de interese chestionarul de interese Holland considera ca oamenii manifesta interese diferite pentru Iueru cu oamenii sau obiecte si preferinte pentru Iucru eu {dei si fapte in functic de tipul lor de personalitate: realist( R), investigativ (I), artistic (A), social (S), inteeprinzator (E) si conventional (C). Tipul realist se caracterizeaza prin tendinta de a se indrepta spre accle activitati care presupune maniputarea obiectelor si instrumentelor. Poseda aptitudini manuale, mecanice sau tehnice si este satisfucut de accle medi profesionale care necesita un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini, Tipul investigativ sc distinge prin apetit deoscbit pentru cereetare sub diverse forme si domenii : biologic, fizic, social, cultural. Arc abilitati matematice si stiimtifice, prefera sa lucreze singur ‘Tipul artistic manifesta atractie spre activitatile mai putin structurate, spre activitati care presupun o rezolvare creativa si ofera posibiliten de autoexpresie. Este inzestrat cu abilitatiartistice si imaginati Tipul social este interesat de activitati care implica relationarea interpersonala. Prefera sa ajute oamenii sa-si rezolve problemele sau sa-i invele diverse lucruri decat sa realizeze activitati care necesita manipularea unor unelte sau masini. Tipul intreprinzator_prefera sa Iucreze in echipa, insa in primul rand cu scopul de a conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evita activitatie stiintifice sau domeniile care implica o munca foarte dificila, preferandu-le pe acclea care ii pun in valoare abilitatile oratorice, manageriale. ‘Tipul conventional sc indreapta spre accle activitati care se caracterizeaza prin manipularea sistematica si ordonata ‘a unor obiecte inty-un cadru bine organizat si definit, Are abilitati secretariale si matematice ceea ce il face potrivit pentru activitati administrative. Reuseste cu dificultate sa se adapteze Ia situatiile cu grad ridicat de ambiguitate si care mu au descrise cerintele clare. IL. Valorie. Reprezinta convingerile bazate ale indivizilor. Ele sunt surse motivationale si ale standardelor individuale de performanta intr-un anumit domeniu Valorilre se manifesta in comportament prin evitarea sau dimpotriva presiunes pe unele clemente tangibile sau intangibile cum ar fi: banii, puterea, spiritualitatea.Exemple de valori: performanta, coleagilitatea, mediul familial placut, autonomie, grija pentru alti, bani, putere, autoritate, recunoastere, Ceea ce valorizeaza ‘6 persoana se reflecta In nivelul cerintelor pentru mediu de activitate in care aceasta urmeaza sa se incadreze, ‘Modalitati de investigare a valorilor personale: ‘© Ierarhizarea unor valori date. Se du o lista de valori pe care adolescentul sa noteze eu + valorile importante pentru sine si cu pe cele neimportante, Apoi sc face o icrarhic a primelor 5 valori importante. ‘© Analiza alegerilor anterioare, Urmatoarele intrebari pot fi utile pentru evaluarea valorilor implicate in alegerile anterioare: Ce ai ales? De ce? 16‘oti de etteanun veer nr song bse Die? 1 an a ute dae teat a te wettettat ee vadntaniad BED svn Hed 7A ext (Cte fue muerte ARI ps WT A Ha 71 Ce ke 9 pid Haren deri? ne Fay ee iad ven eels ial He Be ne a Hanks nal Fain aed Sal De ce + 1llizaven sieenerivnata w Hint. Be ps nehaven: dan wi wien Avey wete WOH pe 7 a Bieri, wx ws alepe ‘cu fha1}_ tA Worle W REHAAOI euaratie rH wlitraae Gencrerioams a teiion, Coes ce ae Gosed opcode IW Fier ttesjuetane rasenniurli ba ecole enupcin) woke ds a4 terri ye eer) we deter inc warn Cvalexihe) it at fans lane Pega th © Auliae tintesntie peromale Ieyite de ewer. Pamcriite perumibe leywie ds carers want burs gredivann 9 Alero vinclivnte ctinMne Ele Feyntiinta 1 sunen de Kepiificare # vaboribon wb te prsensic in vidvr. 6 Identificaen niitelelon, Veremnels pe vane aledeseentn be wAnir reprints ibcoln 2 velorilon kor porvoaste 111 ju ral ohn ee perenne pe cane he Considers importante penta Wine wen pol ve wdectere perananiele Fuel peut) THlcc acto atliee pranmatinte, Heqnesintn galanin ipiew te wna, conpuntunsnt, Meativiia oh vebationare px ware le prensa 9 manifests 0 jrotsnnant Peisonniiatea ete variabily conan determina in alepenen ob abuphren be Cesior. O wesc de muvdinats de Hventiive a irturntce peenonnle a fea liza: de Hedland one spositice fiexara ip de interes earavensucibe de fietounaltale relat te aac tevatice de personaliiae comfonmnist, sincer, anes, sup, maleriist, natural msecvent, practic inate td, sail, econenn, © hnyestlgatlvul ure canicteristiew de persenubitate; unaliic presnpa, rite, Anctoilic, modest, preeis, tinal, sezsevat » artistul nie ennactoristice de personalitate: complicit, dezandenss. Vanetinn, expresiy, idealist, imaginatiy, Sipsit dis abilitnth prictiee, imputsiv, independent, intuitiv, nemeenbarme, original soclatul are camneteristice de personalitate: convingaten, eonpecrent, prichenne, yoneren, veritor, idealist, cxmret pe ubleno, snail, wesponsabil, sucubil, eu Wet, mtelegyton, = Intreprinattorat ie cnaeteristive de persanabimne: curajus, ambitios, airape stentia, dominant, eneygle,iipulsivoptinist, eauts placere, popular, imsezator in sine, wosbnane + conventional mie earteristice de personaltate: confuemist, comsiicios, atent, conservator, inhibzat, wapus, fordonal, conseevent, practic, controls, Hipst de: imaginatie, eficient, Nu se ponte stubili 0 curespondents directs ine caracteristicile de personalitate si anumite profesiieste vorba mai dloyuli de w specition aunt bine mudiul sitipul de sarcini pe care persoana respocliva ar prefera sa le faca. Fxemp\u — daca o porno este exttaverii sl ee orintesiza spre domeniul -administratie publica va prefers 0 activitate in care sa ail ommtact publica si mi putis-o nelivitate in eae 8 manipuleze dosaresi x8 facs staisAici, in timp ox introveriva va prefere accle nurelnt in defavosten intesnetiunit en publicul LV, Aptituding sf deprindert Aplitudines seprezinta potentialul unci persoane de a invata si obtine performanta intr-un anumit domeni, Dovoliita prin invatie ol cxersare aptitudines devine abilitate, iar prin aplicare in practica si automatizare, abjlitatea devine dleprindete, Hieeare persoana are anumite aptitudini, Pentru multi insa este dificil sa fe recunoasea si sa le puna in valoare ni nial construienicn un plan de caricra pornind de la acestes. Putem identifica in discursurile unor persoene expresii de frou; Hi i. POL hiiug Ina prigep na. Acesten descinneara de fapt aptitudinile, abilitaile si deprinderile pe care le are Petnonn rexpeectiva si care ii fucilitenza realizarea fara dificultati a anumitor sarcini, ‘Uni din cele mui npreciata clusificare a aptitudinilor « fost realizats de Fleishman in 1984 si cuprinde calitati ca filnd cole mini necenare person ‘© exprinre oral nau ners uenta ideiilo nensibifitates ta probleme; ‘uptitudine numerien; len memoriels Aexibilitate in elanificare; orintnres in spat, viteza perveptiva; coordonatea membrelor, intentie distributiv forta static; reprezentare spatial dexteritate manuala usin, independens, onppitiy, inteovertit, 17