■------

. cte fenomene, actlunl, stt3rl, calltfttl, relatll.

. ( mete) define$te fiinte, ~bie ' schimba In tlmpul flexlunll, pentr
substanti~u \ ~~adical + desinenta; d~ 5menta ~u 0 u a lndica genul,
0 case, poml, tablou rl. (0 ::: deslnen1A zero);
Este alcatu1t d I ubstantivului: casll, ba1at0, tab fon~ti ce) in timpu
numarul, cazu 5 . dificari (alternante l flexlu nll: bAlat- bAt911 , poartA -nn..t
·calul poate suferi $1 el mo . • mam ""-mam e· stea0-stele, U$A•u~I; flo_ ... -, ~ .
ra dI femm 1ne. . lup 0 are-flori
•· f f
0-tupi•' membru-membn, rate- ratl
'
mascu ll ne.
cu d ouo
... forme t
neu re.
. teatru -teatre- scaun 0-scaune,. acvarlu-acva nl, •. ·
st1lou-stl\<;ur1•
' ,
dar0-darurl
feminine: lipsa, (unei} lipse, lipsuri; treab a, (unei) trebl, tr.ebur
Forme cu trei forme 1
masculine: ochi, pui
invariabile (o feminine: Jnvatatoare
torma) neutre: nume
ora~, b~iat, r~u, ~coala, carte . . .
comune (Notlt: sunt substantive comune: ~tlele saptam~nil, lunile anulu
l: tun,
mal; obiectele de studiu : matemat1ca; numele popoarelor: rom~n
l, '
francezi;
functiile publice: director, ministru;
punctele cardinale: nord, vest)
srasov, Andrei, Olt, $coala Generala Nr. 5, Luceafclrul
proprii
(Notlt: sunt substantive proprii: numele de fiinte ~i de perso
naie
literare: Nica, Fram, Popescu; denumirile geografice: Olt, Bucur
e~ti;
astrii ceresti: Venus, Marte; denumirea unor sarbatori: Anul Nou·
Tipul (felul) titlul publicatiilor: Atlas geografic; denumirea institu tiilor:
'
Facultatea de Litere)

- substantive comune ce devin substantive proprii:

o creanga - Ion Creanga; o violeta - Violeta

- substantive proprii ce devin substantive comune:

Olanda - olanda (tesatura); Harpagon -+ un harpagon (avar)
simple caine, floare, camp, mare, copil
compuse caine -lup, floarea-soarelui, Campulung, Marea Neagra, Plafar,
C.F.R.
masculin: (un/acest) copac - (doi/ace$t0 copaci
feminin: (o/aceasta) fata - (doua/aceste) fete
genul gramatical
Genul neutru: (un/acest) birou - (doua/aceste) birouri
(substantivul (exista ~i exceptii, cand acesta nu corespunde genului natur
al:
nu i$i schimba Ea este medic.)
forma in elefant, rinocer, girafa, veverita, foca; medic, ministru
substantive
functi e de (au o singura forma de gen, atat pentru fiinta de gen masculin,
epicene cat $i
gen) pentru cea de gen feminin)
substantive urs-ursoaicA, rata-ratoi, gasca -gascan
mobile (formeaza, cu sufix motional, masculinul de la feminin $i invers
)
singular: elev, casa, tablou
plural: elevi, case, tablouri
substantive - substantive cu mai multe forme de plural, cu sau fara modif
icare de
numlnabile sens:
cap - capete/capi/capuri; corn - cornuri/coarne/corni;
roata - rotif roate (invechit)
Numllrul tineret, stejari$, multime, lemnarie;
substantive
colective popor, echipa, grup, stol, turma.
(au forma de singular $i inteles de plural; se pot numara)
substantive de singular: ochelari, aplauze, $ale
defective
denumAr de plural: (cele masive) malai, lapte, brtmza, aur
(nonnumArabile) (cele abstracte nonn
umarabile) pace, curaj
 Substantlvul (numele) deflne9te fllnfe, oblecte, fenomene, actlunl, stArl, calltAtl, reta111.
Esta alcAtult din radical + deslnenta; deslnenta se schlmba In tlmpul flexlunll, pentru a lndlca en
numarul, cazul substantlvulul: cas6, bAlate, tablous, case, poml, tablourl. (0 = deslnenlA zero~ ut,
radlcalul poate suferl 91 el modlflcArl (alternanie fonetlce) In tlmpul flexlunll: bAlat-btda+i
v~,
P0art''"a•Poq
feminine: mama-mame; steas-stele, U$ll•u~I; tloare-florl '·
masculine: lups-lupl; membru-membrl; frate-fratl
cu doul form•
neutre: teatru-teatre; scaun0-scaune; acvarlu-acvaril; stilou-snI r
dars•darurl JUri;
Forme
cu trel forme feminine: llpsa, (unel) llpse, llpsurl; treaba, (unel) trebl, treburi
rnaecullne: ochl, pul
lnvarleblle (o
feminine: lnva1atoare
formA)
neutre: nume
comune ora$, balat, rau, $Coala, carte
(Nota: sunt substantive comune: zllele saptamtmii, lunile anul •. 1
mal; ob~ectele de studlu: matematica; numele popoarelor: rom~~1ur d,
francez1; '·
functllle publlce: director, mlnistru;
punctele cardinale: nord, vest)
proprll Bra$OV, Andrei, Ott, $coala Generala Nr. 5, LuceaMrul
(_NotA: su~t substantive proprli: num~I~ de fiinte ~i de personaje
hterare: N1ca, Fram, Popescu; denuminle geograf1ce: Olt, Bucure~t1.
a$trii cere$ti: Venus, Marte; denumirea unor sarbatori: Anul Nou· •
Tipul (feluO tltlul publicatiilor: Atlas geograflc; denumirea institutiilor: '
Facultatea de Litere)

• substantive comune ce devln substantive proprii:

o creanga - Ion Creanga; o violeta - Violeta

-substantive propril ce devin substantive comune:

Olanda - olanda (tesatura); Harpagon - un harpagon (avar)
simple caine, floare, camp, mare, copil
compuse caine-lup, floarea-soarelui, Campulung, Marea Neagra, Plafar, c .F.R.
masculln: (un/acest) copac - (doi/ace$til copaci
femlnln: (o/aceasta) fata · (doua/aceste) fete
genul gramatical
Genul neutru: (un/acest) birou - (doua/aceste) birouri
(substantivul (exista $i exceptii, cand acesta nu corespunde genului natural:
nu i$i schimba Ea este medic.)
forma in elefant, rinocer, girafa, veverita, foca; medic, ministru
substantive
functiede (au o singura forma de gen, atat pentru fiinta de gen masculin, cat $.
epicene pentru cea de gen feminin)
gen)
substantive urs-ursoaica, rata-ratoi, gasca-gascan
mobile (formeaza, cu sufix motional, masculinul de la feminin $i invers)
singular: elev, casa, tablou
plural: elevi, case, tablouri
substantive -substantive cu mai multe forme de plural, cu sau fara modificare de
numarablle sens:
cap -capete/capi/capuri; corn -cornuri/coarne/corn i;
roata - rofi/roate (lnvechit)
Numarut tineret, stejari$, multime, lemnarie;
substantive
popor, echlpa, grup, stol, turma.
colectlve (au forma de singular $1 lnteles de plural; se pot numara)
substantive de singular: ochelarl, aplauze, $ale
defective
denumar de plural: (cele maslve) malai, lapte, branza, aur
(nonnumarablle) (cele abstracte nonnumarabile) pace, cu raj