Curs 5 TTI

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” din BUCUREŞTI
Departamentul de Sisteme electroenergetice/  MC
Tehnica tensiunilor înalte

C5
1
1.13.2. Metoda deterministl de coordonare a izo1latiei
Metoda determinista (co:n ventionali) este a1p lkati atund dind nu sunt disponibHe
informatii stati1stice, obtinute 1experimentall, priViind 1
risciull de defecta1
re a unui echipament
pe durata exp!l oatirii.
Metoda nu tine seama 1

n id de caracte;rul al,e ator al ,comportariii izolatiilor supuse
soUdtirilor de tensiune $i nid de caracterull aleato'r al parametriilor su1pratensiunHor,
1
,o;perand numai cu mlrimi deterministie. Follosind aceasta metodi nu se po.ate evalua rata
de defectare a echipamentului (ri.scull de cedare a izolati,eii).
in pliincipiu, m,etoda impHca determinarea vatorilor maxim,e ale solicitar1ilor aplicate

,echipame1n tului $i alegerea tensiuni'l or de tinere minim1e pentru izola~ie, a~a incit ace·ast.a
si fad§ fati ,acestor solicitari, 1
previzandu-se ,o marji de sigurani.1 ca1re si1 acopere
1
in,c ertitudinile inerente iin determinarea atit a n1

i velului maxim all solidtirHor cat $i a 1
tensiunilor de·tinere.
2
Situatn tipic-e de aplica1re a ac-estei metode:

coordonarea izo!l atiilor interne Ila supr,atensiuni cu front lent atund cind este asigurati
1
proteqia acestor izolatii cu descircitoarie;
coordonarea izo latm,o r echipame;n telor conedate la UnH ae:rien,e,, Ila supratensiuni cu
1
front rapid at.unci ca1nd este asigur,ata p1rotec1ia a,cestora cu desdticltoare $i in situatia
n care se cunoafte comportarea echipamentel!o:r pliin co1m paratie cu
i1 1
u1ne~le simUare.
Aleg,e:rea tensiunilor de tinere se face pentru fiiecare tip de supratensiune

rep:re·~e;ntatiiva in p.a rte.
3
AJ'laliza re\elei  MC
Originea ~i dasificarea solicitlriklr de
tensiune
Departamentul
Nivelul c:le proteqie al echipamentelor de
I
de Sisteme,..-- electroenergetice/
I
proteqie !
Caraderisticile im la,iei Tensiuni ~ supratemiuni
Caracterislkile izolatiei
- reprezentative, Urp
Criteriiul de performa nta

Distributia statistica (+)
,
~
Ale,gerea izolaiiei care s:allisfac:e
lnc:ertiruc:linea in c:latele de inlrare ( +'}
criteriul ·de perfo1111anta
(+) Efecte combinate in factorul c:le
coorc:lonare Kc
J,
[r•....,; .. ~- demonlon.,.. .j
Factor de ·c :oreqie cu condi!iile
atmosferice, l<a
Dispersie in fabric:a,ie (* Aplicarea1factoriklr ·c are tin seama c:le
.._ d iferente.le· dinlire condi~ile
Ca1itatea instalarii (* ,
i ocercarilor de lip ~i cele reale din
im~tranire in serviciu (*
eiqi1oatare
Al'i factori necunosru\i I*
(* Hecte oombinate intMm factor de !
sl!l.'Jranta, Ks
~nsiuni de 1inere specificate, Urw
Concfrl,ii de incer·c are

.....
•
Alegerea tensiunilor de l,inere
Factor de··c:onve~e a inc:en:arii Kt
Tensiuni de i;inere standardizate

~
- standarc:lizate, U.,
'
j Nillel de~ nominal sau standanlDt: mnblu de tensluni de linere U.
4
1.13..3. M ,etoda statisticA de coordonare a izolatiei
Metoda statistic-A tine se,ama atAt de caracterul aleator al co1m port:A1rii izola1mor cAt ~i
de caracterul aleator a1
I supratensiunilo:r.
n1prindpiu, ap~icarea metodei este limitati pe:n tru cazuril e tn ca1
i1 rie sunt indeplli nite
1
simultan urmatoarele conditii:

izolatiile sunt autoregeneratoare, deci H se po,a te determina prin 1e xperiment
1a dintre probabilitate,a de p:l'loducere a descArcirii disruptive ii nivelul
dependen1
sollicitArii;
- supraten.siunile pentru caire, se rea~ize,azi 1coordonarea sunt cu fro:n1t lent, caz in care
1
acestea soliciti practic simultan1~i ide,ntiic toate izolatiile dintr-o instal.a tie;
- instalatme se gisesc. in1 dome1n iul II de tensiuni (Um > 245 kV), pentru a ciror
dimen,sionare este pr1
i o1rH:ara solicitarea datorata supratensiunlilor cu front l ent.
5
in apHcarea acestei metode, actiunea prioritara este cea de stabllire a rlsculul

a.cceptabll de cedare a lzolailel, bazaU pe o anallz:i tehnid ~I economlca ~r pe e.xperlen~
de exploatare..
Din pun.ct de vedere matematlc rlscul de defect R este egal cu fntegrala produsurui
dlntre :
probabllltatea de cedare a izolatiei echipamentulul, Pd(u), in ftmClJe de ampUtudlnea
U a solicltarllor de tensiune susceptiblle de a fl apllcate llul pe durata expl'oatarll, ~I
dens.i tatea de probabilitate p(U) a amplltudinil u a acelora~i solicltari de ten.siune

co
R ~ I PAU) · p(U) dU
0
p(U), P.i(U)
u
u.
Determinarea riscului de cedare a izolaliei
6
2. Procese de pr,o paga re in1install atii elect rice
2.1 .. Generalitati
Studiull clasic al drcuitelo1r elec.tric@ presupune faptul cA acestea adm1it scheme

echivalente cu para·metri concentratJ, fo1rmate· din elemente id eale de circuit (rezi,stente,
1 1 1
inductant.e,. ca1pacit:lfii) strict locaHzate, conectate intre ele p:r in conductoare ideale (de
rezistenta nulla), intreg drcuitul afla1ndu-se intr-un mediu die'le,c trk perfect.
i n aceste drcuite se considera ca transmiterea unui semnal electric se face
insta.ntaneu, fara sa apa1rJ fenomene de propagare.•
De exempll u, apUcarea unei tensiuni de la1o sursa, pr1
1
i n int·e rmediul unui intreruptor,
este imediat r·esi mtitA in intreg drcuitul.
1 1
Aproximatia este co atit mai apropi.ata de 1

realitate cu cat viteza de v.a1
r iatie a
mari1mHor electric@· $i magnetke (frecventa acestora, daca este vorba despre marimi co
variatie sinusoJdala) este mai mica, cu cat drcuitul are dimensiuni fizice mai mid $i cu cat
die lect1'1ieiul care 1m lrgineite acest ci1r,c uit este mai bun iizolant.
1
7
intr-un regim cvasistationar particular (1n care curentu• de deplasare nu se ia in

1consideratie decat in diellectir irul condensatoarelor) est:e deci vallabilA ipoteza 1pa1rametrilo1r
1c oncentrati.
Nu trebuie confundaite 1procesele de propagare cu cele de intarziere: 11a conectarea
unei surse· de· tens.iune continua la un drcuit serie rezistor-condensator, tensiunea la
born·ele conde:nsatorolui cre$te progr·esht panll Ila valoarea t 1ensiunii sursei.
1
Daca i n locul condensatorului est.e conectat, in ocelosl circuit, O· bobina, cur.e ntul prin
circuit cre~e progt·esiv, de· la zero 1p anl la valloar1ea maxi1
m i, impusl d·e rezistenta din
circuit. in regimurile tir anzitorii descrise apar, a1$adar, intarzie:lii in stabHirea val!orHor de·
regim permanent (te1nsiune sau curent), dar nu fenomene de pro pagare. 1
8
in muh:e apHcatiii tehnke, cum ar fl transportul 11a distante 1

mari (de 1ex., sute de km)1all
energiei electri ce sau tellecomunicatine pe fir, de asemenea in studiull propagirH
1
supratensiuni'lor tranzitorH, cu variatii 1rapide i n tiim 1p, Ciircuitelle nu mai poart e fl riezolvate
folosind teo:riia clasiica, respectiv metode derivart e din teoremele lui Kir1clhhoff.
in aceste cazuri, 1curentull de deplasare (in afar,a condensatoarelo:r) $i curentul de
conduc1ie prin izo1ain nu mai pot fi 1neglijati. Ca urmare,
1
curentu~ de 001
nductie in l ungul
unui 1co:n ductor n,e ramifkat n 'U se mal c:onserva, un1eori modifk:indu-se chiar sensul
ac.estuia.,
in situatHle, p:riezentate ar fl necesara aplicarea l egilor generale ,ale
electro1maenetismului dar rezolvarea sistemului de ecuatii rezull tat este complicata.
1
9
p,e ntru a simplifi,ca 1

p roblema $i a putea apella la1o, teori;e bine cunoscuta, cum este cea
a drcuitelor electrice dasice, linia va fl echivalla ta ,cu o succesiune (lanl) de cuadripoU,
n d parametri co:nce1n trati, 1c onsiderati pe portiuni dx infinit mid.
ava1
P,a1ra1 i me ~i sunt· 1n umiti 1
m etrii li1n iei sunt defi1niti pe unitatea de lung1 p arametri l in,eici ..
Linia, in ansambluE sau, ,este denumiU linie cu parametri distribuiti.
Pentru cazurile tehnice uzua1le, ca gama1 de frecvente, nu se vor considera decat
componentele transversal,e ale curentilor de deplasare ..
Dacj1avem in studiu o Hnie electricl, care ar fl Hmita de lung.i me a acest1eia, dincolo de
"1ea teo:r iei clasice, a drcuitelo1r ellectri~e, (cu 1pa1ra,m etri concentrali) nu ar mai fl
care apHca1
va11abna, in sensul cj aplli cand-o, nu ar mai conduce la rezultate corecte?
10
Pentru o linie electric-I avand o lungime fizii cl datl,, I, pe ca1re se transmite un semnal
sinusoidal avand frecventa f se poate accepta aproximatiia ca ,aceasta limita este atinsa
daca
l A. v
> 10 = lOf ,.
in care )v ,este lunglmea de, undo a semnalului sinusoidal (perioada sa1spatiali) iar
v - vitezo de propagore a semnalulu i pe lini.a 1res:pectiva.
Dael semnalul tra1nsmis nu este siinusoidal d, de exe1m;plu, de ti1p ram1pa Hmitati,
timpul de atingere a valorii maxi1me flind T4 linia va fl considerata lunga dacl Tc< 'f, 't f iind
timpul necesar propagirii semnalului pe llinie.
1
11
.2.2. Propagarea undelor de tensiune pe Hnn el!ectirice
2.2.1. Ecuatme de p:r o1pagar1e· pe linii m1o noconductor
Cell mai simplu caz de studiat este eel all unei linii formatc'i dintr-un singur conducto:r $i
avand pimantull drept 1
conductor de intoaroere. Ace,asta este denumita lli nie
monoconductor..
Pimantul va fl considerat ca avand 1
c ondudivitate infinitJ ( a-+ oo , sol perfect
conductor).
Pentru determinarea ecua(iUo·r de propagare :se va nellija componenta l ongitudinali
a curentului de de1plasar1e.
12
Se deliimiteaza un element infinit mic dintr-o linie monoco.nductor (v. fig) ptasata
o:rizontal deasupra pamantului, la o iniltime constantl h.
Se noteaza curentii care intra $i care para sesc suprafata incMsa .E, suprafata care
1
delimiteaza elementul die C·onductor de lungime dx: curentii prin conductor i(x, t) respectiv
i(x+dx,. t) $i curentul elementar prin i zolatia {imperfecta) a liniei, dig:.
Tensiunile la intrarea ~i ie~irea cuadripolului vor f i u(x, t) respectiv u(x+dx, t), caderea
ra de tensiune du intre punctele A ii B, f luxul magnetic elementar
elementa1 d~ prin
.suprafata deschi.s-1 care se sprijin-1 pe conturul r , oriental dupa directia fluxului magnetic
iar sardna elementara inchi1sa in suprafata I , dq.
du
i(x,t) ~
------
~
,; I. r
- - - - ·- - - ·- · - - - _1 i(x+dx,t
13
Curientul l 'i t:ensiunea la ie1irea cuadripollullui vor fl determinati retinand numai 1

1
p rimii
doi terimeni din dezvoltarea .in,serie Toylor a fonctiHor u $i i, adici:
·( + dx , (). = l·(' X, ( ) +
l X I
az(Ox
x, t )1dx
.
(1)
' ( + dx, t ) -_... l'.I' (X, t ). + au(x'
U X ax t) d:t.
Cu acest:e 1p red.dr;i se pot defini parametrii lineh:i:
(2)
Aq dq 13.ig dig
i~~ .
C 0 = wll L.l.
- dx; G 0 = w1l
11:~
- •
l!x .o u · Ax u· Ax o u · lix u · dx
Ro [n/1m) este rezistenta lineici to:n gitudinala a liniei, Lo[H/m) - inductivitatea llineici,. Co
[F/m] - capaciitatea lineica, Go[S/m) - conductanta llineici (figura urmitoare)'.
14
Relatme (2) 1
p ermit descnerea vair1iatmor elementare ale tensiunH, fluxului magnetic,
sarcinii $i curentului prin iizolatie, in funqie de parametrii lineici:
If • • F •
dr
Parametrii lli neid ai unei linii monoconductor.
du = R0 · i · dx; d© = L0 ·· i · dx;
(3)
dq = C0 ·· u · dx; dig = G0 • u · dx.
Ro $i Lo sunt parametri lineici longitudi1

nali ce definesc rezistenta1 $i inductanta
1c onductorului iar Co $1i Go1- parametr1i lineici transve:rsaU, definind capadtatea fata de sol a
1c onductorului respectiv conductanta iz.olatiei dintre conductor $i sot
15
Urm~r1ind conturul inchis r se va scrie legea induc~iei electromagn,etice,
(4)
$ii tinand seama de sensul de parcurs atribuit l ui r:
- u +du+ u + au dx = _A_(d<I>)
ax dt . . (5)
Cu 1~latUle (l), ,e,xpresia (5) devi1ne:
- au = Ro . i + Lo, . Bi
ax at . (6)
16
Legea 1conservarii sarcinii electliice din suprafata inchi&A I,,

1
-f ;: -
j ·dA = - -dtd (dq ) , (7)
r
devine, detaliind termenii integra leii de suprafatA, cu considerarea semnului curentilor:

1
-
. + l. + -Bi dx + d l .g
l
d (d
;;;;; - -
)
' q ' (8)
ax dt
~i consider,and relatme (3):
(9)
p ri1m ul ordin (6) $i (9) - numite, $i ecuatHle

Perechea de ecuatii cu derivate, partiale de 1
telegrafi~tilor de ordinul I - descriu fenomenele· de propagare pe linii electrice
monoconductoare, cu pierderi.
17
Cu exceptia unor regimul'ii partfculare, liniile el1ectrice reale sunt caract.erizate de

pierderi longitudinale ~i transversale relativ reduse, a~a incat, intr-o primA aproximatie, in
rela1me (6) $i (9) se 1
poate considera Ro= 0 Jii Go =0 (linii filrA pierderi, in care rezistenia
conductorului este null far izola1ia conductor-sol este perfecta).
Acceptand aceasti aproximatie relatiile respective devin:
(10)
Rela1me (10) oonduc la rezultate a.cc-eptabile chiar $i pe.n tru linii reale, cu pferde;ri, in
cazul in care cilderea de tensiune r·ezjstivA Ro·i $i curentul electric transversal Go·u au valori
mid in ra,port cu ce1le11arrte componente.
Aceste conditii sunt indeplinite in cazu'I m~1 rimilor rapid variabile care apar, de
e•emplu, Ila propagare.a undelor de sup:ratensiune de tris·net. in aceste cazuri,
componentele preponderente sunt ce'l·e .care conl)n deriivate in raiport cu timpul $i nu cele
care multiplica tensliunea sau cur.entu'I.
18
i1n studiull procesefor de pro pagare, in spedal in caz.urile in ,care este nec-e.sara
1
1
determinarea solicitirillor izola(iilor echipamentelor, sunt utilizate de cele mai multe ori
ecua(iiile de propagare pe Hnii firi pierderii.
Acestea vor conduce la rezultate acoperitoare din 1
punct de vedere al solicitiri'l,o r
dielectrice.
Atenuirite amplitudinilor undelor de tensiune sau cur,e:n t datorate cideri'lor de
pe rezistenta elect:irici longitudinali a l'iniei sau/~i cur,e ntului ,efectric transversail,
tensiune· 1
prin rzolantul imperfect: dintre condudor ~i pi.mint, sunt luate in consideratre numai in
studiile c-are necesita o predzie ridicati sau in caz.urUe in care atenuirile au o ponder·e
importanta (cum ar fl studiul propagi1rilor pe liniii pe care apare· des·carcarea corona de
impuls) ..
Derivand i1n funqie de·x priima ecu.afie din (10) iar pe a doua in functie de t, rezul:t i:
-8
2
- u- L0 · - o2 i
ox2 - atax
(11)
2 2
- -8 i -C
- 8 u
0 ·- 2
oxBt 8t •
19
lnlocuind in prima ecuatie derivata curentului functie de " $i t (cea de-a doua ecuatie)
1
se obtine:
(12)
Procedind similar se ob1ine $i ecuatia ,curentuJui, formal identica cu (3.12):

1
-
a2i 21
=Lo·Co· - 2
a (13)
ax2 ot
lntroducjnd notatia
1
Vo = --;:::::== (14)
JLoCo
ecuatiile (12) ~i {13) pot fi scrise sub forma:
8 2u
--=-·--.
ax 2 Vo2 at 2 '
(15)
a2..l
- ~ - ·· -
I o2 i
ax 2 Vo2 ot 2
20
Sistemul de ecuatii (15), constituie ecuatiille telegr,afl~tUor de ordi1

n u'I al doHea (care 1
sunt ecua\ii cu derivate partiale de ordinul all doilea, cu coeflcienti constanti, omog,ene, de
ti1
P hiperbolic).
So'l u(iile a,cestor ecuafii sunt, dupa d'Alembert, de forma (de exemplu, pe:n tru ecuatia
(12)):
u(x, t) = ud (x - v0t) + ui (x + v 0 t ). (16)
A~adar, tensiunea intr-u1n punct dat ~i la un moment de timp p:recizat rezulta ca suma
a doui func1Jii arbitrare de argumente (x - 'Vot) ~i (x + vot),. funcl)i determinabile, din
conditiille inttiale (la t =0) ~i la limita1(la capetele Hniei, x = O, x= I}.
1
Constanta vo,este denumitj viteza de propagar·e a u1ndei 1

pe linia firi pierderii.
21
0 so~uiie simHar,i Celei de forma (16) ar putea fi determinad i i pentru curent,

1 1
,a vandu-se in vedere cazul gener,al .

Totu$i, llu andu-se in 1c onsiderare faptull ci cell e, doui mi1ri1m i (tensh1nea $i curentul) nu
pot fl decuplat:e, se cauta o solo.tie particulara.
Pent1ru aceasta, se va intewa prima reil atie di1
n (10)1, conside,randu-se 1
cunoscuUi
solutiia 1p entru tensiu1
ne (relatia (16H.
in vederea integririi in funct;ie de variabila ti1m,p , se va exprima derivata au/a-rin
funqie de aulat . Deriivata te1nsiunii in functi:e de x se, poate expri1m a astfel:
in Hmp ce oulot este
(18)
22
(19)
deeii
lntroduca1n d (20) in 1p rima 1'\eiaue din (10) se obtine
J a(
- - ud - 11 1-
)= Lo · -Bi (21)
v0 at a1
care poate fi pusi sub forma :
(22)
23
lntegra1nd i1n funqie de timp aceast.A expresie se obJine:
i = _!_(ud - ui )i + f(x) . (23)

L-ovo
lntroducem acum notatia
(24)
ti numim aceastii constanti1-;mpedanfa caracteristica a#nleifarfJ pierde'fi'.

Pentru a determina func1ia Jlx) (constantii in raport cu timpul) derivim ex1presia
(23) $i o,introducem in a doua riella ti:e din (10). Va rezulta:
(25)
24
(26)
rezulti ci f ' (.x) = 0 d ed funqia J este constanti 1i in raport cu variabila x $i deci poate fi
1
considerati o conditie iniliali pentru curent, aceeaJi in orice punct al lliniei jJ la orice
moment de timp, care nu influenteazi procesul de 1p ropagare $i 1
pe care 0 notam lo. 1
Separand 1i din solutia (116) o mirime consta'n tl Uo (daci exiis ti), avand a ceeaii 1
semn1ificatie de 1condit ie initiaJI, dar pentru tensiun,e , for1ma g1e nerali a 1expresiei tensiunii
1i 1r,es pectiv cu rentu lu i va fi:
i1(x,t) = ud i( x -v0t) + Hdx + v0t)+ U 0 ;
(27)
......________________ i1(x,t) = ,i_· [ud(x - v0 t) -_______________
c
u 1(x + v0t}l+ / 0 .
___.
25
2.2.2. lnterpretarea fizici a soluiiiilor ec uatii'lor de propagar·e

1
Sohitme ec:uatmor de 1
p ropagare (27) sugereaza ca Gele doua componente ale
tensiunii respec:tiv curentului intir -un punct al Uniei pot fi considerate ca fiind unde mobille.
De exe:m plu, cunosc:and val,oa1rea func(iei Ud la1distanta x masurata1de· la in·c eputul lliniei ~i
1
la moment.ul de timp :t ·~i com1

1
p ariind ,cu valoarea ace!leia~i functii I.a o dista1
n ti x+Ax ~i la un
mom,e nt de timp t+At, unde Ax = 11;0-At, se observi identitatea celor doua vatori1,
argumentele func1iUor fiind ac,e1l,ea~i1 :
ud (x - v 0 t )i = ud [(x + 11x) - v0{t + !lt )] (28)

Rez:uH:i ci valoarea funcfie;i ud in punctul x ~ 1i Ila momentul t se regase~te in punc:tul
x+Ax ~i la mom1entul t+At (flgura 1).
26
in acest fell, functra Ud(x+vot) poate fl

interpretata ca o undi de tensiune· care se
propaga nedeformati in lungul liniei, in s.ensul
x+Ax
crescator ail coo:rdonatei x, cu vUeza constanti
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Vo. Astfel, funcfia1 Ud(X+vot) defi'ne$le undo
a)
directii: (sau incidenti) de tensiune.
s-i1mii.ar, se obs "" f I ... I
- erva aptu ca va .oarea
u{(x- ii.Y)+ i'o(t+.6.t)] 11.Jx+Vot)
"
functlel u1(x-vot), la dlstanta x de la inceputul ..f-'-...,__ ~
liniei ~i Ila m.o mentul t 1 este aceea~i cu cea
1
determinata Ila distant.a x-Ax 1i Ila mome:n tul

b)
t+At (figura11):
Fig.I - Unda directa (a) ~i u:nda inversa (b).
ui (x + v0 t) = z~i [(r - .Ax)+ v0 • (t + At )] (29)
Functia ui(x-vot) poate fi inte;rpretati ca o
undi de· te;nsiune care se p:r opagi nedeformati in lungul l'ini:ei, in sensul descrescitor al
·coordonatei x, cu viteza1constanti. vo.
Astfel, functfa u1(x-vot) define$te undo .inversii (sau reflectata) de tensiune.
27
in studiull p:r opagiirilior, rela1~iile (27)1 sunt utilizate eel mai adesea sub for1ma
p:reze1n tati i n (30) ignor,andu-se co:n stantele Uo ~i1 lo, firi semnifica(ie din punct de vedere
al fe1
n ome,n elor de propagat,e.
in unel~e si1tuatH co:n crete, cum ar fi determinar,ea solkiti1
1
r ilor diel~ectrice ale izolatiei,
trebuie si1se tini sea1m a $i de .aceste conditiii
1
ini~ia1le, daca1acestea exi1s ti..
u(x, t) = ud + ui;
(30)
i(x, t) = id + ii = Zl (ud - Uj}
c
28
2.2.3. Semnificatia fizica a notiunilor de impedanfi caracteristici. ~i viteza de propagare
lmpedan1a caracteristica Zc, definita in relafia (24), este numai dimensional o

im,p edanti, fira a avea aceea~i semnificatie fizka.
Pentru o linie fara pierderi impedanta caracteristica nu depinde de lungimea liniei $i
nici de caracteristicUe semnalului transmis pe linie (frec.ven1a, timp de cre$tere) ci numa1i
de para,m etrii l'ineid.
Zc caracterizeaza g;lobal, printr-un singur parametru, o linie electric lunga. Zc arad
p.r oporfiona.l itatea dintre func1.ia care descrie unda de tensiune ~i cea care des'Crie unda de
cu rent.,.
(31)
cu alte cuvinte descrie modul in care se genereaza una pe cealalta, cele doua unde
asociat:e, care parcurg linia.
29
in cazul unei liniii mo:n oconductor plasata 1o rizo1n tal deasu,p ra pamantului, conside:r at a
1
fi perfect co:n ductor, inductivitatea lineica lo poate fi determi1n ata din relatia:
Lo = ~ · hl 2h = 2 - 10- 7 . Jn 2h. (H/m] (32)

2-~ ~ ~
in care fJo este perm,e abilitatea magnetica a mediului (aerului), ro .... raza conductorului, h fiind
inAl(imea de suspensie a conductorului liniei deasupra pim:Bntului). Aproximatia admisa: ro<< h.
capacitatea lii nei1ca Co 1p oate fii determinata di1

n relatia:
Co = 2TIE o _ 0,0556 · l 0-9 [F/mJ (33)

1n 211 1n 2h
ro ro
unde so este pe:rmithiitatea dielectricl a1mediului (aerului). in cazu1I particullar precizat,
parametrii li1n eici nu depind decit de caracteristicile geo1m et1rice .ale liniei $i nu depi1n d de
materia1lul din care este conf,e ctionat conductoru I.
1
1
30
Folosind re~latii'le (32} ~.i (33),. presupunand un conductor cu raza1ro =1 cm, suspendat
la o inaJtime de 10 m fata de sotul 1
perfect conductor, valorile care se obtin pentru
inductivitatea ~i res.pectiv ·Capa,eitatea llineicl sunt: lo= 1,52 pH/m (1,52 mH/km) $i
Co= 7,31 1pF/m (7,31 nF/km}.
Pentru cakulul parametrilor lineici ai liniUor reale tr,ebuie sa se ti1
na seama de faptu'I
ca a,ceste linii sunt trifazate, Ca 1
O· faza poate fr f.asdcutatl (re·allizatl din mai mult:e
conductoare), deci ra,za care se i a in calcul este una echfva,lenta ~1 ca p~miintul nu este un
conductor perfect, relatiile prezentate urm.and a fi corecta1te cu un factor dependent de
conductivitatea solului $i de frecventa semnal:urui transmis.
Avand in vedere relatiile (32) ~i (33),. expresia impedantei caracteristice devine:
In 2h
Z, = 2:·~ (34)
31
Daca se noteazi 1cu Zo impedan(a de und:i a vidullu ifaerului (care 1

r eprezinti const,a1n ta
de p:ropo11Jonalirtate intre am;p litudinea componentei de ca1
m p electric $i cea1 de cam1p
magn,etic. a un,ei unde 1e lectro:magnetice, radiate la departare, fata de sursl,. respectiv la 10
distantl fati de aceasta caff! depi$e$te 'A/2x, 1 flind lungim1ea de undi a unui sem nall
1
radiat: de forma sinusoidala),
Z0 =
v(µ;:
;;; = 120x - 377 '1 , (35)
rezult:i ca 1 n ta caracteriistic:i a unei HnH monoco:n ductor, farl pierderi, sH:uati

i mpeda1
pra unui sol perfect conducto:r po.a te fi dete1rmi1n ati din relatia:
deasu1
zc = z0 • bl 2h = ,60 . hl 2h ( 36)
2n ~ 10
32
in cazul Hniilor monoconductor in cablu, in configurafle coaxlala1 relafia (36) devine:

z, = Zo . {;; . In K = 60 . {;; · In R
211 v;; ro v;:; ~o
(37)
unde rt> este raza exter1

ioara a conductorului iar R este raza interioari a ecranului cablului
(aflat la potentialul pamantului). Cum conductoarele utiliz.ate sunt nemagnetice (Jlr =1)
rezult~ c~ impedanta caracteriisticii va depinde, in afara unei constante, de permitivitatea
relativa a izola1iei ~i de cele doua m~rimi geometrice.
in tabelul 1 sunt prezentate valorile uzuale a'le impedantei caracteristice pentru

diferite linii.
Ta.b elul 1. Valori tjpice ale impedantei caracteristic.e pentru diverse linii
Tip llinie Un,(kV] Zc (Cl)

110 400
220 380
Linie electrica aeriana
400 300
750 260
Cablu de ener,g ie 30...7S
Cablu coaxial pentru circuite de 50•..60
masurare
33
n ceea ce prive~te viteza de propagare pe o linie aeria.n a monoconductor, daca se·

i1
introduc In relatia de definitie expresiile (32) 'i (33) ale inductivitatii spedfice Lo 'i
capadtatii specifice Co rezulta
(38)
unde s-a notat cu c viteza de propagare in vid (aer) a unei unde electromagnetke
(c = 3·108 m/s}. in cazul linHlorin cablu, coaxial e, 1
c c
Vo"" "" - • (39)
Jµ r ·Er n
Evident, n>l. in concluz.ie, daca pentru Uniile electrke aeriene viteza de propagare a
unui semnal electrk este apropiata vitezei de pro1pagare a undelor elect·roma,gnetice in vid,
1
In c"3zul ·Cablurilor de energie viteza Vo are o v.aloare 1practic egala cu c/2 (permitivitatea
relativ~ are, in g:enerall, valori apropiate de 4) in tii mp ce pentru cablurUe coaxiale de
m~surare viteza de 1
propagare este de drca 2c/3.
1
34
2.2.4. Factori de propagare in linii monoconductoare
in cazuri reale, apar frecvent situa\ii in care sunt conectate in serie linii cu impedante
caracteristice de valori diferite ..
in acest caz apar, in punctul de racord, fenomene de reflexie ~i tiransmisie (refiractie)
ca ~i in optic~, atund cand de pe una din linii sose$te o unda de tensiune sau de curent.
2.2.4.1. Factori de propagare pentru undele de tensiune
Vom analiza, in ce'le ce urmeazj1,. fenomene~le care apar in punctul de racord a doua
linii avand impedante caracteristice diferite, daca pe una dintre· llinii apare o unda
incidenti de tensiune, uoi. (figura 2).
LI L2
!IOI \ !112 /
- - - - - - - ~--
-----~
~- I --~
-----·-----·~--2
........... ......
0 - - - - - ~-
0
;:z; ' ' ' " >>>;z;z;:. >i,>·W >· >},,, ;;;;;z;s >J >; >Z>J>z;; ;zn;;>} ;;;;»»J'' ,,.;;; >;>;;>;.;;;;;;;;,,. ;;;~ >i> s:;y,,,
F'ag.2 • Propagarea1undelor de tensi:une in pundul de racord a doua1mii cu caraderistici diferite.
35
p,e ntru determinarea factorUo:r de propagare In punctull de racord l al celor doui linii,
avand impedantele c-a1r,acteristice Z c1 ~i Za, p:resupune,m Ca acestea sunt suficient de lungi
1
(teoretic infinite) a~a incat fenomenel'e de la capetele liniilor si nu poad infjuenta

procesele de propagare di1
n punctul de racord ainalizat.
Tn cazuri reale (linii de lungime finid) procesele ce apar i n punctul de racord nu vor fi
influeniate de cefe ce apar la capetele liniilor eel putin o durata de timp precizabila.
Acceptand aceasta ipoteza vom considera, initial, ca punctul de racord 1 apartine
primei linii (avind impedanta caraderistici Zrl). Tn consecinti, 1
1
p ot fi scrise relatme:
Ut = Uol + lllO;
ii = i (uoi - urn)
e
(40)
36
Dac~1 vom considera punctul de raco:rd l ca apartinand cefei de-a doua HnH vom putea
scrie re•a(me:
.--.
I
. -
11 12
Zc2
C41J
valabUe atat timp cat nu exist~1 compo:n entele reflectate de la sfa~itul liiniei L2.
in r,elatme (40) ~i1 (41) s-a notat cu U:te tensiunea re,i lectati, care se propagi dinsp:re
punctul de racord J citre inceputul p·rimeii linii, iar uu - tensiunea transmisa pe cea de a
1
doua nniie ,1 ,care se 1

p ropagi de la 1 spre sfar,itul cel!ei de-a doua linU (linia f iiind teoretk
infiniti1, nu ,a1p are 0 undi 1reflectati de tensiu1ne de la sfar§oitul Hniei).
1
r,e'l atiile (40) ~i (41) rezulta expresme tensiunilor, refilectati ~i tir ansmisi
Din 1
2Zc2
u12 = · uo1 = r.r. · "01 ;
Z cl + Z c2
C42J
. _ Z c2 - Z cl . _ R
" rn - · uOI - ,.... · l' ot ·
Z cl + Z c2
37
Factorii 1care mulHplici tensiunea incidenti, din rela(iile (42) sunt de:n umiti astfe:1: a-
fa1ct,o r de trans misie iar p- factor de 1'\efle>de (pentru undelle de te1nsiune):
1
C43)
Se co:n stati faptu~ ca e:ei doi factori de p:ropaga11"1e,. a ~i p, nu sunt independenti, intre,
1ei1exist.and relafia:
C44)
Limitele de variatie ale valorill orfactorilor de propagare rezulta din tabelul 2, i1n 1
care s-a
1co:n siderat constantA impedanta caracteristicA a liniei Ll in timp ce impeda1n ta caracteristica1
a liniei L2 a fost co:n siderati1variabili, in intr~ i ntervalul de valori teoretic, posibile.
p,e ntru exempliflcare s-a considerat ca und,a de tensiune hracldenti uort est,e de tip
treaptJ de t ensiune.
1
38
Tabelul 2. Liimitele de varial!ie a fact:oriilor de propagare
Nr.
crt. Z2 a. p I lustrare grafici Observat ii
(ste C31JUI, leoretic, in care

1 : 01 lm = 0 sa u, praotic, Co2 ~ a;i
1 0 01 -1
111:-l I. Clinia avand Zc1 este inchisa 1
u n1eondensator)
pe
l: DI ( ste cazul c:onectirii 1un,e'i li11ii

2 O<.Zd<Zc11 1
0 <C1 < 1 -l<p<01 1 ....
l' 11
electrice aeriene cu ,o lin.ie in
+
llio l cab1fu
l~o1 "n. Cele douii lin ii au impedanfe

3 Zc2 =Zct 1 1
0 --+ ]--=t carade ristfoe eple (linia
] avand Z:1este ada,ptata)
U10... I ( ste cazul c:onectirii 1un,e'i li11ii

4 Ztl<Z~«'J 1< e& < 2. 0<0<1 t:•' ~'" I n cablu OU 0 llinie electriici
aeriani
l
Este C31JUI, leoretic, in carie
U io~
~
s GO 2 1 ~DI - f+
r1 12
C02 = 01sau, practi c, L00 ~ a;i
Clinia avand Zc1 este inchisa 1pe

] 01lbObinaJ
39
Valorile factorilor de propagare din tabe~lul 2 sugereaza so!lutU tehnice foarte utile:
• conectarea unui condensator la sfir~itul unei linii pe care apare o undi de tensiune are ca
efect, in momentull initiial, in care undla sose~te la bornele sale, obtinerea unei solidtari
dielectrice nule a1izolatiei acestuia;
• conectarea unei linii tn cablu., in serie cu o Unie electrkit ,aeriani,, pe care sose~,te o unda de
tensiune, deterrnina limirtarea sollicitariilor dielectr1
ice transmise tn instalatiile care sunt
alimentate priin intermediul cablului ;
• la trecerea unei unde de tensiune de la o Hnie in cablu catre o linie elecuici aerianii apare, o
majorare a solicitarii dielectrice a izolatiei liniei aeriene, comparativ cu solidtarea izolati ei lli niei
in cablu;
• o bobina plasata la sf:ir"$itul unei linii electrice., de pe care sosejte o undii de tensiune,
determina, i n momentul inipal, dub!larea soli:citarii la care este supusa izol.a fia sa.
A$adar, limitel1e de variati·e· a factorilor de· 1
r,e flexie $i1de tra1nsmisie sunt:
o.e[o. 2], iar JJe [-Ll] (45)
40
2.2.4.2. Factori de pro,pagare pentru undere de curent
Undelor de tensiune care se pr,opa,gJ i n lungul unei linii lungi le sunt ataj.ate unde de·
cu rent-.
in propagarea lo:r a,ceste unde sufera11procese de refl'exie $i de transmisie, ca ~i undele
de te:nsiune, i n puncte de disconti1
n uitate a impedantei caracteristice, deci fa trecerea de la
o linie avand o anumita lmpedanta cara.ct,erlstica catre o alta, avand parametrii lineki
diferiti.
Vom nota ,cu a ' factorul de transmisie a undei de curent $i cu P' -factorul de reflexie
al aceteia$i unde.
Din relatme (46} $i (47) pot fl determinate expresiile acestor factori.
i n acelea$i ipo·teze acGeptate pentru determina:rea factorilor de pr,o p,agare pentru
undele de tensiune, punem aceste r,e latii sub forma:
u 1 = Zc1 · (i0 ~ - i 10 ~
it = io1 + i10 ·
(46)
t:11 = Z c2 · i12;
11 = ·' 12 ·
41
in aceste 1rela(ii, io1 e.ste unda de curent incidenta, irn - unda de curent: 1
reflectata, iar
lu - unda de curent electric transmisi. Eliminind tensiunea u1 intr·e relatme din (36) 'i
egalind expresme ce ·Contin curentul ii, rezulta:
.
' 12 zz
c2
cl
.
= 1-01
.
- ' 10;
(47)
insumand cele doucl relatii din (47) rezult~ 112 ~i odata cunoscutci expresia sa se obtine
apoi 1i expresia lui 110 • Astfel cei doi factori de propag.are au urmatoarele relatii de
definltie:
a.' = i12 = 2Zc1 .
10 1 Zc1 + Zc2 )
(48)
P' = i 10 = Zc1 - Zc2.
i 01 Zc1 + Zc2
Ca ~i in cazul factorilor de propagare pent~u undele de tensiune, a' ~i P' sunt lega\i
p.r intr-o relalie de interdepe1ndenta de forma1:
a, - ,..R' = 1 (49)
42

Curs 5 TTI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5 TTI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” din BUCUREŞTI

Departamentul de Sisteme electroenergetice/  MC

Tehnica tensiunilor înalte

1.13.2. Metoda deterministl de coordonare a izo1latiei

Metoda nu tine seama 1

in pliincipiu, m,etoda impHca determinarea vatorilor maxim,e ale solicitar1ilor aplicate

in,c ertitudinile inerente iin determinarea atit a n1

Situatn tipic-e de aplica1re a ac-estei metode:

proteqia acestor izolatii cu descircitoarie;

Aleg,e:rea tensiunilor de tinere se face pentru fiiecare tip de supratensiune

Criteriiul de performa nta

~nsiuni de 1inere specificate, Urw

Concfrl,ii de incer·c are

Tensiuni de i;inere standardizate

j Nillel de~ nominal sau standanlDt: mnblu de tensluni de linere U.

1.13..3. M ,etoda statisticA de coordonare a izolatiei

simultan urmatoarele conditii:

in apHcarea acestei metode, actiunea prioritara este cea de stabllire a rlsculul

dens.i tatea de probabilitate p(U) a amplltudinil u a acelora~i solicltari de ten.siune

2. Procese de pr,o paga re in1install atii elect rice

Studiull clasic al drcuitelo1r elec.tric@ presupune faptul cA acestea adm1it scheme

Aproximatia este co atit mai apropi.ata de 1

intr-un regim cvasistationar particular (1n care curentu• de deplasare nu se ia in

in muh:e apHcatiii tehnke, cum ar fl transportul 11a distante 1

p,e ntru a simplifi,ca 1

.2.2. Propagarea undelor de tensiune pe Hnn el!ectirice

2.2.1. Ecuatme de p:r o1pagar1e· pe linii m1o noconductor

Curientul l 'i t:ensiunea la ie1irea cuadripollullui vor fl determinati retinand numai 1

Parametrii lli neid ai unei linii monoconductor.

Ro $i Lo sunt parametri lineici longitudi1

Urm~r1ind conturul inchis r se va scrie legea induc~iei electromagn,etice,

$ii tinand seama de sensul de parcurs atribuit l ui r:

Cu 1~latUle (l), ,e,xpresia (5) devi1ne:

Legea 1conservarii sarcinii electliice din suprafata inchi&A I,,

devine, detaliind termenii integra leii de suprafatA, cu considerarea semnului curentilor:

~i consider,and relatme (3):

p ri1m ul ordin (6) $i (9) - numite, $i ecuatHle

Cu exceptia unor regimul'ii partfculare, liniile el1ectrice reale sunt caract.erizate de

Procedind similar se ob1ine $i ecuatia ,curentuJui, formal identica cu (3.12):

Sistemul de ecuatii (15), constituie ecuatiille telegr,afl~tUor de ordi1

u(x, t) = ud (x - v0t) + ui (x + v 0 t ). (16)

Constanta vo,este denumitj viteza de propagar·e a u1ndei 1

0 so~uiie simHar,i Celei de forma (16) ar putea fi determinad i i pentru curent,

,a vandu-se in vedere cazul gener,al .

in Hmp ce oulot este

lntroduca1n d (20) in 1p rima 1'\eiaue din (10) se obtine

lntegra1nd i1n funqie de timp aceast.A expresie se obJine:

i = _!_(ud - ui )i + f(x) . (23)

ti numim aceastii constanti1-;mpedanfa caracteristica a#nleifarfJ pierde'fi'.

2.2.2. lnterpretarea fizici a soluiiiilor ec uatii'lor de propagar·e

la moment.ul de timp :t ·~i com1

ud (x - v 0 t )i = ud [(x + 11x) - v0{t + !lt )] (28)

in acest fell, functra Ud(x+vot) poate fl

determinata Ila distant.a x-Ax 1i Ila mome:n tul

2.2.3. Semnificatia fizica a notiunilor de impedanfi caracteristici. ~i viteza de propagare

lmpedan1a caracteristica Zc, definita in relafia (24), este numai dimensional o

Lo = ~ · hl 2h = 2 - 10- 7 . Jn 2h. (H/m] (32)

capacitatea lii nei1ca Co 1p oate fii determinata di1

Co = 2TIE o _ 0,0556 · l 0-9 [F/mJ (33)

Daca se noteazi 1cu Zo impedan(a de und:i a vidullu ifaerului (care 1

radiat: de forma sinusoidala),

rezult:i ca 1 n ta caracteriistic:i a unei HnH monoco:n ductor, farl pierderi, sH:uati

in cazul Hniilor monoconductor in cablu, in configurafle coaxlala1 relafia (36) devine: