Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iii 31 NP 134 2014
Iii 31 NP 134 2014
CUPRINS
Pagina 2 / 58
5
Pagina 3 / 58
6
(4) Un proiect de epuizment trebuie s conin i soluii de rezerv care s permit aplicarea
unor corecii sistemului de pompare chiar în timpul funcionrii acestuia (creterea
denivelrilor de pompare, suplimentarea numrului de foraje de epuizment .a.) în cazul în
care nu pot fi atini parametrii de exploatare calculai.
(5) Soluiile tehnice adoptate pentru realizarea epuizmentelor trebuie s satisfac cerinele de
eficacitate tehnic i eficien economic, iar pentru situaii deosebite se vor utiliza modelri
matematice, simulri hidraulice i altele de aceast natur.
1.2. Definiii
În prezentul normativ se utilizeaz urmtoarele definiii:
1.2.1 Epuizment
(1) Prin epuizment se înelege ansamblul lucrrilor care se execut în amplasamentul
construciilor cu fundare direct, sub nivelul pânzei freatice ori sub nivelul piezometric,
pentru a face posibil executarea în siguran a excavaiilor i a elementelor de fundare.
(2) În cazul în care, sub cota de fundare, exist un acvifer captiv, sub presiune, care pune în
pericol stabilitatea vetrei gropii excavate, epuizmentul trebuie extins i la acest acvifer pân
când subpresiunea pe vatr scade sub sarcina geologic diminuat prin excavare.
(4) Durata necesar de funcionare a unui sistem de epuizment începe din faza premergtoare
deschiderii excavaiilor i se încheie dup realizarea integral a excavaiilor i etanarea
fundaiei. În situaii speciale, epuizmentul se poate prelungi i dup finalizarea lucrrilor de
fundare a construciilor.
(5) Dac nu se impun msuri speciale de meninere a nivelurilor apelor subterane la cote
coborâte în perioada post-execuie, echipamentele de epuizment se dezafecteaz i nivelurile
apelor subterane pot reveni la cotele iniiale.
1.2.2 Drenaj
(1) Drenajul reprezint cea mai utilizat metod de captare i evacuare gravitaional a apei
subterane. O form special de drenaj este drenajul întreinut prin sifonare. Metoda poate fi
aplicat atunci când înlimea maxim de aspiraie nu depete cca. 7.00 m.
(2) Drenajul liber descendent sau ascendent, prin foraje autodescrctoare, reprezint de
asemenea o soluie frecvent utilizat, dac condiiile hidrogeologice din amplasament sunt
favorabile.
1.3.2 Acvifer
Acviferul se refer la volumul de pmânt, de form stratiform, lenticular sau masiv, în
care este cantonat apa subteran. Acviferul este delimitat, cel puin în baz, de un strat
impermeabil (culcu).
Principalele tipuri de structuri acvifere sunt prezentate în figurile 1.1, 1.2 i tabelul 1.1.
Pagina 5 / 58
8
Tabelul 1.1: Tipuri de acvifere separate în funcie de modul de închidere a structurii i de nivelul
apelor subterane
Tipul de acvifer Caracteristici
Delimitat de strat impermeabil numai în
Acvifer
culcu. În partea superioar acviferul este în Cu nivel liber.
freatic
legtur direct cu atmosfera Nivelul hidrostatic Nh este situat în
interiorul stratului acvifer
Cu nivel
Sub presiune. ascensional.
Nivelul piezometric Nivelul
Acvifer Delimitat de straturi impermeabile în culcu i Np al apei subterane piezometric se afl
captiv în acoperi este situat în sub cota terenului.
complexul de straturi Cu nivel artezian.
deasupra Nivelul
acoperiului stratului piezometric se afl
acvifer deasupra cotei
terenului.
Pagina 6 / 58
9
Pagina 7 / 58
10
Standarde
Nr.
Indicativ Denumire
crt.
1. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
2. STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator
3. STAS 1913/16-75 Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic
4. SR EN 1536:2004 Execuia lucrrilor speciale. Piloi forai
5. SR EN 1538:2002 Execuia lucrrilor speciale. Perei mulai
Teren de fundare. Urmrirea tasrilor construciilor prin
6. STAS 2745-90
metode topografice
7. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
SR EN 1997-
8. Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
1:2004/AC:2009
SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
9.
1:2004/NB–2007 Anexa naional
Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i încercarea
10. SR EN 1997-2:2007
terenului
SR EN 1997- Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i încercarea
11.
2:2007/NB:2009 terenului. Anexa naional
SR EN 1997- Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i încercarea
12.
2:2007/AC:2010 terenului
13. SR EN 12063:2003 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Perei din palplane
SR EN ISO 14688-1: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
14.
2004 pmânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
SR EN ISO 14688-1: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
15.
2004/AC:2006 pmânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
SR EN ISO 14688-2: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
16.
2005 pmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
SR EN ISO 14688-2: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
17.
2005/C91:2007 pmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
Pagina 8 / 58
11
2.1.1 Permeabilitate k
(1) Permeabilitatea reprezint proprietatea unui mediu poros de a fi traversat de ctre un fluid
sub influena unui gradient hidraulic i se exprim prin coeficientul de permeabilitate k.
(2) Pentru un mediu poros, coeficientul de permeabilitate reprezint volumul V de ap liber
care strbate în intervalul de timp 't , dup o direcie normal, seciunea A, a curentului de
ap sub un gradient hidraulic i:
V 1 ªLº
k (2.1)
't Ai «¬ T »¼
Coeficientul de permeabilitate are dimensiunile unei viteze i în mod curent se exprim în
cm/s, m/s sau în m/zi.
2.1.2 Porozitate n
(1) Porozitatea total se noteaz cu simbolul n i reprezint raportul dintre volumul total Vp al
golurilor i volumul total al probei de pmânt analizat. Porozitatea total se exprim în
procente din volumul total al probei de pmânt:
Vp
n 100 >%@ (2.2)
V
(2) Porozitatea remanent, denumit porozitate efectiv (ne), reprezint suma golurilor care
comunic între ele i prin care apa liber poate circula, raportat la volumul iniial V al probei
de pmânt:
V p V pi
ne 100 >% @ d n (2.3)
V
în care Vpi reprezint volumul porilor închii.
Pagina 9 / 58
12
minerale care comunic între ele. În cazul pmânturilor saturate, suma coeficienilor de
cedare i de reinere reprezint coeficientul de porozitate total:
Vwc Vwr (2.6)
Kc Kr 100 n >%@
V
2.1.5 Transmisivitate T
Acest parametru semnific potenialul acviferului de a ceda sau înmagazina ap i se
calculeaz cu relaia:
T k M m 2 / zi > @ (2.7)
în care k este coeficientul de permeabilitate iar M este grosimea stratului permeabil care
cedeaz sau înmagazineaz ap. Se msoar în m2/zi i servete la estimarea debitelor ce pot
fi pompate din forajele de epuizment, care traverseaz stratul acvifer.
(3) O unitate Lugeon (u.L.) reprezint cantitatea de ap Q=1 litru, absorbit pe un tronson cu
lungimea l 1 m din gaura forajului cu = 50-70mm în timp de un minut sub presiunea de
injectare p= 10 at (100m coloan de ap).
(2) În figurile 2.1, 2.2 i 2.3 se prezint câteva exemple de instalaii cu circuit hidraulic care
se folosesc frecvent pentru executarea forajelor de epuizment.
Pagina 10 / 58
13
(3) Pentru investigaii hidrogeologice, de regul, se folosete apa ca fluid de foraj, utilizând
procedeul cu tubare concomitent cu forarea pentru a menine stabilitatea nisipului purttor de
ap. În practica de antier, îns, de cele mai multe ori forajele de pompare se execut cu noroi
de foraj.
(4) Dup executarea gurii de foraj se introduce coloana de tubaj pân în talpa acestuia i se
evacueaz noroiul din interiorul coloanei prin splare cu jet de ap. În continuare, în
interiorul coloanei de tubaj se introduce coloana de filtre, prevzut cu centrori, i pietriul
mrgritar pentru a realiza un filtru invers între stratul acvifer i coloana filtrant.
(5) În cazul în care programul de investigaii prevede testarea mai multor acvifere în acelai
foraj (figura 2.4), execuia forajului se va face începând de la suprafa, cu diametrul cel mai
mare, pân va fi traversat primul acvifer, dup care gaura forat va fi tubat cu coloan
metalic. Continuarea forajului se va face prin interiorul coloanei care închide primul acvifer,
gaura forat va fi tubat pentru închiderea celui de al doilea strat acvifer .a.m.d.
Pagina 11 / 58
14
1
3
4 1
3 2
Fig. 2.4: Schema de tubare a unei guri Fig. 2.5: Schema echiprii unei guri de foraj cu
de foraj. I, II, III straturi acvifere; coloan filtru i coroan din material filtrant:
Np nivel piezometric 1 - coloan filtru; 2 – coroan din material
filtrant; 3 – peretele gurii de foraj; 4 - strat
acvifer permeabil; 5 – strat impermeabil
În jurul filtrului se realizeaz o coroan filtrant, conform figurii 2.5, folosind criteriile de
dimensionare a filtrelor prezentate în tabelul 2.1 (a se vedea i Anexa A, care face parte
integrant din prezentul normativ).
Pagina 12 / 58
15
Tabelul 2.1: Criterii de dimensionare a filtrelor inverse pentru pmânturi necoezive - exemplificri
Criteriu Condiii impuse Observaii
d 15 f d15 f
Terzaghi d 4 5 d -
d 85 d15
d 60 f
Uf 10
d10
Pentru particulele de form rotunjit Dac Uf >10 se elimin particulele mari
d 50 f d 15 f din materialul folosit ca filtru pân când
U.S. Bureau of 12 d d 58 si 12 d d 40 este îndeplinit condiia impus:
Reclamation d 50 d15 particulele din materialul filtrant cu
Pentru particulele de form coluroas d<0,074 mm s nu depeasc 5%
d 50 f d15 f
9d d 30 si 6 d d 18
d 50 d15
Swek – d 15 f d 50 f
d 20 si d 25 -
Davidenkoff d15 d 50
d 50 f
Sichardt 45 -
d 50
d 15 f
Bertram 6 -
d 85
d 50 f
Karpoff 510 -
d 50
- dc este diametrul de calcul al particulelor
care constituie stratul care se protejeaz;
- dac U>5 se corecteaz curba
Standardul df d 60 granulometric prin eliminarea fraciunilor
german d f ;U d 5; d c d 90 d 95
dc d10 mari pân când U 5;
DIN 4943 - f reprezint factorul filtrului, care este
egal cu 4 pentru foraje i 8…10 pentru alte
tipuri de filtre
(5) Pentru pomparea apei din foraje pot fi utilizate pompe de aspiraie (figura 2.6), pompe
submersibile acionate electric, precum i pompe cu aer-lift (figura 2.7).
Pagina 13 / 58
16
Fig. 2.6: Schema pomprii experimentale Fig. 2.7: Pomp cu aer lift: 1 – compresor de aer
executat cu pompa de aspiraie amplasat la (p=5-6 at); 2 – conduct de aer; 3 – sorb; 4 -
suprafa: 1 – sorb; 2 – conducta de admisie; coloan de pompare prin care circula emulsie de
3 – pompa; 4 – vas pentru msurarea debitului aer cu ap; 5 – dezaerator; 6- conduct de ap;
7 – vas pentru msurarea debitului pompat
(6) Dup testarea primului strat, coloana filtrant se obtureaz prin cimentare la nivelul
stratului pompat, se retrage coloana de tubare care etaneaz urmtorul strat i, în continuare,
se procedeaz asemntor ca la primul strat (figura 2.8). Testarea selectiv a straturilor
acvifere se poate realiza i în sistem descendent, executând câte un foraj pentru fiecare strat
ce urmeaz a fi testat. Din punct de vedere tehnic, acest procedeu permite obinerea unor
rezultate foarte bune dar necesit cheltuieli mai mari i durat mai mare de timp pentru
execuie i testare.
Pagina 14 / 58
17
Pagina 15 / 58
18
b. Cu un singur piezometru
r
Q ln 1
r0 (2.11)
k
S S S1 2 H S S1
S (2 H S ) ln r1 S1 (2 H S1 ) ln r0
ln R (2.12)
S S1 2 H S S1
c. Cu dou piezometre
Fig. 2.11: Grup de pompare cu unul sau r
dou piezometre Q ln 2
r1 (2.13)
k
S S 1 S 2 2 H S1 S 2
S1 (2 H S1 ) ln r2 S 2 (2 H S 2 ) ln r1
ln R (2.14)
S1 S 2 2 H S1 S 2
Fig. 2.12: Definirea zonei active a unui foraj imperfect în strat acvifer cu nivel liber
(1) În cazul forajului imperfect apare noiunea de zon activ care se definete ca fiind
adâncimea Ha, sub nivelul hidrostatic, pân la care se resimte influena denivelrii apei în
gaura forajului.
Pagina 16 / 58
19
(2) În funcie de grosimea acviferului, adâncimea zonei active poate fi mai mare decât
grosimea acestuia sau mai mic.
a) Pentru Ha>H coeficientul de permeabilitate se calculeaz cu formula lui
Forchheimer:
R
Q log
r0
k 0.73 (2.15)
>H 2
(H a S )2 @ h0 0.5r0
Ha S
4
2( H a S ) h0
Ha S
a. Foraj singular
R
Q log
r0 (2.17)
k 0.366
MS
Pagina 17 / 58
20
b. Cu un singur piezometru
R
Q log
r1 (2.18)
k 0.366
M S S1
S log r1 S1 log r0
log R (2.19)
S S1
c. Cu dou piezometre
r
Fig. 2.14: Grup de pompare cu unul sau Q log 2
r1 (2.20)
dou piezometre k 0.366
M S1 S 2
S1 log r2 S 2 log r1
log R (2.21)
S1 S 2
a. Foraj singular
R
Q ln
r0 (2.22)
k
S 2 M H M 2 ho2
2.5.5 Foraj imperfect în strat acvifer sub presiune, infiltraii numai prin peretele forajului
a. Pentru l<0,3M
0.336Q 1.32l
k log (2.23)
lS r0
Pagina 18 / 58
21
b. Pentru l>0,3M
0.336Q ª M § 4M · 4M º
k « ¨¨ 2 log A ¸¸ log » (2.24)
MS ¬ 2l © r0 ¹ R ¼
§ l ·
Factorul A f ¨ ¸ se determin grafic din figura 2.18.
©M ¹
(2) Formulele empirice mai des utilizate în calculele hidrogeologice pentru determinarea
razei de influen sunt redate în tabelul 2.3.
Pagina 19 / 58
22
Fig. 2.19: Turnarea cu nivel variabil, Fig. 2.20: Graficul de variaie în timp
sub nivelul hidrostatic a vitezei de denivelare
A H
k ln 1 (2.25)
F (t 2 t1 ) H 2
b. Turnare cu nivel constant, sub nivelul hidrostatic al acviferului (figura 2.21).
q
k
FH e (2.26)
Pagina 20 / 58
23
În relaiile (2.25) i (2.26) A este aria seciunii coloanei de ap din foraj (pentru foraj înclinat
seciunea este o elips); q - cantitatea de ap care se infiltreaz în stratul permeabil în
intervalul de timp t2 - t1; F-factor ce depinde de condiiile din zona ptrunderii apei din gaura
forajului în stratul permeabil. Factorul F, pentru diverse scheme de foraj, se calculeaz
conform relaiilor date în tabelul 2.4.
A r0
Foraj cu coloan de tubaj pân F 4r0
la limita dintre permeabil i
impermeabil
B
Extinderea forajului pe o 2SL
lungime L sub captul coloanei F
§ L L2 ·
de tubaj ln¨ 1 2 ¸
¨ 2r0 4r0 ¸
© ¹
C
Foraj extins pe lungimea L sub 2SL
coloana de tubaj în roca F
mL
granular sau stâncoas, ln
stratificat, cu permeabilitate r0
orizontal i vertical m k h / k v i L ! 8r0
D
Foraj care ptrunde pe 2SL
adâncimea L sub coloana de F
§L L2 ·¸
tubaj care este încastrat în ln ¨ 1 2
stratul impermeabil superior ¨ r0 r0 ¸¹
©
E
Foraj cu coloan de tubaj pân 4r0
la limita dintre permeabil i F
4L
impermeabil, cu partea 1
inferioar a coloanei umplut Sr0
cu nisip din stratul permeabil
F
Foraj cu coloan de tubaj în 5.5r0
stratul permeabil umplut la F
11 L
partea inferioar cu nisip din 1
stratul permeabil S 2r0
Pagina 21 / 58
24
(2) Schema echipamentului de încercare prin procedeul Lefranc este redat în figura 2.22. În
interiorul unei coloane metalice de tubaj (1), din material uor, cu diametrul de 50 mm,
prevzut la baz cu un iu (2), se introduce o prjin (3) care are la capt un trepan (4)
prevzut cu orificii (5) pentru circulaia apei. Din hab (6), cu ajutorul pompei (7), se
pompeaz ap prin interiorul prjinii. Jetul de ap care iese prin orificiile trepanului disloc
materialul de pe fundul gurii permiând, prin apsare i rotire uoar, înfigerea coloanei de
tubaj. Adâncimea gurii spate sub iul coloanei se recomand s fie de 50 cm. Apa care este
pompat prin interiorul prjinii iese prin spaiul inelar dintre prjin i coloan i deverseaz
liber în hab. Cantitatea de ap absorbit în stratul permeabil este egal cu consumul din hab,
care reprezint diferena dintre volumul de ap injectat i volumul de ap reîntors la suprafa.
(3) Cunoscând cantitatea de ap absorbit în strat, dimensiunile cavitii de sub iul coloanei
i presiunea coloanei de ap la nivelul stratului permeabil se poate evalua permeabilitatea
stratului pe care îl traverseaz gaura forajului. Procedeul permite întocmirea unui grafic
continuu de variaie a pierderilor de ap cu adâncimea, putându-se pune bine în eviden
straturile cu permeabiliti diferite.
Pagina 22 / 58
25
Fig. 2.22: Schema de msurare Fig. 2.23: Domeniul presiunilor, exprimate în metri
a permeabilitii prin procedeul Lefranc: coloan de ap, recomandate pentru msurtorile
1-coloana de tubaj; 2-iu; 3-prjin; efectuate prin procedeul Lefranc
4-trepan; 5-orificiu; 6-hab; 7-pomp
În mod obinuit procedeul Lefranc se aplic comod pân la adâncimi de 25-30m, îns
adâncimile investigate pot ajunge la 60-70m i chiar mai mult.
Pagina 23 / 58
26
k AC Wd102 (2.29)
d 60
care este valabil pentru 0.1 d10 3mm i 5 , în care A este o mrime funcie de
d10
unitile de msur în care se exprim coeficientul de permeabilitate. Pentru k exprimat în
m/zi, A=1.
(4) Pentru variaia coeficientului de permeabilitate în limitele 1-8m/zi, relaia (2.28) conduce
la erori în plus de cca. 30 - 40%.
(5) Într-un caz simplificat, când se dispune numai de curba granulozitii nisipului, evaluarea
ordinului de mrime al permeabilitii se poate face cu relaia:
Pagina 24 / 58
27
Tabelul 2.5: Valori orientative ale coeficientului de permeabilitate pentru unele pmânturi
Tipul de Coeficientul de Coeficientul de
Tipul de pmânt
pmânt permeabilitate k[cm/s] permeabilitate k[cm/s]
Pietri cu matrice
Argil 107 argiloas prfoas 105 103
Praf fin i Pietri cu matrice
mijlociu 107 105 nisipoas 104 102
Praf mare 105 103 Pietri cu nisip 102 101
Fin 104 102 Bolovni cu matrice
104 102
Nisip Mijlociu 103 102 argiloas nisipoas
Mare 102 101 Bolovni cu pietri ! 101
(3) Evaluarea saltului de nivel este important deoarece, fr luarea în considerare a acestui
parametru, se pot face erori de calcul privind coeficientul de permeabilitate al acviferului,
debitul de pompare i cotele de denivelare a apei subterane ce trebuie realizate conform
proiectului de epuizment.
Pentru evaluarea saltului de nivel pot fi utilizate diverse scheme i formule de calcul, astfel:
Pagina 25 / 58
28
Q/k Q
'h (0.73 log 0.51) h02 h0 (2.37)
r0 k
2.10.3. Foraj imperfect dup gradul i dup modul de deschidere. Pompare în regim
permanent
(1) În cazul forajelor imperfecte dup gradul de deschidere figura 2.26 rezistena hidraulic
total se determin în funcie de: poziia filtrului în raport cu patul i acoperiul stratului
acvifer, conform tabelului 2.6; raportul dintre grosimea stratului acvifer i raza
forajului M / r0 ; de raportul dintre lungimea filtrului i grosimea stratului l / M (figura 2.27).
Pagina 26 / 58
29
Tabelul 2.6: Mrimea zonei oarbe C a coloanei filtrante în funcie de poziia filtrului în stratul acvifer
Caracteristicile stratului acvifer Poziia filtrului
În interiorul stratului C0 H 0 l0
Cu nivel liber
Adiacent patului impermeabil C 0 H 0 l0
Adiacent acoperiului impermeabil C 0
Sub presiune În interiorul stratului 0C M l
Adiacent patului impermeabil C M l
Pentru stratul acvifer cu nivel liber, determinarea rezistenei hidraulice totale se face tot pe
baza tabelului 2.7, înlocuind M H 0 S 0 / 2 si l l 0 S 0 / 2 , în care notaiile corespund
figurii 2.25.
Pagina 27 / 58
30
M/r0=
M/r0=
M/r0=
Fig. 2.27: Grafice pentru determinarea rezistenei hidraulice totale, 0, pentru cazul când filtrul este
situat în interiorul stratului acvifer sub presiune
Tabelul 2.7: Valorile rezistenei hidraulice totale, 0, în cazul unui strat acvifer sub presiune în care
filtrul este adiacent patului sau acoperiului stratului
M / r0
0,5 1 3 10 30 100 500 1000 2000
l/M
0,05 0,00212 0,0675 1,150 6,300 17,750 39,95 63,00 74,50 84,50
0,1 0,00195 0,0610 1,020 5,200 12,250 21,75 35,10 40,90 46,75
0,3 0,0148 0,0454 0,645 2,395 4,600 7,25 10,90 12,45 14,10
0,5 0,00085 0,0247 0,328 1,130 2,105 3,25 4,82 5,50 6,20
0,7 0,00027 0,0084 0,119 0,440 0,845 1,34 2,01 2,29 2,59
0,9 0,0002 0,0008 0,026 0,064 0,151 0,27 0,43 0,51 0,58
1,0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Pagina 28 / 58
31
(2) Un exemplu de calcul al înlimii de izvorâre (prelingere) este dat în Anexa A, care face
parte integrant din prezentul normativ.
k
va >m / s @ (2.38)
15
(2) Din practica hidrogeologic s-a constat c relaia (2.38) conduce la valori prea mari ale
vitezei admisibile. Se recomand ca pentru viteza admisibil s se foloseasc relaia:
k k
va >m / s @ (2.39)
30 60
Qmax >
2Sr0 h f v a m 3 / s @ (2.40)
în care h f reprezint lungimea filtrului prin care apa ptrunde în gaura forajului.
Pagina 29 / 58
32
Gradientul hidraulic i
Coeficientul de neuniformitate
(3) Pentru diminuarea riscului de antrenare hidrodinamic a nisipului din stratul acvifer,
pompele submersibile folosite la epuizment se pozeaz la cel puin 1,00m deasupra limitei
superioare a stratului de nisip sau în zona filtrului, în dreptul unui segment de coloan oarb
cu lungime de minim 1,50m (v. figura A-2 din Anexa A, care este parte integrant din
prezentul normativ).
2.14.1. Sufozie
Fenomenul de sufozie se manifest prin dislocarea i transportul particulelor fine prin spaiile
intergranulare, fr ca structura de rezisten a pmântului s fie deranjat. În domeniul de
desfurare a fenomenului de sufozie permeabilitatea pmântului crete. Peste o anumit
limit de producere a sufoziei, structura pmântului cedeaz prin prbuire. Pmânturile cele
mai vulnerabile la sufozie sunt nisipurile afânate, cu un grad mare de neuniformitate.
Pagina 30 / 58
33
(2) Eroziunea se produce regresiv, începând de la suprafeele libere ctre interiorul masivului
de pmânt, curentul de ap antrenând în micare fraciuni granulometrice din ce în ce mai
mari, în funcie de viteza de curgere. În jurul golurilor create prin eroziune se realizeaz un
filtru invers care, uneori, poate contribui, într-o oarecare msur, la refacerea stabilitii
pmântului.
2.14.3. Afuiere
Afuierea reprezint un proces de eroziune hidrodinamic a pmânturilor necoezive (nisip i
pietri) generat de curgerea apelor de suprafa sau a curenilor subterani concentrai la
contractul cu elementele unei construcii.
(2) Dac presiunea acviferului depete sarcina geologic, straturile de deasupra acestuia
încep s se deformeze prin încovoiere, apar fisuri i crpturi în bolt i în final pot ceda prin
rupere rapid. Concomitent cu ruperea acestui pachet de straturi, nisipul din stratul acvifer
subiacent poate s treac brusc în stare de fluidizare i s refuleze în groapa de excavare sub
forma unei mase fluide de nisip cu ap.
(3) Refularea nisipului este un fenomen care se produce foarte rapid. Dac nu se anticipeaz
i nu se iau msurile necesare, refularea nisipului poate surprinde utilajele i personalul
muncitor care lucreaz în gropi de excavare, galerii, canale .a. Atenie deosebit trebuie
acordat i forajelor care traverseaz straturi de nisip afânat, deoarece denivelarea apei în
gaura de foraj sub o anumit cot poate crea gradieni hidraulici capabili s declaneze
refularea nisipului în gaura forajului i colmatarea parial a forajului respectiv.
2.14.5. Lichefiere
(1) Lichefierea reprezint fenomenul de pierdere a capacitii portante a nisipurilor
submersate când acestea sunt supuse la aciuni dinamice ciclice provocate de cutremure,
explozii puternice, utilaje care produc vibraii, trafic feroviar i auto intens .a. i se datoreaz
creterii presiunii apei din pori, reducerii frecrii dintre granulele minerale i fluidizarea
nisipului.
(2) Evaluarea potenialului de trecere a nisipului în stare de lichefiere se poate face conform
reglementrilor tehnice specifice, în vigoare, privind pmânturile necoezive, lichefiabile.
Pagina 31 / 58
34
(3) Cu titlu informativ în figura 3.1 se prezint variante orientative de alegere a soluiilor de
coborâre a nivelului apei subterane în funcie de granulozitatea i permeabilitatea
pmânturilor în care urmeaz s fie realizate fundaiile (SR EN 14688-1 i SR EN 14688-2).
Fig. 3.1: Grafic orientativ pentru alegerea soluiilor de coborâre a nivelului apei subterane în funcie
de granulozitatea i permeabilitatea pmânturilor
Pagina 32 / 58
35
(3) Metoda de epuizment direct din groapa de excavaie cu taluzuri nesprijinite poate fi
aplicat numai în cazul în care stabilitatea taluzurilor libere poate fi asigurat pe toat durata
de desfurare a epuizmentului.
Fig. 3.2: Coborârea nivelului apei subterane prin epuizment direct din sptur
(4) Pentru evaluarea ordinului de mrime al afluxului de ap în groapa de excavare prin
taluzuri i prin fundul spturii se poate utiliza formula:
Pagina 33 / 58
36
(6) Când excavarea gropilor cu taluzuri nesprijinite se face în pmânturi necoezive, de tipul
nisipurilor grosiere i pietriurilor, unghiul al taluzului provizoriu se poate evalua cu relaia:
tg E 1 / 2 tgI (3.2)
în care I este unghiul de frecare intern al materialului necoeziv, în stare uscat.
(2) Cele mai uzuale metode de protecie a excavaiilor care se execut sub nivelul apei
subterane sunt reprezentate prin ecrane verticale din perei mulai, piloi secani sau ecrane
din palplane de diverse tipuri.
Pagina 34 / 58
37
(6) În primul caz, dac elementele de sprijinire sunt bine încastrate în stratul impermeabil,
epuizmentul din interiorul excavaiei trebuie fcut numai pentru volumul rezidual de ap
liber care satureaz porii pmântului de sub nivelul iniial al apei subterane i pentru
eventualele exfiltraii care se mai produc prin zone de imperfeciune a ecranului (rosturile
dintre panourile pereilor mulai, printre piloii secani sau palplane .a.).
(7) În cel de-al doilea caz, epuizmentul trebuie s asigure evacuarea atât a volumului rezidual
de ap din incint, cât i afluxul de ap care se produce prin i pe sub ecran.
(9) Conform schemei din figura 3.4, la o denivelare h lungimea minim a liniei de curent este:
l h 2t (3.3)
i corespunde gradientului hidraulic maxim:
h (3.4)
imax
h 2t
(10) Dac icr este gradientul critic la care nisipul începe s fie antrenat, pentru a nu se produce
fenomenul de antrenare este necesar ca imax < icr. Dac se are în vedere i un coeficient de
siguran C, condiia de asigurare a stabilitii nisipului la fenomenul de antrenare se poate
scrie sub forma:
icr
imax (3.5)
C
Fig. 3.4: Adâncimea de încastrare a ecranului sub fundul gropii pentru a evita
antrenarea hidrodinamic
inând seama de relaia (3.4) prin care se stabilete gradientul critic de antrenare
hidrodinamic corespunztor unui curent ascendent, pentru valorile obinuite ale
caracteristicilor fizice ale pmânturilor: n=40% i Js=26.5kN/m3, prin egalarea relaiilor (3.4).
i (3.5), aproximând icr=1, rezult adâncimea minim de încastrare a elementului de sprijin i
etanare sub fundul excavaiei:
h
t (C 1) (3.5)
2
În mod obinuit se ia în considerare un coeficient de siguran C=2 i relaia (3.6) devine:
t h / 2 >m@ (3.6)
Pagina 35 / 58
38
§¨h t h ·¸
în care qª f © H ; h t ¹ este un debit specific adimensional dat în tabelul 3.2; k[m / ora] -
coeficientul de permeabilitate, h [m] – denivelarea i L [m] – lungimea peretelui de sprijin.
(2) Distana d de la limita spturii pân la ecranul de etanare se stabilete pe baz de calcule
de stabilitate a taluzurilor. Distana d trebuie s fie suficient de mare ca în cazul producerii
unor alunecri ale taluzurilor s nu fie afectat ecranul.
Pagina 36 / 58
39
(3) Dac ecranul este bine executat, volumul de ap Vw ce trebuie evacuat prin pompare
direct se poate evalua cu relaia:
1
Vw [ m 3 ] neV (3.8)
100
în care ne este porozitatea efectiv a pmântului din incint, pân la cota de excavare, iar V
[m3] volumul de pmânt din incint, situat între nivelul apei subterane i fundul spturii.
(4) În cazul în care nu se poate asigura o etanare perfect a incintei, datorit variaiei
litologice a orizontului acvifer, în interiorul incintei de ecrane se pot executa i foraje de
epuizment sau se pot folosi filtre aciculare (figura 3.6).
(5) Dup executarea ecranului de etanare, excavarea terenului se poate face concomitent cu
evacuarea apei remanente din volumul de pmânt cuprins în spaiul din interiorul incintei de
ecrane, cu condiia ca denivelarea apei subterane s aib un avans fa de cota excavaiei, de
minimum 1,50 - 2,00 m.
Fig. 3.6: Scheme de lucru în cazul în care ecranul de etanare este imperfect:
a-cu foraje de epuizment; b-cu filtre aciculare
(2) Proiectarea unui sistem de denivelare a apei subterane prin foraje de epuizment trebuie s
stabileasc numrul de foraje necesare i distana optim dintre acestea astfel încât, prin
pompare simultan, s se poat realiza coborârea apei subterane pân la cote stabilite în
prealabil.
Pagina 37 / 58
40
Fig. 3.7: Schem de principiu pentru un capt de înfigere a unui filtru acicular:
a-în timpul înfigerii; b-în timpul depresionrii stratului acvifer
(3) În cazul folosirii jetului de ap pentru înfigerea filtrului, pivotul de la partea inferioar a
tubului filtrant este prevzut cu o supap care permite trecerea apei într-un singur sens,
conform figurii 3.7.
(4) Înfigerea filtrului prin apsare, batere sau vibrare are dezavantajul c pmântul din jurul
filtrului se îndeas, ceea ce are drept consecin reducerea porozitii i, implicit, reducerea
permeabilitii.
(5) Introducerea filtrului prin jet de ap sub presiune prezint o serie de avantaje tehnice care
fac ca acest sistem s fie preferat. Modul de introducere a filtrelor prin jet de ap sub presiune
este ilustrat în figura 3.8.
Pagina 38 / 58
41
Fig. 3.8: Succesiunea fazelor de înfigere a filtrelor aciculare cu jet de ap sub presiune:
1-filtru acicular; 2-furtun; 3-filtru invers; 4-dop de argil
(6) Jetul de ap introdus sub presiune de la 5-6 at pân la maxim 8-10at, disloc materialul i
provoac antrenarea acestuia ctre suprafaa terenului, prin exteriorul evii. În funcie de
viteza curentului ascendent sunt transportate cu prioritate particulele fine creându-se în jurul
evii, pe o raz de 15-25cm, un filtru invers. Pe msura dislocrii i antrenrii materialului de
ctre jetul de ap, filtrul acicular ptrunde în teren sub greutatea proprie, fiind dirijat i
manevrat de ctre un muncitor.
(7) Denivelarea apei în filtrul acicular se poate face prin aspiraie de la suprafa cu ajutorul
pompelor.
(8) Dac permeabilitatea terenului este mic, cum este în cazul prafurilor nisipoase i
nisipurilor fine prfoase, la suprafaa terenului, în jurul evii filtrului, pe o adâncime de 1.0-
1.5m, se realizeaz prin batere un dop de argil (figura 3.8). Filtrul se conecteaz la o pomp
de vacuum care creeaz o diferen de presiune între stratul acvifer i interiorul filtrului
acicular de pân la 0.7-0.8at, favorizând trecerea forat a apei din strat în instalaia de filtre.
Pagina 39 / 58
42
(9) În cazul pmânturilor fine nisipoase, prfoase, cu un procent mai ridicat de particule fine
argiloase, pmânturi care cedeaz mai greu apa, aplicarea vacuumului poate fi însoit de
drenarea electroosmotic.
(10) Drenarea electroosmotic se bazeaz pe crearea unei diferene de potenial între doi
electrozi metalici introdui în teren, dintre care unul, catodul, îl constituie eava filtrului
acicular, conectat la polul negativ al unei surse de curent continuu de 30-60 voli, aceasta
putând fi un convertizor de sudur electric sau un grup electrogen iar cellalt, anodul, o
born sau eava metalic conectat la polul pozitiv al unei surse de curent (figura 3.9).
(11) Prin crearea unei diferene de potenial între cei doi electrozi, apa din porii pmântului,
împreun cu cationii metalici se deplaseaz ctre catod, adic spre filtrele aciculare, mrind
eficacitatea acestora.
(12) Adâncimea de introducere a filtrelor aciculare este de ordinul a 5-9m iar denivelrile
maxime ce se obin la peretele filtrului sunt de ordinul a 3-5m.
(13) Pentru coborârea nivelului apei subterane se folosesc baterii de filtre aciculare dispuse
pe conturul excavaiei, conform schemei din figura 3.10.
(15) În cazul în care filtrele aciculare vacuumate sunt însoite de instalaia electroosmotic,
barele metalice, care constituie anozii, se introduc în teren dup un aliniament paralel cu
filtrele aciculare (figura 3.11) i se amplaseaz ctre taluzul excavaiei astfel încât curgerea
apei s se fac dinspre taluz ctre interiorul masivului de pmânt contribuind în felul acesta la
mrirea stabilitii taluzului.
Pagina 40 / 58
43
(16) Dac este necesar coborârea nivelului apei subterane la adâncimi mai mari de 4-5 m,
filtrele aciculare se dispun în trepte, conform figura 3.12.
- se sap în uscat prima berm, la partea superioar a excavaiei, pân în apropierea nivelului
apei subterane;
- se amplaseaz primul grup de filtre aciculare pe berma creat;
- se deniveleaz apa i se continu excavarea terenului, creându-se o nou berm, pe care se
amplaseaz al doilea grup de filtre aciculare, care lucreaz concomitent cu primul grup;
- dac este necesar se creeaz o a treia berm i se amplaseaz un nou grup de filtre aciculare
.a.m.d. pân ce nivelul apei subterane poate fi coborât sub cota final de excavare.
Pagina 41 / 58
44
(2) Procedeul const în executarea pe conturul incintei care urmeaz a fi excavat a unor
guri de foraj echipate cu tuburi PVC (=70÷100mm). Tuburile respective sunt prevzute la
baz cu supape care permit circulaia apei numai într-un sens, din acvifer ctre tuburile de
vacuum.
(3) Forajele astfel executate se racordeaz la o conduct colector închis etan, care coboar
cu un capt într-un pu de pompare cu fundul i pereii etani, a crui adâncime permite
coborârea nivelului apei sub cota la care se preconizeaz denivelarea apei în fiecare foraj.
(4) Dac morfologia terenului permite fixarea captului liber al conductei colectoare sub cota
la care se dorete coborârea nivelului apei subterane i evacuarea liber a apei refulate,
executarea puului colector i utilizarea pompei submersibile de evacuare a apei colectat nu
mai sunt necesare.
(5) Punerea în funciune a sistemului de drenaj se face prin etanarea întregului sistem,
umplerea acestuia cu ap, printr-un punct de alimentare situat la cota cea mai ridicat,
prevzut cu o pâlnie i o van de închidere i pomparea apei din puul colector.
(6) Prin deschiderea vanei (4) de pe conducta colector, montat la intrarea acesteia în puul de
pompare, în conducta colector se creeaz vacuum care provoac absorbia apei din foraje i
evacuarea acesteia, prin sifonare ctre puul de pompare. Curgerea apei din foraje ctre puul
de pompare înceteaz când nivelul apei din pu se situeaz la cota nivelului apei în stratul
acvifer. Coborând nivelul apei în puul de pompare, sub nivelul apei din strat, sistemul de
drenaj reintr în funciune. Reglarea denivelrii apei în foraje se face prin variaia nivelului
de pompare în puul colector. Denivelarea posibil a apei subterane prin sifonare este de
maximum 6-7 m.
Pagina 42 / 58
45
Fig. 3.14: Schema de depresionare a unui acvifer freatic, prin foraje autodescrctoare,
într-un acvifer captiv, cu nivel liber
(3) Drenajul ascendent, prin foraje autodescrctoare, se aplic în cazul gropilor de fundare
cu fundul spturii situat în straturi de pmânt impermeabil sub care se gsesc orizonturi
acvifere sub presiune (figura 3.15). Acest tip de drenaj se execut cu scopul reducerii
subpresiunii pe care o exercit acviferul captiv, sub presiune, situat sub groapa de excavare.
(5) Pentru a îndeprta acest pericol este necesar ca raportul exprimat prin relaia (3.10) s fie
în permanen subunitar. Acest lucru se poate realiza uor prin coborârea nivelului
piezometric al apei din orizontul acvifer captiv aflat subpresiune cu ajutorul unor foraje
Pagina 43 / 58
46
autodescrctoare care deverseaz liber în groapa de fundare (figura 3.15). Apa deversat
liber din foraje este captat pe conducte sau rigole deschise într-un bazin de unde este
pompat în afara gropii de fundare.
r1-2
Q0 1
h2 H 2 0.73 [log R log(r1 r2 rn )] (3.11)
k n
Pagina 44 / 58
47
(3) În cazul amplasrii forajelor pe un contur circular cu raza (figura 3.18), astfel încât
distana de la fiecare foraj la centrul grupului s fie:
r1 r2 rn U (3.12)
Q0 R
H 2 0.73
2
hc log (3.13)
k U
(4) Când forajele sunt dispuse pe un contur de form dreptunghiular, de lungime L i lime
B (figura 3.19), raza echivalent a grupului de foraje se poate evalua cu relaia:
LB
U [m] K (3.14)
4
în care K este un coeficient a crui mrime depinde de raportul B/L i se determin din tabelul
3.3.
Pagina 45 / 58
48
-
Fig. 3.18: Distribuia forajelor de Fig. 3.19: Distribuia forajelor de pompare pe
pompare pe contur circular contur dreptunghiular
(5) Dac forajele au o dispoziie oarecare, centrul grupului se admite a fi situat în centrul de
greutate al acestuia (figura 3.20). Calculul razei echivalente U a grupului de foraje dispuse
neuniform se poate face i cu relaia:
U [m] A/S 0.565 A (3.15)
U n r1r2 rn (3.16)
(6) Raza de influen R a grupului de foraje se poate evalua pe baza relaiilor din tabelul 2.3,
în care S [m] este denivelarea calculat în centrul C al grupului; H [m] este înlimea
coloanei de ap în stratul acvifer i k este coeficientul de permeabilitate al acviferului.
(7) Când grupul de foraje se afl în apropierea unui râu, la distana d de acesta, în locul razei
de influen R a grupului, se ia în considerare distana d.
Fig. 3.20: Echivalarea efectului grupului de foraje cu efectul unui foraj echivalent cu raza i raza
de influen R. Pentru cazul general, punctul C este situat în centrul de greutate al grupului
Pagina 46 / 58
49
Q0 1
h H 0.73 [log R log(r1 r2 rn )] (3.17)
kM n
(2) Aceast ecuaie corespunde suprafeei de denivelare creat de foraje perfecte din care se
extrag debite egale.
(3) Dac forajele sunt dispuse pe un contur circular de raz U înlimea coloanei de ap în
centrul conturului este dat de expresia:
Q0 R
hc H 0.73 log (3.18)
kM U
(4) Pentru straturi acvifere mixte (figura 2.15) relaiile de calcul sunt asemntoare celor
corespunztoare stratului acvifer sub presiune.
(5) Aplicarea metodologiei privind calculul sistemului de epuizment printr-un grup de foraje
care intr în interferen este prezentat în Anexa A, care face parte integrant din prezentul
normativ.
(6) Pentru sisteme de epuizment de dimensiuni mari, aferente unor amplasamente dificile în
ceea ce privete complexitatea acviferelor i prezena unor elemente de construcii subterane
(fundaii adânci, tuneluri i staii de metrou, reele de canalizare, sisteme de drenare a apei
subterane .a.) este recomandabil ca evaluarea parametrilor hidrogeologici pentru
dimensionarea i verificarea eficacitii lucrrilor de epuizment s se realizeze i
experimental, prin grupuri de pompare care s includ piezometre pentru observaii pe durata
experimentului.
(8) În situaii speciale, ca de exemplu executarea fundaiilor în sistemul ”de sus în jos” (top-
down) de multe ori suplimentarea forajelor de epuizment în interiorul incintei nu mai este
posibil. În astfel de situaii, poate fi necesar suplimentarea numrului forajelor de
epuizment amplasate în afara limitelor incintei, pe proprieti care nu aparin beneficiarului
construciei. Pentru astfel de situaii proiectul trebuie s conin soluii suplimentare care pot
fi aplicate în caz de nevoie.
Pagina 47 / 58
50
(1) Proiectul de epuizment reprezint una dintre componentele proiectului general de execuie
i monitorizare a excavaiilor i, în consecin, trebuie corelat cu prevederilor reglementrilor
tehnice privind celelalte componente ale proiectului general.
(2) Monitorizarea, care se refer strict la lucrrile de epuizment, privete doi parametri:
a) variaia nivelului apei subterane în perioada de epuizment i reflectarea acesteia în
stabilitatea general a terenului din amplasamentul construit pentru care se efectueaz
epuizmentul, cât i a zonelor adiacente acestuia în care se resimte influena epuizmentului
(posibile tasri prin subsiden, eventuale apariii de antrenri hidrodinamice ale pmânturilor
necoezive, concentrarea subpresiunilor pe anumite elemente ale gropilor de excavaie care ar
putea provoca ruperi hidraulice, refulri de nisip .a.);
b) evoluia fenomenelor de antrenare hidrodinamic a particulelor fine din orizonturile
acvifere, sub form de sufozii sau eroziuni hidrodinamice.
(3) Monitorizarea variaiei nivelului apei subterane se realizeaz prin msurtori sistematice
ale nivelului apei în foraje piezometrice. Dou exemple de foraj piezometric sunt redate în
figura 4.1.
(5) Rezultatele msurtorilor piezometrice pot fi valorificate sub form de hri diferite: cu
hidroizofreate, hidroizohipse, hidroizopieze, evaluarea gradienilor hidraulici, direcii de
distribuie a curenilor subterani, etc.
Pagina 48 / 58
51
(1) Dezafectarea unui sistem de epuizment poate începe numai dup îndeplinirea unor
condiii obligatorii:
- Lucrrile de excavaii i elementele de rezisten i etanare ale structurii fundaiei sunt într-
un stadiu suficient de avansat pentru a fi eliminat orice risc privind instabilitatea prin flotare
sau de oricare alt natur a construciei, în condiiile în care nivelul apei subterane va reveni
la cotele iniiale (prevederile din reglementrile tehnice referitoare la cerinele de proiectare,
execuie i monitorizare a excavaiilor adânci în zone urbane, în vigoare, precum i cele din
standardele SR EN 1997-1 i SR EN 1997-2);
- Sistemul de monitorizare general privind înregistrarea deformaiilor terenului i
construciilor adiacente din zona de influen a lucrrilor de epuizment va fi în stare de
funcionare (STAS 2745; reglementrile tehnice în vigoare privind determinarea deplasrii
construciilor datorate deformaiilor terenului de fundare);
- Coloanele filtru, neperforate, de deasupra radierului fundaiei precum i tuburile
piezometrice vor fi prelungite pân la cel puin 1,00m deasupra cotei naturale a nivelului apei
subterane, pentru a preveni posibilitatea deversrii apei în subsolurile cldirii în cazul opririi
pomprii.
(2) Scoaterea din funciune a sistemului de epuizment se va face prin oprirea ealonat a
pompelor, dup un program prestabilit, astfel încât s se poat asigura o ridicare uniform a
nivelului apei subterane, cu o vitez de ordinul a cel mult 1,00m / 24 ore.
(3) Pe parcursul revenirii nivelului apei subterane la cotele iniiale, monitorizarea va fi atent
efectuat i va consta din observaii efectuate în spaiile din subsolurile cldirii cu privire la
existena unor posibile exfiltraii din pereii fundaiei, hidroizolaii defecte, etanri
ineficiente la strpungerea pereilor de rezisten de ctre conducte, elemente de canalizare,
cabluri .a. În cazul în care se vor constata astfel de fenomene, sistemul de epuizment se va
repune în funciune pân la remedierea viciilor constatate. Concomitent cu dezafectarea
sistemului de epuizment se vor efectua msurtori de deformaii ale radierului din subsolul
cldirii i ale pereilor verticali, precum i în zonele din exterior, adiacente construciei
(STAS 2745; reglementrile tehnice în vigoare privind determinarea deplasrii construciilor
datorate deformaiilor terenului de fundare).
(4) Dac se vor constat tendine de flotare sau împingeri orizontale care pot genera
deformaii peste limitele admisibile se vor face evaluri privind securitatea construciei în
exploatare i, dac va fi cazul, se vor adopta msuri suplimentare de sprijinire, lestare,
ancorare, etc.
Pagina 49 / 58
52
- extragerea pompelor submersibile, a evilor de extracie, cabluri, etc. din coloanele de filtre;
- demontarea reelei de conducte de refulare a apei din forajele de epuizment i evacuare ctre
emisari;
- obturarea prin cimentare a coloanelor de filtre în zona în care acestea strpung radierul de la
baza fundaiei;
- tierea coloanelor cimentate de deasupra radierului i îndeprtarea acestora.
Pagina 50 / 58
53
Pagina 51 / 58
54
- Msuri care se impun în cazul producerii unui seism pentru protejarea sistemului de
epuizment i securitatea personalului de execuie, a lucrrilor în curs de execuie i a
vecintilor;
- Oprirea pomprii i dezafectarea forajelor de epuizment;
- Msuri de securitate i protecie a muncii.
6.5. Borderou de plane (urmat de setul complet de plane de prezentare general i detalii
de execuie corespunztoare fazei de proiectare).
Pagina 52 / 58
55
Anexa A
(2) Elementele hidrogeologice ale acviferului sunt: stratul acvifer cu nivel liber; coeficientul
de permeabilitate k=35m/zi; granulozitatea nisipului din stratul acvifer prezentat în figura A-
3.
(3) Forajele de depresionare sunt perfecte dup gradul de deschidere, au diametrul coloanei
perforate a filtrului Df=250mm i adâncimea de 42m, iar raza de influen a unui foraj,
determinat experimental pentru o denivelare S=12m, este R=840m.
În figura A-2 se prezint schema de echipare i exploatare a unui foraj din sistemul de
epuizment.
Fig.A-1: Schem pentru dimensionarea unui proiect de epuizment prin amplasarea de foraje pe
conturul excavaiei: a - vedere în plan; b - seciune
Pagina 53 / 58
56
Fig. A-2 Schema de echipare i exploatare a unui foraj din sistemul de epuizment
Pagina 54 / 58
57
A.2 Rezolvare
Se stabilete în primul rând schema de echipare i de exploatare a unui foraj.
Diametrul coloanei filtrante impus de dimensiunile pompei submersibile, care va fi folosit
la pompare, este Df=250mm.
a) Dimensionarea filtrului invers din jurul coloanei filtrante
Exemplificativ, se vor folosi relaiile din tabelul 2.1.
Din curba granulometric prezentat în figura A-3, rezult coeficientul de neuniformitate al
d 60
nisipului din stratul acvifer U n 7,5 ! 5 iar coeficientul de permeabilitate estimat pe
d 10
baza relaiei Hazen, este: k >cm / s @ d102 >mm@ 0.22 0.04cm / s 34,56m / zi
Deoarece U n ! 5 , se corecteaz curba granulometric eliminând fraciunile mari pân se
îndeplinete condiia ca U n d 5 . Se elimin, de exemplu, fraciunile mai mari de 2mm i se
recalculeaz curba granulometric (1). Ceea ce în curba real, pentru dimensiunea de 2mm
corespunde la 72%, în curba recalculat corespunde la 100%. Pentru trasarea curbei
recalculate, procentele corespunztoare fiecrei fraciuni din curba real se înmulesc cu
raportul 100/72=1,39. Pentru prima curb recalculat (1) a rezultat U n 5,6 ! 5 .
Fig.A-3: Curbele granulometrice recalculate dup eliminarea fraciunilor mai mari de 2mm i,
respectiv, 1mm.
Se traseaz o nou curb (2) eliminând fraciunile mai mari de 1mm. În curba real la
dimensiunea de 1mm corespunde 45%. Pentru trasarea celei de a doua curbe granulometrice,
procentele corespunztoare fiecrei fraciuni din curba real se înmulesc cu 100/45=2,22.
Pentru cea de a doua curb recalculat, rezult U n 4,76 5 .
Pagina 55 / 58
58
Folosind cea de a doua curb recalculat pentru care este îndeplinit condiia U n d 5 , se
determin diametrul de calcul dc, rezultând d90=0,85mm i d95=0,95. Se ia în consideraie
valoarea dc=0,95mm.
df
Conform relaiei d f (tabelul 2.1), pentru materialul care se folosete la filtrul din jurul
dc
coloanei perforate diametrul granulelor este:
df 4d c 4 0,95 3,8mm
iar grosimea filtrului invers, conform tabelului A-1, este Gf=60mm. Rezult c diametrul
minim al gurii de foraj trebuie s fie egal cu diametrul coloanei perforate la care se adaug
grosimea filtrului invers:
D D f 2G f 250 2 60 370mm
Debitul Q de exploatare al unui foraj trebuie s fie mai mic sau cel mult egal cu debitul
maxim admisibil.
Pentru determinarea înlimii apei în centrul grupului de foraje se folosete relaia (3.13)
pus sub forma:
Q R
hc2 H 2 0,73 total log 0
k re
în care, conform relaiei (3.14) i figurii A-1, raza echivalent a grupului de foraje este:
Pagina 56 / 58
59
Fig. A-4: Schem pentru calculul nivelului apei subterane într-un foraj de pe conturul excavaiei
Pagina 57 / 58
60
§ Q/k ·Q
'h ¨ 0,73 log 0,51 ¸ h02 h0
¨ r0 ¸k
© ¹
i introducând valorile determinate mai sus pentru parametrii de calcul, se obine:
§ 1546,56 ·
¨ ¸
'h ¨ 0,73 log 35 0,51¸ 1546,56 232 23 23,152093 23 0,152m
¨ 0,185 ¸ 35
¨ ¸
© ¹
Pagina 58 / 58