Grecia se afl n sud-estul Europei, n Peninsula Balcanic.

Se nvecineaz la nord cu Bulgaria, cu Republica Macedonia i Albania, la est cu Turcia i Marea Egee, la vest cu Marea Ionic iar la sud cu Marea Mediteran. Se afl cuprins aproximativ ntre paralele 3500N i 4200N i ntre meridianele 1900E i 2830E. Grecia este format dintr-o parte continental cu numeroase golfuri i peninsule (Peloponesul, o peninsul legat de continent prin istmul Corint) i o parte insular (aproximativ 3 000 de insule n Marea Egee, Marea Ionic i Marea Mediteran). Insulele cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu i grupele Dodecaneze i Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coast. Aproximativ 80% din teritoriul rii este muntos sau deluros, lucru care face Grecia una dintre cele mai muntoase ri din Europa. n Grecia occidental se gsesc lacuri i inuturi umede. Lanul muntos central al rii este reprezentat de Munii Pindus, cu o nlime medie de 2 650 m. Lanul se continu cu insulele Kythera i Antikythera, pn la Creta i Rodos. Insulele Mrii Egee sunt piscuri ale munilor subacvatici care reprezint o extensie geologic a lanului. Grecia ocidental i central conine zone abrupte, nalte, intersectate de numeroase defileuri i alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora i Defileul Vikos - ultimul fiind unul dintre cele mai mari din lume, al doilea ca adncime dup Marele Canion, cu 1.100 de metri.

n lanul Olimp se afl cel mai nalt punct din Grecia, vrful Mytikas, cu o altitudine de 2 919 m. n nordul rii se afl un alt lan muntos, Munii Rodopi, la grania cu Bulgaria. Zona este acoperit de pduri ntinse, vechi de secole. Cmpiile ocup suprafee mai mari n nord, n special n Tesalia de est, Macedonia central i Tracia. Date importante Nume oficial : Republica Elena Situarea : in S Europei, in Peninsula Balcanica si o parte din insulele adiacente Vecini : Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, M.Egee, M.Mediterana, M.Ionica Suprafata : 131 957 km Populatia : 10 601 000 loc. Densitatea populatiei : 80,3 loc./km Sarbatoarea nationala : 25 martie (aniversarea proclamarii independentei-1821) Limba oficiala : greaca Moneda : 1 Drahme = 100 Leptae ( din 2001 - Euro ) PIB : 149 000 mil. $ PIB/loc. : 13 900 $ Orase principale: Salonic, Patras, Iraklion, Larissa. Porturi principale: Eleusis, Pireu, Thessaloniki, Megara, Volos. Aeroport principal: Atena Date-Grecia Suprafa: Total: 309 050 km Pmnt: 130 860 km continent-insule Ap: 1 140 km lacuri-ruri 177 050 km bazinul Egeei (atenie, nu se refer la apele teritoriale, ci doar la regiunea egee inclus)

Granie terestre: Total: 1 935 km rile vecine: Albania 282 km, Bulgaria 494 km, Turcia 931 km, Republica Macedonia 228 km Coast: 15 021 km Apele teritoriale: 12 mile marine Clima: Trei zone climatice bine definite: mediteranean, alpin i temperat Relieful: n general muntos, lanurile muntoase se continu n mare sub form de peninsule sau lanuri de insule Extremele altitudinii: cel mai jos punct: Marea Mediteran 0 m cel mai nalt punct: Muntele Olimp 2 919 m Resurse naturale: bauxit, lignit, magneziu, petrol, marmur, zinc, nichel,plumb, hidroenergie, gru, fructe i legume, tutun, msline, sare, sfecl de zahr, struguri, bumbac, vite Folosirea terenurilor: teren arabil: 19% culturi permanente: 8% pduri: 50% altele: 23% (1993 est.)

Dezastre naturale: cutremure puternice. Geografie - not: Localizare strategic, dominnd Marea Egee i drumul sudic ctre strmtorile turceti; o ar peninsular, cu un arhipelag de aproximativ 3 000 de insule. Poate fi mprit n trei zone geografice principale: continetul, insulele i bazinul Egeei.

Populatia Grecia are 10 264 00 locuitori;natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la mie;popoulatie urbana 63%.Orase principale:Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.Greci 98%, aromani, turci, albanezi.Circa 3 milioane de greci traiesc in strainatate.Cele mai populate zone sunt Atica (datorita prezentei conurbatiei Atena-Pireu), ce grupeaza peste 1/3 din populatia tarii, Campia Macedoniei (peste 200 loc./km), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km), Lesbos, Samos, V Peloponesului(80 loc./km).Valori mai scazute ale densitatii populatiei se intalnesc in Creta (60 loc./km), Epir (35 loc./km) si E Peloponesului (25 loc./km).Valorile cele mai scazute sunt in republica autonoma a calugarilor de pe Muntele Athos (4 loc./km).Culte:ortodoxism 98%, islamism, catolicism, protestantism.. Clima Grecia are o clima mediteraneana cu veri calde si secetoase si ierni umede si reci..Parte nordica prezinta caracteristici continentale, cu veri calde, precipitatii mai multe si ierni mai reci. Temperatura medie a Atenei este de 20C in iulie si 10C in ianuarie, cantitatea de precipitatii fiind de 40 cm pe an. Vara sunt trei luni practic secetoase. La Salonic, in nordul tarii, temperatura medie este de 26C in iulie si 5C in ianuarie, cantitatea precipitatii fiind de 50cm. Ploile sunt mai abundente in muntii din vest, unde cad pana la 1500 mm pe an, in unele locuri pe insula Korfu cad 1300 cm de precipitatii. In muntii din nordul Greciei sunt ninsori dese. Industria Majoritatea ramurilor industriei sunt legate de transportul maritim si de agricultura, insa din anii 1960 s-au dezvoltat foarte mult industria chimica, txtila si de prelucrare a metalelor. Diavata este un centru petochimic si la Elevsis exista o uzina de otel, ambele orase fiind influentate de apropierea de Atena si Salonic,

principalele centre industriale. In bogatele tinuturi joase se practica moraritul , productia de tutun , bumbac, ulei de masline si uscarea fructelor. Dezvoltarea turismului a contribuit la dezvoltarea industriei bunurilor de consum. In ultima vreme se fabrica si dantela, produse textile , produse de olarit . Turismul Caldura verii si cerul senin atrag milioane de vizitatori din tarile mai nordice ale Europei. Plajele, insulele si arhitectura cladirilor sunt principalele atractii turistice, numarul turistior este de peste sapte milioane pe an.

Agricultura Agricultura este activitatea de baza in majoritatea tarii , 25% din forta de munca fiind angajata in agricultura. In anii 1960 mai mult de jumatate din forta de munca lucra in aceasta ramura. 30% din suprafat terenului arabil este folosit pentru agricultura, 40% pentru pasunat. Se cultiva in principal grau, pe timp de iarna pentru a valorifica precipitatiile din aceasta perioada. Se mai cultiva sfecla de zahar si cartofi, si orez in regiunile cu clima adecvata. Pentru export se cultiva tutun, bumbac, struguri si masline.Podgoriile se gasesc in principal in sud, iar tutunulin nord. Grecia fiind pe locul trei in lume in furnizarea uleiului de masline. Sunt importante si culturile de portocale, lamai si mandarine. Oile si caprele sunt crescute in multe locuri, deoarece pot trai pe pasuni mai sarace. 20% din suprafata tarii este impadurita. Orase Atena este capitala tarii din 1833. In Atena Mare, care include si portul Pireu, se gaseste aproape o treime din populatia totala si 60% din capacitatea de prelucrare industriala. Salonic (740.000 locuitori) este singurul centru industrial important in afara de

capitala. Patras (172.750 locuitori) se remarca prin produsele sale agricole. Demografia Organismul oficial de statistic al Greciei este Serviciul Naional de Statistic din Grecia (NSSG). Potrivit NSSG, populaia total a Greciei n 2001 a fost 10,964,020.Aceast cifr este mprita n 5,427,682 barbai si 5,536,338 femei. Aa cum arat statisticile din 1971, 1981, i 2001, populaia greac a suferit un proces de imbtrnire in ultimele decenii. Rata natalitii n anul 2003 a fost de 9.5 la 1.000 de locuitori (14,5 la 1.000 n iunie 1981). n acelai timp, rata mortalitii a crescut uor de la 8,9 la 1.000 de locuitori n 1981 la 9.6 la 1.000 locuitori n 2003. n 2001, 16.71% din populaie era de 65 de ani i peste, 68.12%, cu vrste cuprinse ntre 15 i 64 de ani, iar 15.18% au fost de 14 ani i mai tineri Societatea greac, de asemenea,s- a schimbat rapid cu trecerea timpului. Rata cstoriei a tot sczut de la aproape 71 la 1.000 de locuitori n 1981 pn n 2002, doar pentru a crete uor n 2003 la 61 la 1000 i apoi s cada din nou pn la 51 n 2004.Rata divorului pe de alt parte, a nregistrat o cretere de la 191.2 la 1.000 de cstorii, n 1991 la 239.5 la 1.000 de cstorii, n 2004.Aproape dou treimi din poporul grec locuiete n mediul urban.Cele mai mari municipalitai din Grecia n anul 2001 au fost: Atena, Salonic, Pireu, Patras, Iraklion, Larissa si Volos. De-a lungul secolului 20, milioane de greci au migrat n Statele Unite, Australia, Canada, Marea Britanie i Germania, crend o infloritoare diaspor greceasc. Cu toate acestea, tendina de migrare a fost acum inversat dup mbuntirile importante ale economiei elene ncepnd cu anii 80. Religia

Constituia Greciei recunoate credina ortodox greac ca fiind predominant; religie a rii, garantnd n acelai timp libertatea de credin religioas pentru toi .Guvernul elen nu ine statistici privind grupuri religioase i recensmintele nu cer afiliere religioasa.. Potrivit Departamentului de Stat, o valoare estimat de 97% dintre cetenii greci se identific ca Ortodoxi Greci. n Eurostat - sondaj Eurobarometru din 2005, 81% dintre cetenii greci au rspuns c ei cred c exist un Dumnezeu, care a fost cel mai mare procent al treilea ntre statele membre UE n urm fiind doar Malta i Cipru. Estimrile musulmane recunoscute minoritare, cea mai mare parte situat n Tracia, variaz de la 98.000 la 140.000,(ntre 0,9% i 1,2%), n timp ce numerele de comunitai de imigrani musulmani ntre 200.000 si 300.000 imigrani albanezi n Grecia (aproximativ 700.000sunt de obicei asociate cu religia musulman, dei majoritatea sunt seculare n orientare . n urma rzboiului greco-turc din 1919-1922 i 1923 tratatul de la Lausanne Grecia i Turcia au convenit la un transfer de populaie bazat pe baza identitii culturale i religioase. Aproximativ 500.000 de musulmani din Grecia, predominant turci, dar i ali musulmani, au fost schimbate cu aproximativ 1.5 milioane grecii din Asia Mic (Turcia de azi). Atena este capitala UE doar fr un loc de scop-construit de cult pentru populaie musulman.

Limba Grecia este astzi relativ omogen din punct de vedere lingvistic, cu o larg majoritate a populaiei btinae folosind greaca fiind prima limb sau sigura. Minoritatea musulman din Tracia, se ridic la aproximativ 0,95% din totalul populaiei, este format din vorbitori de Turc Bulgar, (Pomak) i romni. Romana este, de asemenea, vorbit n alte pri ale rii.

Alte limbi minoritare au fost n mod tradiional vorbite de grupurile de populaii regionale n diferite pri ale rii. Utilizarea acestora a sczut radical n cursul secolului 20, prin asimilarea cu majoritatea vorbitoare de limb greac. Acest lucru este valabil pentru arvanii, un grup de limb albanez majoritatea situati n zonele rurale din jurul capitalei Atena, precum i pentru Aromni i Moglenites, de asemenea, cunoscui sub numele de vlahi, a cror limb este strns legat de romni i care au folosit pentru a tri mprtiate n mai multe zone de mountaneous Grecia central. Membrii acestor grupuri se identific etnic ca grecii i sunt n present sunt ultimii bilingvi n limba greac. n multe domenii limbile lor tradiionale sunt astzi meninute doar de ctre generaiile mai n vrst i sunt pe cale de dispariie.

Cultura Cultura Greciei este foarte bogata si diversa, fiind influentata atat de amplasarea sa, la jonctiunea dintre est si vest dar si de numeroasele ocupatii indurate de poporul grec de-a lungul istoriei. Grecii sunt mandri de cultura si de tara lor, prezentandu-le cu mare pasiune si identificand in cultura o definitie a radacinii lor nationale si etnice. Traditiile, religia, muzica, limba, mancarea si vinurile reprezinta compozitia majoritara a culturii grecesti. Este binecunoscut faptul ca Grecia este un spatiu al povestilor mitologice si al legendelor care aduc in prim-plan zeitati si intamplari fabuloase, oracole, eroi si intrigi monumentale. De aceea, o buna parte din cultura greceasca este reflectata atat de existenta orala si scrisa a acestor povesti, dar foarte pregnant si de intruparea lor fizica, in perle arhitecturale, ca pantheoane, temple, necropole si alte lacase de cult. Religia este un aspect important pentru greci. Aproximativ 97% din populaia Greciei se identifica drept ortodocsa. Nu este deloc ignorata dragostea pentru muzica si

dans, chefuri, mancare si bautura. Negotul este si el un aspect important al culturii de aici, grecii fiind comercianti de renume, dar si gazde extrem de ospitaliere. Multi dintre greci sunt si superstitiosi. Ca si romanii, cred in deochi, pe care il vindeca tot prin culoarea rosie.

Economia Cea mai saraca dintre tarile Uniunii Europene, avand insa un PIB/loc. mai ridicat decat orice tara din regiune, Grecia dispune de resurse miniere relativ variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol, marmura, cu prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei, marmurei. Industria, sustinut dezvoltata in ultimele decenii, contribuie cu peste la formarea PIB, antreneaza 1/5 din populatia activa; produce, intre altele, alumina, aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi. Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos, Elefsis etc.), apoi Salonic, Volos si Patras. Agricultura este dominata de sectorul vegetal. Se cultiva cereale, bumbac, tutun, sfecla de zahar. Culturi specifice sunt maslinul, cu o larga raspandire teritoriala, vita de vie, citricele. Zootehnia este axata pe cresterea ovinelor si caprinelor. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul se afla in crestere. Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din N tarii. Grecia dispune de o puternica flota maritima, care, alaturi de turism, contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale. Principala problema economica a Greciei o reprezinta persistenta dificultatilor sectorului de stat, in pofida aplicarii unor masuri nepopulare, de austeritate; acestea au avut ca efect pozitiv reducerea, ptr. prima oara dupa 1973, a inflatiei sub 10% anual in 1995. . Datoria publica ramane considerabila, ca si datoria externa,

de altfel, care se apropie de 42 md $. Sub raport economic, Grecia beneficiaza de un insemnat ajutor din partea UE si de destramarea economiilor centralizate din centrul si E Europei, marindu-si prezenta comerciala si financiara pe pietele Romaniei, Bulgariei si in spatiul ex-iugoslav. Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti, materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import: Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.

Uniunea Europeana a contribuit la crearea crizei actuale Desi Uniunea Europeana nu a cauzat in mod direct criza economica actuala din Grecia, factori ce tin de apartenenta la UE au contribuit la progresia rapida a crizei. Introducerea monedei Euro in 2001 a permis Greciei sa imprumute sume mai mari cu dobanda mai mica decat pana in acel moment, in contextul in care datoria statului era deja considerabila. Mai mult, Grecia a ascuns cheltuielile reale fata de UE, fapt care nu a fost sesizat la timp de catre organele de control ale Uniunii. Grecia este parte a UE, asa incat aceasta din urma are o datorie fata de statul grec. Un nou imprumut ar putea fi incheiat in conditii mult mai stricte si ar constitui un mesaj pentru guvernul grec, un mesaj ca Uniunea este dispusa sa ajute Grecia, dar ca este, in egala masura, mult mai precauta si mai atenta si ca nu va lasa situatia actuala sa se repete.