Anul I. Nr.

8 sp - decembrie 2011 - Ediie special SMNTORUL

Primii directori i fondatori din 1901: Al. Vlhu G. Cobuc

EDIIE SPECIAL DE CRCIUN

Fondator 2007:

Director 2007-a.c.: NICOLAE N. TOMONIU

Sponsori actuali:

De retinut! Noua revist literar Smntorul Anul II, Nr. 1, ian. 2012 va contine fragmente din scrierile aprute pe situl
http://www.samanatorul.ro/ editura-online-2012/

Va apare la sfrit de ian. mpreun cu regulamentul pentru membrii si. Trimitei scrieri ca i pn acum!

Sf n t ul Pr a zn i c a l Na st er i i Do mn ul ui n o st r u I i sus Hr i st o s si S r b t o r i l e de I a r n s v a duc s n t a t e, f er i c i r e si buc ur i e n suf l et !

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - EDITORIAL

Un scurt cuvnt nainte de

Nicu N. Tomoniu
www.tomoniu.ro

S ne bucurm:

Smntorul a revenit acas la Tismana!

Pentru mine, suspendarea publicaiilor ARP nu a fost o surpriz. M ateptam: n-am primit niciun rspuns la propunerea de a aniversa trei ani de la nfiinarea editurii. Era un semn c la ARP, n anul 2011, nimeni nu era legat sufletete, emoional, de Semntorul. Rmsesem singur demult i eu a fi dorit un remember despre istoria zbuciumat a Semntorului atunci cnd Artur Silvestri tria. O fac succint acum nainte de a aprea o carte ntreag cu corespondena de atunci. Vreau s se tie toat istoria nfiinrii, apoi a mutrii sitului Semntorul de pe situl Fundaiei Tismana pe un domeniu www.semanatorul.ro care fusese pltit i uitat, din anul 2006. Uitat, pentru c de la Analize si Fapte, nr. 19, unde fuseser trei voci ce salutau infiinarea unei reviste sub acest nume i una vehement contra, despre Semntorul nimeni nu mai deschisese vorba. Nota vehement era a lui Sorin Paliga: O nota doar: "Semanatorul" pare oarecum invechit. Traditia romaneasca nu inseamna doar semanatori si plugari. Inseamna si domni, domnitori, jupani, boieri si creatori de istorie europeana. Desigur omul nu era legat de istoria Semntorului i cred c n afar de nume, habar n-avea ce nsemnase el pentru literatura nceputului de secol XX. Dar eu eram legat de istoria acestei reviste, pentru c eram legat de unul din primii ei fondatori, George Cobuc, care trise la Tismana, gndise revista mpreun cu Al. Vlahu i alesese coperta mpreun cu editorul i librarul George Sfetea dintre colecia de tablouri ale lui Nicolae Grigorescu - trimise special pentru revist - la Vila Sfetea de la Tismana. Apoi, cnd George Cobuc se retrase de la conducerea revistei, nfiin Societatea Dorna Tismana ce avea s aduc Tismenii statutul de staiune climateric amenajnd aici Aleea Tainelor primul parc de creaie literar din Oltenia. Ori asta e istoria noastr, a tismnenilor, este patrimoniul nostru cultural care l-a (continuare n pag. 3) SMNTORUL, este o nou publicatie literar online conceput de Nicu Tomoniu director al acestei publicatii - cunoscut in activitatea literara ca Nicolae N. Tomoniu, editor plin si manager al siturilor www.samanatorul.ro si www.tismana.ro site-uri sprijinite moral de Liga Scriitorilor Romni, cu sediul la Cluj, de majoritatea covritoare a autorilor care au avut lucrri pe site-ul suspendat Editura online Semntorul (www.editura-online.ro) iar material de asociaii i fundaii care activeaz n Tismana, sponsorizri i donaii de la firme i persoane private. Conceptual si artistic - tehnic, actualul proiect Revista Smntorul este lansat de catre prof. Nicu N. Tomoniu, nc de la apariie n luna iunie, cnd ne-au dat sprijin juridic i moral fundatii i asociaii din Tismana, ca o nou form de publicatie online. Ea nlocuia vechiul Buletin informativ Semntorul care aprea din anul 2009 pe o iniiativ i o cheltuial proprie. nlocuirea acestuia cu actuala revist s-a fcut deoarece buletinul lunar nu putea fructifica activitatea autorilor de la Editura online Semntorul i nici nu le putea promova, n general, activitatea lor literar. Pe de alt parte, n Buletinul Analize i Fapte al ARP referirile la noile apariii de volume publicate erau inexistente. De altfel nici Revista Smntorul n-a fost amintit de ARP niciodat ci acceptat i tolerat tacit, ea aprnd exact la mplinirea a trei ani de la nfiintarea editurii online Semntorul. Revista Smntorul va apare de acum ncolo la adresele:

http://www.samanatorul/revista/index.htm Format PDF cu linkuri http://www.tismana.ro/samanatorul/arhiva.htm Arhiva FLASH cu linkuri http://www.scribd.com/semanatorul Format document simplu scribd

Pagina 2

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - EDITORIAL

fcut pe Ceauescu s construiasc n Valea Tismanei cea mai frumoas tabr de creaie literar din Oltenia. (Din 1989, tabr pentru tineret) Vreau s se tie c fr acest simmnt de patriotism local, nimeni nu s-ar mai fi preocupat de nfiinarea Semntorului! Doar erau attea reviste care se nfiinaser: Neamul romnesc, Epoca, Monitor cultural, Tnrul scriitor i multe altele. Intr-o scrisoare de Sf. Nicolae, 2007, i spuneam lui Artur Silvestri: Iubite Domnule Silvestri, este mai mult decat evident ca intre noi exist o intelegere tacit pe un proiect care niciodata nu a fost detaliat intre noi decat ca idee. (...) Gandesc situl SEMANATORUL care va avea designul Fundatiei Tismana, deci trei cadre. In cadrul din stanga, vor fi link-uri spre pagini cu descrierea publicatiilor ARP. Pagina principal va avea (se dau detaliile) precum si istoricul acestui proiect initiat acum un secol de catre Cosbuc si prietenii lui prin revista "Semanatorul". Rapid, noaptea la ora 23:26, AS rspunde: Iubite Domnule Tomoniu, Am citit imediat cele scrise; sunt foarte impresionat de spiritul sistematic pe care il observasem si pe care il constat intarit . Tot ceea ce spuneti este in afara de orice indoiala (urmeaz informaii despre lucrul la corecturile cartii , " Marturisirea de credinta literara "). Ce as ruga ar fi sa dezbatem toate temele in mod deschis si descurcat , ca intre cauzasi . Privitor la intelegerea tacita, sa stiti ca asa vad si eu situatia ; o am cu doar cateva persoane (Alexandru Nemoianu, Dimitrie Grama, Adrian Botez, Viorel Roman , cu Domnia Voastra ), fiind subiecte ce nu trebuie tratate epic caci sunt de la sine intelese. Nadajduiesc sa avem parte de zile bune si senine. Cu drag, Silvestri Inelegeam c nu vedea numai Semntorul pe intelegerea tacit dintre noi ci ntregul proiect de renfiinare de reviste la care consimiser cei amintii n mesaj. De altfel, ocupat mereu, Artur Silvestri abia n martie 2008 enun conceptul general de lucru al publicaiilor ARP n Scrisoarea de Bunavestire (citii-o: http://www.tismana.ro/semanatorul/2011/scrisoare.htm ) Inclusesem cteva fraze din conceptul general n conceptul Semntorul, scrisesem documentul programatic Apelul noului Semntor i construisem ca o surpriz, n secret, site-ul Semntorul pentru a pune puin ordine n numeroasele publicaii demarate prin autoritatea i notorietatea lui Artur Silvestri. M scosese omul din gura unor lupi bsescieni de la revista Euro-observator din Germania, mi publicase cteva articole i eram dator! Cnd a vzut site-ul gata i faptul c eu nu lucram siturile pe abloane ci pe lucru independent, profesionist, al lui am fost! Spre bucuria mea pentru c demult tnjeam eu nfiinarea Semntorului ce-l clociser G. Cobuc i Al. Vlahu la Tismana! Ce s zic, frumoase vremuri! Cnd am reclocit i noi situl Semntorul, mi-aduc aminte de parc-ar fi acum, era n 21 mai 2008, n-am mncat toat ziua ca s ne punem de acord. Prin Internet, la o distan de 300 km unul de altul i cu un modem amrt care abia mergea. Atta tineree i ambiie ne cuprinsese pe amndoi! N-am mai lsat situl cum l croisem eu: Prima pagin, Publicatii-ARP de baz, Periodice i asociate, Grupaj alfabetic pe situri, Grupaj alfabetic pe teme, Situri asociate, Contacte. Am mers direct la int cu situl Semntorul ca informaie i cu Semntorul - Editura online, ca editur. Editur, insista AS, editur nu bibliotec! Eu o cam sfeclisem: Eu nu pot sa ma implic zilnic intr-o treaba, sunt totusi la pensie si daca maine nu am chef sa lucrez, nu lucrez!. Cu rbdare, mi-a explicat apoi c eu nu m ocupam cu tehnoredactarea, ci cu problemele legate de subiectul volumului primit i punerea lui pe site. i dac e un roman de vreo 600 de pagini? intrebam eu. Il mai citii i din avion...! Era de un umor nemaintlnit! i de un avnt pentru care nu precupeea nici un ban. Cumprase o grmad de gzduiri de la hostdomain printre care www.patrimonium.ro, www.casaluximobiliare.ro, www.semanatorul.ro i niciunul nu era activ. Pstrai semntorul iam zis, i restul alturi de www.analizesifapte.ro, www.luceafarulromanesc.ro, www.tanarulscriitor.ro, www.revista-neamulromanesc.ro, www.asociatia-scriitorilor-crestini.ro, www.doamnacasalux.ro, www.carpathiapress.ro pltite n avans, suspendai-le pentru c le vei face gratuit la wordpress cum deja ai mai fcut pn acum cu unele site-uri. L-am scutit de o groaz de bani! Ei bine, asta e doar o parte din toat istoria n care sunt incluse fragmente din viaa mea. Pot eu s renun la amintirile mele, la lucrul meu i al autorilor timp de trei ani, la prieteniile pe care le-am legat cu aceti autori? Bnuiam c, odat i odat, situl Semntorul ni se va nchide n nas dar eram pregtit nc din iunie, de la apariia revistei Smntorul s mut totul pe un site sinonim. Cnd Semntorul a disprut de pe Internet la 1 decembrie 2011, n cteva ore totul a fost mutat la noua adres! Smntorul a fost renviat pentru ca niciodat cineva s nui mai nsueasc un lucru de care nu se simte ataat nici sufletete, nici istoricete, nici documentar. Pentru ca nimeni s nu-i mai aroge nite valori culturale proiectate la Tismana! Active la Tismana sau plecate de la Tismana, toate aparin patrimoniului cultural, istoric, documentar i desigur sentimental al oraului Tismana. Bineneles c nu o s negm niciodat contribuia lui Artur Silvestri ca fondator i prim finanator... Bine ai revenit acas la Tismana Smntorule! Vom avea grij de tine. Cum? Toate n numrul viitor al revistei.

Mnstirea Pasrea

Pagina 3

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - CRCIUNUL

PRAZNICUL NATERII DOMNULUI HRISTOS, NCEPUTUL MNTUIRII NOASTRE
Naterea Domnului este cunoscut n tradiia noastr popular sub denumirea de Crciun. Data de prznuire nu a fost de la nceput 25 decembrie. Aa se face c, pn la jumtatea secolului al IV-lea acest mare praznic a fost cinstit laolalt cu Botezul Domnului, pe data de 6 ianuarie. Abia n anul 375, cretinii din Antiohia au hotrt s serbeze Crciunul separat, pe data da 25 decembrie. n Biserica din Alexandria i apoi la Ierusalim data de 25 decembrie, stabilit pentru serbarea Naterii Domnului, a fost statornicit abia la nceputul secolului al V-lea. Prznuirea Crciunului la data de 25 decembrie a adus cu sine nlocuitea, sau mai bine zis desfinarea mithraismului, a cultului Zeului Soare. Aceast srbtoare pgn era legat de solstiiul de iarn, 22-23 decembrie. n credina popular definea momentul n care se ntea soarele, n denumirea latin Dies natalis Solis invinctis Ziua de natere a Soarelui nebiruit. Cu toate acestea, unele voci afirm existena Naterii Domnului naintea srbtorii pgne, aceasta din urm fiind introdus de Aurelian, n 274, pentru a contracara i diminua importana srbtorii cretine. Argumentul se bazeaz pe faptul c, n momentul n care Sfnta Fecioar L-a nscut pe Mntuitorul Hristos, nu existanicu un fel de srbtoare de acest fel. Dei nu este la fel de veche precum srbtoarea Patelui sau a Rusaliilor, pare a fi cea dinti srbtoare specific cretin dintre cele ale Mntuitorului. Vechimea ei se poate urmri retrospectiv n documente pn la sfritul secolului III, cnd dup o tradiie consemnat de istoricul Nichifor Calist pe timpul prigoanei lui Diocleian i Maximian, o mare mulime de cretini au pierit ari de vii ntr-o biseric din Nicomidia, n care ei se adunaser s prznuiasc ziua Naterii Domnului. La nceput era deosebire ntre cretinii din Apus i cei din Rsrit, n ceea ce privete data acestei srbtori. Astfel, n Apus, cel puin de prin sec. III, Naterea Domnului se serba, ca i azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiii, dup care recensmntul lui Cezar August, n timpul cruia Sf. Evanghelist Luca ne spune c s-a ntmplat Naterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente n care se menioneaz att originea praznicului Naterii Domnului, ct i data srbtoririi lui rmn totui Omiliile Prinilor de limb greac i latin ai sec. al IV-lea. Sfntul Ioan Gur de Aur ( 407), ntr-o Omilie la Naterea Domnului din 25 decembrie 386, afirm c dup o veche tradiie, la Roma, nc de la nceput, Naterea Domnului a fost srbtorit la 25 decembrie. Fericitul Ieronim ( 420), ntr-o Cuvntare la 25 decembrie, i exprim convingerea c n aceast zi S-a nscut Mntuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezint o tradiie veche i universal. Cel care vorbete pentru ntia oar de consensul unanim al Bisericii de a fixa Naterea Domnului n ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adic la 25 decembrie, este Fericitul Augustin ( 430). Sfntul Grigorie Teologul ( 390) avea s rosteasc la 25 decembrie 379 (an n care este chemat la Constantinopol de ctre ortodoci spre a ntri Ortodoxia) celebra Cuvntare care va servi ca izvor de inspiraie Sfntului Cosma de Maiuma ( 781), alctuitorul Canonului Naterii Domnului (Hristos Se nate, slvii-L! Hristos din ceruri, ntmpinai-L!). n Rsrit, pn prin a doua jumtate a secolului IV, Naterea Domnului era serbat n aceeai zi cu Botezul Domnului, adic la 6 ianuarie; aceast dubl srbtoare era numit n general srbtoarea Artrii Domnului. Practica rsritean se ntemeia pe tradiia c Mntuitorul Sar fi botezat n aceeai zi n care S-a nscut, dup cuvntul Evangheliei, care spune c, atunci cnd a venit la Iordan s Se boteze, Mntuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). Menionm totui c, att n Orient ct i n Occident Naterea Domnului a fost serbat de la nceput la aceeai dat, n legtur cu aceea a solstiiului de iarn, numai c orientalii au fixat-o, dup vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe cnd Apusul, n frunte cu Roma, a recalculat-o, fixnd-o n funcie de data exact la care cdea atunci solstiiul, adic la 25 decembrie. Se consider c srbtoarea Naterii s-a desprit pentru prima dat de cea a Botezului, serbndu-se la 25 decembrie, n Biserica din Antiohia, n jurul anului 375 apoi la Constantinopol n anul 379. Peste civa ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prznuirea Crciunului, i la Antiohia, dup cum dovedete Omilia la Naterea Domnului, inut la Antiohia de Sf. Ioan Gur de Aur n 380. n Constituiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfritul secolului IV, Naterea Domnului e numrat ca cea dinti dintre srbtori, recomandndu-se serbarea ei la 25 decembrie, iar n alt loc (cart. VIII, cap. 33) e amintit ca o srbtoare deosebit de cea a Epifaniei. Cu timpul, i anume prin prima jumtate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca dat a srbtorii Naterii a fost introdus i n Biserica Alexandriei, apoi n cea a Ierusalimului, generalizndu-se astfel n cretintatea rsritean.

Din http://www.revistaortodoxa.ro - Pr. Sorin Vasile

Pagina 4

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - ANUL NOU

Felicitare de anul nou, din vremea regatului

COLIND DE MOI
ncet, ncet, ne trecem, Doamne, Cum arde ceara n cuie, Veri, primveri, i ierni, i toamne, i punem sufletele-n cuie Ca o manta de vreme proast, Vin moi cu-un dar s nu mai doar Aceste trupuri de povar, Ce au purtat comoara voastr ncet, ne cocom, de-a rndul, Ne ubrezim de igrasie, Din tot ce-am fost, rmnem ie, S ne mai legeni, Doamne, gndul Ba am uitat unde-i bastonul, Ba nu mai tim unde e casa, Ba am plecat cu tot plutonul S ne mai umple-o pine, plasa Vin moi, mereu, i pleac moii Ce dar pe lume s mai lase, C daruri au adus, frumoii, Pn-au rmas doar piei, i oase i pleac ei, ne vine rndul, S nu mai fim deloc n stare, S bucuram i prea flmndul, i prea stulul - de iertare ncet, ncet, ne trecem, Doamne, Cum arde ceara n cuie, Veri, primveri, i ierni, i toamne, i punem sufletele-n cuie 5 decembrie 2011 Cu deosebit respect, Jianu Liviu-Florian

Pagina 5

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - PLUGUU

Cum merge-un pensionar cu dricu, Cum se mai nate-un ala micu, Cum va mai punei la salar, Fanarul tot, in buzunar! Detepi de prosti, prosti de detepi, Nedrepi de drepi, drepi de nedrepi, Voi ai ajuns de pe pmnt, In Raiul fr de cuvnt, Voi, toi, sultani si bei, in Rai, Si un popor, fr mlai Aho, aho, sultani si bei, Harem de Iude, nu femei, Alei sa mint doar, in cor, Nu pentru neam, ci punga lor, Alei sa scoat tot dator Si pluguorul din popor! Mai zicei mai, pe romneste, Nu englezit - cum se triete: Cum tot se ia de prin import, Cum tot romnu-i rom, cu cort, Si pe deasupra, la porunca, N-are nici bani, nici loc de munca! Pai la aa paranghelie, Ce sa mai faci tu, Romanie? Cnd te-aliniaz-n UE, NATO, Dator ti-l scoate si pe tato, Ii resursele, de tot, Te scoate hot, si idiot, Si patriotii raman ei, Ciocoi, sultani, emiri si bei! Aho, aho, si-as mai ura, Sa va mnnce dragostea, Si ca sa va schimbai si traiul, Sa va mnnce, Iude, Raiul! Si v-am urat cele frumoase, La toti cu tara. C. TANASE! 9 decembrie 2011 Cu deosebit respect, Jianu Liviu-Florian

PLUGUSORUL LUI C. TANASE

Aho, aho, sultani si bei, Harem de Iude, nu femei, Eu va urez, in Noul an, Nu sinecura, nici ciolan, Nici expediii la Bruxelles, La Washington, sau Seychelles, Ci-n lagrul de libertate, La cap, un pic de sntate! Mncai in loc de porc flambat, Fasole, fr de crnat, Mncai in loc de o masa plina, O pine, doar, pe sptmn, Si-n loc de carne de romani, Doar ce sdii cu cele mini! In loc de-a burilor comoara, S-avei tranziia uoar, In loc de splendide amante, Sa il studiai, ascei, pe Dante, In loc de chef la Ciresica, Sa va umflai, cu post, burtica, In loc de sinecuri-minune, Sa facei zilnic fapte bune, Si-n loc de case peste case, Sa-l pomenii pe C. Tanase! Aho, aho, sultani si bei, Nu mai mncai atia miei, Ca se pltea cu leafa mica, Si mitraliatul Pingelica, Doar voi, cnd tara e datoare, Va facei leafa tot mai mare!

Pagina 6

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Luceafr

BUN DIMINEAA LA MO AJUN

rug aprins
rug aprins mireas urzitoare de nesfrit rugciune psaltirion al inimii sub arcu de gnd numele de Maria ca tain de la Dumnezeu i s-a dat floarea darurilor ceea ce ai nscut lumina cea nespus brazd care ai dospit nmulirea milelor corabia celor ce vor s se mntuiasc izvor de tmduiri minune strin treci pe cei mori la via venic ai nscut mntuirea sufletelor noastre ai prefcut ntristarea Evei n bucurie ne izbveti de rzboiul cel dintre noi nceptoarea mntuirii noastre mila pcii n tine s-a nscut haina de carne a Cuvntului ru de vindecare de-a pururea curgtor prin harul tu luminezi nimicnicia noastr de la sfntul tu chip minuni se lucreaz

Crciun fericit An nnoit Luceafr rsrit George Anca

-B! Nu v spun nimic, c voi suntei proti i nu v inei gura... Pagina 7

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Fuga de carte

Un comentariu de Nicu N. Tomoniu, referitor la ce primim prin pota electronic

www.tomoniu.ro

Cnd zeflemeaua ajunge Muza Prostalului

LIMBA STRROMN I VECHIURILE OBICEIURI: ATACURI CU SBII I CIOMEGE

Am rmas surprins cnd un Gic P. de prin Canada dar care se d din Tismana (cnd pleac peste hotare, toi din Gorjul de sub munte se dau din Tismana) se apuc s ia la zeflemea (sau s retransmit ce i-au trimis alii prin e-mail) obiceiurile noastre prin care noi, poporul romn, ne deosebim de alte popoare. Aa cum egiptenii, indienii, chinezii sau grecii au un anumit cult al morilor - o valoare de aur care le d diferena specific - i tracii mpreun cu geii, nc din vremea regatelor lor antice, aveau rosturi diferite ale popoarelor lor. Bune sau rele. Ingroparea regilor traci la sud de Munii Haemus a fcut ca artefactele, obiectele produse de activitatea uman, s dezvluie cultura tracic i limba lor nscris n mormintele funerare. La gei ns, n bazinul Istrului, aveau loc incinerri solemne iar cenua morilor era aruncat n cele patru zri, pentru ca duhul regelui s se ntind peste ntreg arealul regatului. Aa se face c amatorii de judeci prosteti, dobndite doar din citiri rslee gsite pe web, trag concluzia c geii erau mai napoiai tracilor i n-aveau o limb proprie. Pe cnd situaia st invers! A SUI, a CLCA, a PI, a URMA, a DATORA, sunt cuvinte duse de rumnii gei n INDIA i la ROMA. n cartea ISTORIA ANTIC a NEAMULUI ROMNESC, de Dr. Cuedean, constatai c, ROMNA ESTE FURIT DE MORFEMELE STEM DIN RDCINILE EI GETICE i c, n timp ce Roma era abia un punct pe hart, geii vorbitori de rumn erau cel mai mare popor, ntins de la Gibraltar pn n Punjabi, rumnii putndu-se deosebi de fraii lor gemeni abia n India, unde romanii nu au ajuns niciodat. Peste 2000 de cuvinte romneti duse de gei n n Punjabi, constituie dovezi incontestabile c romna nu se trage nici de la Roma i nici de la Moscova. Descoperirea etimoanelor latine n dicionarul limbii punjabi, din India, unde au ajuns n repetate rnduri geii, dar nu a ajuns niciodat Imperiul roman, clarific originea autohton a limbii romneti i-i indic pe gei ca fondatori ai Ginii latine. S nu ne mai lsm njosii de proti i necolii. De ce s lum n derdere obiceiurile precretine cnd ele au fost rdcina cretintii? Din numeroasele opinii privitoare la cretinarea srbtorilor pgne ale naterii, este mereu citat aceea a lui A. Bayet: Nici mpraii, nici Biserica nu pot s modifice brusc modul de gndire i de via instituit de aciunea lent a secolelor. Rezultatul: n drept, imperiul se face crestin, n fapt, cretinismul se face pgn. Teologii repet mereu c-i pcat a celebra ziua solstiiului de iarn, srbtoarea zeului solar Mithra (a Soarelui, a lui Saturn etc. n.n. G.G.), dar cum toat lumea continu s-o serbeze, Biserica face din ea srbtoarea naterii Domnului. Astfel, cretinismul triumf n lege, iar pgnismul triumf n fapte. n credina popular care definete momentul n care se nate soarele, se pune accent doar pe denumirea latin Dies natalis Solis invinctis Ziua de natere a Soarelui nebiruit. Ori, contribuia Romei la Cultura Europei este o himer! n capitolul Tragedia istoric a unei lumi (DUMITRIU, Anton. Orient i Occident, Bucureti, 1943, ), exist urmtoarele constatri (prezente i la muli ali autori, n forme asemntoare): fa de ideile pe care le profesa, Roma era fcut pentru a fi mic; idealul roman era simplu i srac: acela de a face din romani un popor dominant; Roma antic nu reprezint un echilibru, ci un dezechilibru permanent: statul Cezarilor nu a putut rezista dect luptnd clip de clip nluntru i nafar; Imperiul Roman nu era un principiu, ci o for distructiv, care nu unea lumea, ci o distrugea, sau o reducea la imposibilitatea unei rezistene; Putem s admirm grandoarea i fora Romei antice: nu putem ns s-i dm

Pagina 8

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Fuga de carte

adeziunea noastr intelectual; Romanii nu aveau ns dect politica lor imperialist drept ideal. Dac grecii nu ar fi cucerit spiritual pe romani, Imperiul Roman ar fi fost pentru Europa ceea ce a fost, mai trziu, imperiul mongolic al lui Ghinghis Khan. Numai c, de data aceasta, barbarii ar fi venit de la vest, i nu de la est Cine n-a citit o iot din crile de referin ale istoriei, habar n-are ce nseamn obiceiurile poporului romn legate de natere, de cununie, de moarte. Ele sunt un patrimoniu excepional al neamului nostru pe care majoritatea popoarelor Europei vestice nu-l au. Acestea au fost preocupate mereu de rzboaie, de la Cezar, la Napoleon i pn la Hitler i impunerea cretinismului prin cruciade i prozelitism. Ignoranii i protii ns peamresc Crciunul vestic care a devenit o afacere comercial, un boom de marketing distrugnd o tain a unor vechi civilizaii antice. Asta proslvete snobul necitit al zilelor de azi, aidoma ciobanului care bgat n sal s vad opera Carmen strig cntreei: - D-i f odat plria, ca s plecm acas! Pentru el, inmormntarea e o prostie i o tradiie de doi lei ca s vedei ce capete trsnite scoate coala lui Funeriu n mileniul III... te apuc nervii! Dar dac-i de rs hai s rdem, dei nea Gic de prin Canada are totui bunul sim s-i cear scuze...

Limbajul, pe alocuri, devine cam neortodox! Scuze! *** Tristul adevar al prostiei romanesti, amestecat cu o traditie de doi lei, mult mai aproape de un cult al mortilor decat de crestinism de data asta- pe larg, dupa cum urmeaza.J Inmormantare UE: mail! Citii, dar nu dai totul 1. A crapat Hans. mai departe! 2. Constatam asta. 3. Aducem si un medic/ scoatem certificat prin care constatam asta si pe hartie 4. Sunam firma servicii funerare. Comandam una bucata sicriu 5. Il ducem pe Hans la capela. 6. Anuntam pe cei apropiati ca a crapat Hans. Le zicem adresa capelei. 7. Ne adunam la capela, schimbam o vorba despre Hans. 8. In cursul aceleiasi zi, pompele funebre vin, il ridica pe Hans si il ingroapa/ incinereaza/ impaiaza/ criogenizeaza/ ... ce-o fi, in functie de preferinte. 9. Odata ingropat, Hans acolo ramane. Daca doresc, vizitatorii sunt bineveniti cu o floricica sau fara. Inmormantare romaneasca. 1. A crapat nea Gica 2. Constatam asta. Inainte de a suna medic sau de a scoate certificat, sunam pe toti care il stiu sau nu pe Gica si anuntam asta. 3. Revenim cu certificatul si ne facem loc prin marea de oameni veniti sa-l vada pe Gica mort si sa bea gratis o tuiculita. Intre timp, Gica e tinut pe masa trei zile. Asa - mort, da. 4. Aducem 3 femei sa il spele si 2 barbati sa il barbiereasca - ritual ante-crestin, apropo... 5. Sunam popa. Ne rugam de popa sa vina, de parca ar fi ceva nemaintalnit si nemaipomenit de nou in cariera lui si ne imprumutam de bani, ca - daca nu e multumit -, ni-l lasa pe nea Gica pe masa si se cara. De parca nu tot din banii nostri ar fi platit, pastele ma-sii azi si maine de curva cu patrafir. 6. Pe langa oamenii care se foiesc prin casa, ne vor mai intampina pe drum inca pe atatia, ca sa nu mai vorbim de cei care vor veni direct la cimitir. 7. Pregatim echipamentul lui nea Gica, compus majoritatea din elemente tot ante-crestine. Bani - pe ochi, colac - in mana, prescura- pe piept - sau invers? - costumul sau cel mai bun care i-a ramas cam mic/ mare si niste pantofi cu talpa de carton, ca e pielea scumpa si si-asa e mort. 8. Convoiul: Unul cu un brad/ pom/ schela cu fructe agatate pe ea (tot pagan e si asta). Unul -

Atenie la ce primii prin e-

Pagina 9

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Fuga de carte

cu o cruce. Toti - cu lumanari. Altii - cu steaguri si prosoape. Inca minim 2 - cu sfesnice. Nu uita coliva. Inca minim doi cu coroane. Inca vreo doi care sa duca "darurile" - obiecte de uz personal, bucati de material textil, batiste, mobila, o gaina, vie uneori, care se trece peste groapa etc 9. Fanfara. Tigani, mai mult sau mai putin treji, care sa chiorlaie din instrumentele lor cantece de mare factura spirituala, cum ar fi "Pe langa plopii fara sot", "Drumurile noastre toate", "Treceti batalioane romane Carpatii", "Dunarea albastra" (n-aveti idee cum suna asta la TROMBON) 10. Bocitoare. intre 3 si 5 babe, bete si senile, care sa il calareasca pe nea Gica si sa zbiere, de parca li se scot ovarele pe cur. De multe ori, nu au absolut nicio treaba cu raposatul si il vor boci pe un nume generic, de ex. "Vasile" 11. Ii cinstim bine pe toti, de la popa la tigani, ca doar n-au venit sa-l ingroape pe unul, au venit sa crape in ei si sa bea. Firesc. Pornim cortegiul. 12. La fiecare rascruce/ intersectie - vom opri tambalaul (tigani, bocitoare, alamuri, zbierete, cersetori, bomboane, claxoane) si preotul va citi o ectenie. Intre ectenii, cine stie canta din toti plamanii "Sfinte Dumnezeule", in varianta funebra. Pentru ca exista si varianta vesela. Care nu se canta. Totusi, avand in vedere lipsa de voce a celor din cortegiu si betia generala, puteti sa cantati si Macarena ca nu se simte. 13. Ajungem la biserica. Ne dam foc cu lumanari, umplem tot de ceara, urlam TARE sa stie LUMEA ca noi SUFERIM, pentru ca "A MURIT GICA, BAAAAAAAA!" In timpul slujbei, cream confuzie si razboi, aruncand cu bani si bomboane catre liota de cersetori. Punem si "vamile" pe jos, obicei - cum altfel? - ante-crestin si ala. Potrivim vata in nas lui Gica, nu de alta, dar de atata jale si lumanari si tamaie, a inceput sa se cam lichefieze. 14. La cimitir. Se sapa groapa, se urla, se trece gaina, se desface pomul, se impart prosoape, restul de daruri (teoretic oamenilor saraci, practic - tot intre neamuri, pe principiul "nimic nu se pierde, doar se imprumuta"), se bea, se stropeste cu vin mormantul, continua slujba. 15. Dupa cimitir. Se merge la casa lui Gica, unde se bea, se bea, se bea, se mananca cel putin 3 feluri de mancare, se ia si la pachet - ca doar e pomana, se vorbeste despre politica, vreme, rapita, Geoana, alegeri, inflatie, chirii, varice, butoaie, vinul de anul asta, hemoroizi, nunti, botezuri, Mutu, Steaua, femeia vecinului, orice - numai Gica, nu! 16. Dupa ce l-ai ingropat, reiei paranghelia la 3, 9, 40 de zile, 1 an, 2, 3 etc. - totul culminand cu 7 ani, cand il dezgropi pe Gica sau, ma rog, ce a ramas din el, il stropesti cu vin si-l bagi la loc. Pe langa asta, mai ai si vreo 400 de sarbatori de pomenire a mortilor.

CEAS UMAN:
http://lovedbdb.com/nudemenClock/index2.html Dai clic pe el i devine electronic

Pagina 10

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - TEST UTIL

Un test pentru creierul dvs.!
Acesta este un test neurologic ADEVARAT.Cu alte cuvinte, lasai deoparte partea ganditoare a creierului, pune-i-v creierul n stare neutr. Stai confortabil si fii calm. 1- Gsii litera "C" mai jos. Nu folosii cursorul pentru ajutor. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 2- dac ai gsit deja litera "C", acum gsii cifra "6" mai jos. 999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999 999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999 999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999 999999999999969999999999999999999999999999999999999999999999999 999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999 999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999 3- Acum gsii litera "N" mai jos. E un pic mai dificil.... MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMNMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Aceasta NU este o glum. Dac ai reuit s trecei aceste 3 teste, n dou-trei minute putei s anulai programarea anual la medicul neurolog. Creierul dvs. este grozav i suntei departe de a avea vreo legtur cu Alzheimer. Felicitri!

Pagina 11

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - BANCURI

BANC SPUS DE SENATORUL CRISTIAN OPESCU N PLENUL PARLAMENTULUI:
Senatorul PNL Cristian opescu le-a spus parlamentarilor reunii, miercuri (30 nov), n plenul comun al Senatului i Camerei, un banc privind virtuile pe care Dumnezeu le-a dat fiecrei naiuni la facerea lumii, el spunnd c romnilor li s-a rezervat s fie inteligeni, cinstii i buni politicieni. "La facerea lumii, Dumnezeu, ca s-i ajute pe oameni s prospere, a hotrt s dea cte dou virturi fiecrei naii. Astfel, elveienii sunt ordonai i respectuoi, nemii - disciplinai i raionali, englezii - persevereni i studioi, japonezii - muncitori i rbdtori, ungurii - hotri i buni meseriai, francezii - culi i rafinai, spaniolii - veseli i ospitalieri. La romni, i-a spus ngerului consilier c romnii vor fi inteligeni, cinstii i buni politicieni", a spus opescu, n plen. El a adugat c, dup ce a publicat hotrrea n "Monitorul celest", ngerul a remarcat faptul c romnii au trei virtui, spre deosebire de toi ceilali, care au numai dou i l-a ntrebat pe Dumnezeu dac astfel nu ar depi celelalte naii. "Aa e, a spus Dumnezeu. S revenim cu o Ordonan de Urgen, pentru c virtuile nu se mai pot lua napoi, n care spunem c nimeni nu va putea folosi mai mult de dou n acelai timp. Se explic astfel de ce romnii care sunt inteligeni i cinstii nu fac politic, cei cinstii i care fac politic nu sunt inteligeni, iar cei care fac politic i sunt inteligeni nu sunt cinstii", a spus opescu.

Stefan cel Mare in razboi cu turcii, inaintea unei batalii. Fiecare tabara era instalata pe un deal. La un moment dat, un strajer intra la Stefan in cort si ii spune speriat: - Maria Ta, turcii au adus un tun pe dealul lor! - Nu-i nimic, infige un steag in pamant. Zis si facut. Nu trece mult timp si vine iar istericu: - Maria Ta, inca un tun! - Mai pune un steag, ma... Si asa mai departe... Turcii au adus 100 de tunuri, pe dealul moldovenilor erau 100 de steaguri. Baiazid se uita prin binoclu, se scarpina in cap si nu intelege ce se intampla. Nu stie ce sa faca si mai bine se retrage. Gata, pleaca, ma rog... Peste 20 de ani, erau pe Coasta de Azur Stefan cu Baiazid la un cocktail. Turcul intreaba: - Ia zi ma Stefane, de ce ai facut ma faza aia cu steagurile? Pentru fiecare tun al meu tu ai infipt un steag in pamant? - Am vrut sa-ti arat ca mi se falfaie...!

Pagina 12

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - BANCURI

Intr-o seara vine Ion acasa obosit, flamand etc. Deschide usa de la frigider, o trinteste si o ia pe Maria la bataie, dupa care se culca. In acest timp Maria se gandea: "Ma, poate i-o fi foame si lui". A doua zi pleaca Ion la servici si Maria se apuca sa gateasca sarmale, pilaf, piure. Cand vine Ion acasa deschide usa de la frigider, o tranteste si o ia la bataie iar pe Maria. Asta se gandea ca vroia vreo bautura. Pleaca Ion a treia zi la servici si Maria se duce la magazin si ia whisky, cognac, palinca, bere, tuica. Cand vine Ion seara acasa, deschide usa de la frigider, o tranteste si o ia la bataie pe Maria (ouch!). Ea, cu un picior fracturat, statea sa se gandeasca "Ma, poate vrea o prajitura". Pleaca Ion la servici si Maria se apuca sa faca torturi, prajituri, placinte... Cand vine Ion acasa deschide usa de la frigider, o tranteste si ii tipa Mariei: "Faaaaaaaaaaaaaaa! De cate ori ti-am spus sa stingi becul dela frigider ca facem economie ???"
O btrn merge ncet pe trotuar abia trnd dup ea doi saci de gunoi. Unul din saci se rupe i bancnote de 20 de euro ncep s se nire pe trotuar. Un poliist aflat n apropiere o oprete i i spune. - Doamn, vi s-a rupt sacul i v cad banii. Btrna se uit i spune: - Noroc c ai vzut domnule poliist, acum trebuie s m ntorc s adun banii! - Stai, c nu-i aa simplu! De unde avei banii, nu i-ai furat? - Nu, domnule, e simplu. Eu stau lng un teren de fotbal i unii dintre spectatori vin s urineze printre uluci pe florile mele. Aa c, atunci cnd e o partid, mi iau foarfeca de vie i m aez n spatele gardului. Cnd vine vreunul la gard, eu l apuc bine i-i spun: 20 de euro sau i-o tai! Poliistul se gndete c e just i ncepe s rd. - Dar ce avei n cellalt sac? - Pi, domnule poliist, gndii-v i dumneavoastr, nu toi vor s plteasc... Doamna Smith era sigura ca sotul o inseala cu servitoarea, asa ca s-a hotarat sa-i intinda o cursa: i-a dat liber servitoarei in weekend, dar nu i-a spus sotului.... Seara in pat, sotul, ca de obicei, s-a plans de dureri de burta ingrozitoare si a sters-o la baie . Imediat sotia a intrat in camera servitoarei si s-a ascuns sub plapuma. Nici n-a intrat bine pe usa , ca el a si sarit direct pe ea, fara niciun cuvant si a trecut la treaba. Dupa ce a terminat, in timp ce el inca gafaia, sotia triumfatoare spuse: - Nu-i asa ca nu te asteptai sa ma gasesti in patul acesta? si aprinse lumina. - Nu, doamna, raspunse gradinarul. Oamenii de stiinta britanici, in urma cercetarilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit urmatoarele: Vodka + gheata = afecteaza rinichii Rom + gheata = afecteaza ficatul Whisky + gheata = afecteaza inima Gin + gheata = afecteaza creierul Cine ar fi crezut ca nenorocita aia de gheata poate afecta in asemenea hal organismul ?! Se intalnesc 2 foste colege de liceu: Buna! Ce faci? Buna! Ma duc sa spal Mertanu apoi sa mananc la Marriot! Tu? - Si eu tot curva. O zi obisnuita: Te trezesti... Nokia , Colgate , Nesscafe , Hochland , Orbit , Renault , Compaq , Epson , Nokia , Nokia . McDonalds , Coca-Cola , Orbit , Compaq , Epson , Nokia , Nokia . Renault . Tuborg . Tuborg . Tuborg . Tuborg . Tuborg . Nokia...Nokia . Durex-Durex . Colgate . ...... Te culci .

Pagina 13

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - BANCURI

Pachetul salvator U.E. - explicat foarte simplu.
Vremea este mohort ntr-un orel din Irlanda. Plou i toate strzile sunt goale. Vremurile nu sunt nici ele mai bune i lumea cam triete de pe zi pe alta. n aa o zi se face c apare un turist german n orel, oprete la un hotel, i spune proprietarului c ar dori s nnopteze aici dar vrea s vad mai nti camerele. Iar drept gaj depune o bancnot de 100 Euro. Proprietarul i pred cteva din cheile camerelor. 1.Cum musafirul a urcat scrile, hotelierul ia bancnota fuge la mcelar i-i pltete datoria. 2.Mcelarul ia cei 100 Euro fuge de-a lungul strzii i-l pltete pe ran. 3.Tranul ia cei 100 i-i achit datoria la depozitul asociaiei rneti din orel. 4.Angajatul ia banii alearg la crcium unde achit consumaiile date pe credit. 5.Crciumarul ia cei 100 Euro i-l d prostituatei de la bar pentru c i ea a avut zile grele, dup ce a oferit plceri pe credit. 6.Femeia fuge la hotel i pltete camera cu 100 Euro. 7.Hotelierul aeaz bancnota pe tejgheaua de la recepie, moment n care apare turistul, cere gajul napoi i pleac pentru c nu i-a plcut nici o camer din cele la care a avut chei i prsete orelul. DECI: Nimeni nu a produs nimic. Nimeni nu a ctigat nimic. Toi participanii au scpat de datorii i privesc din nou cu optimism spre viitor. Acum cel puin ai aflat cum funcioneaz pachetul salvator al celebrei U.E. ----------------------------In SUA la emisiunea ,,Vrei sa fii milionar" ajung in etapa finala un roman si un evreu. Se fac pariuri, toti se inghesuiesc sa parieze pe evreu, in timp ce pentru romanul nostru a pariat doar o singura persoana, probabil un roman din atatia romani care sunt in aceasta tara. Incepe concursul. La final cei doi au punctaj egal. In aceasta situatie prezentatorul pune o intrebare decisiva, evreul nu stie si castiga astfel romanul concursul. Multi oameni au pierdut o gramada de bani in ziua aceea. Un reporter reuseste sa intre in culise si sa-l prinda pe evreu, adresandu-i intrebare: -Cum va simtiti dupa ce a-ti distrus sansa celorlalti de a castiga bani si mai ales sansa dumneavoastra de castiga multi bani? -Ca un afacerist, raspunde evreul zambitor. -Cum adica? -Ghici cine a pariat pe roman...? ----------------------------- Avei ceva ieftin pentru slbit? - Da, plasture! - i unde se pune? - Pe gur!

CARMEN SYLVA poet la Smntorul viitoarea regin Elisabeta a Romniei

3 noiembrie 1869 10 octombrie 1914

Citii noua revist Smntorul la adresa:

http://www.samanatorul.ro/
Bancuri gsii aici: http://Blogs.FanBox.com/DINE-MAIL

Pagina 14

Smntorul - Anul I. Nr. 7-sp - nov. 2011 - Parodii

Trei ignci cu burta mare i cu rochii fistichii, Nu au loc ca s coboare, C-alpteaz fiecare Doi copii. Un reporter vine-n grab S le ia un interviu i se-nvrte n pustiu Pn cnd rspunde-o bab, Cam trziu.

COBUC REVINE!

Lhiver sur la ulitza

A-nceput de ieri s cad Cte-un rrom, pe urm doi. Frana pus e pe sfad, i ni-i d pe toi grmad, napoi. Nu e cuer. Dar e bine Pentru Sarkozy, acum; Taberele-s toate scrum, Dar nvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt igani i balabuste, Vin la Otopeni ipnd, i se-mping i sar rznd, i se-mpiedic de fuste, Vrnd-nevrnd. Cei mai mari, acum, din sfad, Stau pe-ncierare pui, Cei mai mici, de foame-adui, Se scncesc i stau grmad Lng ui. Colo-n col, acum rsare Un igan mai mrunel, Chinuindu-se s care O saco mult mai mare Dect el. Opt cercei cu dansul are, Cinci brri i-un portofel, De la nite trectoare, Pe sub turnul la mare, Zis Eiffel.

Se-orte ru btrna Ctre cel cu microfon, i-l njur francofon, Finc nu mai e romna De bonton. Zice: -Merde, cam mare graba, N-am fcut nimica ru, Uite-aici, i spune baba, Ne bgar pe degeaba La bulu. i, degeaba ne-au dat banii C, mai mecheri suntem noi. ntr-un an sau maxim doi, Ne ntoarcem, toi iganii napoi. Nu e mare socoteal C acas ne-ai trimis, Ne-adunm la repezeal i s vezi atunci ciordeal La Paris!

Cnd zeflemeaua ajunge Muza Prostalului

Altul, zu, cu dnsul, n-are Nici bagaje, nici nimic, Doar un lan, cu-o cruce mare, Care salt n micare i aceast parodie face parte din categoria bcliei de care vorbim la pag. Pe buric. 8. iganii au fost din toate vremurile batjocorii i au dus o via mizerabil umblnd de colo pn colo pentru un trai mai bun. In vremurile de azi, lor li s-au adugat i romnii mai sraci, izgonii prin nfometare n Europa.

Pagina 15

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Urri

Carmen Sylva, Regele Ferdinand, familia

Sfntul Praznic al Naterii Domnului nostru Iisus Hristos i Srbtorile de Iarn s v aduc sntate, fericire i bucurie n suflet, linite sufleteasc i bun nelegere cu cei dragi! Revista Smntorul, Asociaia Semntorul Tismana, Asociaia Dorna Tismana, Fundaia Tismana, A.L.I.A.T. Pagina 16 Pagina 33

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Din scrisori

Stimate domnule profesor Tomoniu, Sper ca acest mesaj sa ajunga la dv. (deci sa nu se fi desfiintat casuta de mail de pe care ati trimis anuntul. Fara a dori sa va consolez, trebuie sa va marturisesc ca ma cam asteptam la figura asta, tinind cont de experientele ce le-am avut dupa disparitita regretatului Artur Silvestri; e sigur ca el nu ar fi permis asa ceva. Mai important este sa va asigur de sprijinul meu in orice veti hotari sa intreprindeti. Chiar daca, poate, nu voi mai publica nimic, nu imi uit prietenii (ca sa va citez). Asadar, astept sa ma anuntati in ce fel v-as putea ajuta. Daca nu mai comunicam pina la sfirsitul anului, va doresc de pe acuma Sarbatori fericite. Totodata, imi exprim convingerea ca denersul dv. va reusi si ca nu trebuie sa va urez sa aveti putere pt. a-l duce la bun sfirsit. Cu toata consideratia, Ioan Bozac
Multumesc, domnule Tomoniu si mult sntate familiei Dvs! La multi ani ! Cristina Cristina LILA JURMNTUL UNEI FEMEI i druiesc inima mea, Nscut noaptea dintr-o stea, Ca valul ce se-ntoarce-n mare Clare pe-o raz de soare.

i druiesc un infinit, Ca neaua, care s-a topit, i se termin ntr-un vis Nscut i el din Paradis. Rmne doar alt vis cu mere, Prea nrvite, de muiere Czute-n iarb, dulci, zemoase, Coapte n var ntre coapse,

Anunm scriitorii notri de la revist i pe alii interesai:

ncepnd cu data de 5 IANUARIE se reia activitatea editurii online. Fragmente din volumele trimise vor fi inserate n Revista Smntorul, anul II, nr. 1, ianuarie 2012 care va apare ca de obicei la sfritul lunii

i i mai dau o nou via, ntr-o grdin cu verdea, n care ne-am trezit czui, Din timpu-n care am fost rupi !

VOEUX DE FEMMES Je vous donne mon cour N d'une toile dans la nuit, Comme une vague qui se retourne en mer, Roulant sur un rayon de soleil. Je vous donne un infini, Comme la neige qui fond Et se termine dans un reve, N lui aussi du Paradis. Reste simplement un autre reve de pomme Vicieux, de la femme Tombe dans l'herbe, sucre, juteuse, Cuite au four dans l't entre ses cuisses!

n acest fel, scrierile lunii ianuarie apar chiar n revista din luna ianuarie, nu cum apreau pn acum n numrul din luna Et vous aussi je vous donne une nouvelle vie, Dans un jardin verdoyant, urmtoare. D'ou nous nous rveillons In nr. 1 al revistei, vor fi detaliate Et du quel nous avons t jets! activitile noastre: editare reviste i cri, traduceri autorizate n limbi strine. Dup legalizrile fiscale, fie c autorii Smntorul vor deveni membri ai asociaiei, fie vor face donaii, excepie studenii. Deocamdat e gratuit! Pagina 17

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Din scrisori

Stimate Domnule Tomoniu, De ani de zile apreciez activitatea dumneavoastr n promovarea literaturii autentice prin revista SEMNTORUL i prin editura online.Aceste dou instituii pe care le coordonai au devenit o tribun a scriitorilor de toate vrstele i de toate orientrile.Ar fi pcat ca ele s dispar.Dumneavoastr ca promotor cultural , scriitor i istoric, membru al Ligii Scriitorilor Romni, prin munca pe care o desfurai acoperii o arie asemeni unei instituii culturale finanate din bani publici, fr s primii nimic n schimb din partea statului Romn. O facei prin voluntaria prin pasiune, talent i dragoste de cultura romn .V felicit i v doresc din toat inima s avei putere de munc s continuai pe alt plan activitatea nceput.i s nu uitm ce scria Emil Cioran:"Cnd valorile pentru care lupt un neam se cristalizeaz ntr-o adevrat lume istoric, atunci acel neam s-a integrat n devenirea cultural ".Pe acest " front" v desfurai activitatea i n scopul integrrii n devenirea cultural a neamului nostru.n condiiile europenizrii rii i al fenomenului de globalizare, revista i crile editate de dumneavoastr sunt lada de zestre a neamului romnescAceast lad de zestre a spiritualitii romneti ne v-a reprezenta n faa Europei i mapamondului. Succes n continuare pe drumul nceput. Al.Florin ene Membru corespondent al Academiei American Romn Preedintele Ligii Scriitorilor Romni. Iubite Domnule Tomoniu, Am citit cu mult interes mesjul trimis si consider ca prin ideia de oprire dupa trei ani a ceea ce a fost creat de raposatul Artur Silvestri, NU SE FACE NICI UN SERVICIU ideii pe care a lansat-o Silvestri. Indepartarea unor scriitori i autori care se adunasera sub un gand comun de colaborare onesta si dezinteresata sub egita AARP este mai mult decat o jignire, este o profanare a ideii meritoase pe care a avut-o cel ce a fosr ARTUR SILVESTRI. In consecinta eu si mai mult ca sigur si alti colaboratori ai Samanatorului, vom fi alaturi de Dumneta si de ceea ce inseamna TISMANA ca simbol pentru tara noastra. Vom continua sa scriem si sa fim mandri ca te avem in fruntea unei asemenea idei cinstite de promovare a NOULUI in viata grea pe care o duce toata lumea. Tine-ma la curent cu planurile Dumitale si le voi impartasi fara nici o zabava. Cu mult respect si dragoste prieteneasc, Dr. Alex Berca SUA

Draga domnule Tomoniu, Decizia doamnei Braescu, culisele si sforariile ei sunt greu de nteles si nici numi propun sa le iau n discutie. Pentru mine editura si revista SAMANATORUL sunt legate de numele dv. de truda, priceperea si devotamentul cu care v-ati angajat n aceasta aventura culturala si de emblema generos faptuitoare a lui Artur Silvestri. In consecinta, socotitima printre cei care va sunt alaturi. Promisiunea mea n legatura cu rubrica IN NUMELE SPERANTEI, si nu numai, daca va fi nevoie, ramane neschimbata. Tinetima la curent cu tot ceea ce credeti ca e necesar si spuneti-mi daca va pot fi n vreun fel de folos.Sper ca ati primit prima parte a articolului "Abuzul si criza de autoritate".Va mbratisez si va urez sanatate, curaj, realizari ct mai frumoase! A. Melian Stimate domnule, imi pare sincer rau. Sunt alaturi de dumneavoastra, deoarece stiu ce a insemnat pentru domnul Arthur Silvestri creearea acestor reviste online.Era foarte mindru de ele. Va imbratisez Loredana A. Stirbu Stimate dle Nicu Tomoniu Mult curaj si succes cum ati avut si pana acum. Reflectati daca doriti o colaborare si cu ASTRA Sibiu, pe care poate as putea sa o mijlocesc. Cu drag, Liviu Modran

Da, domnule Tomoniu, e perfect adevrat ceai scris am simit fiecare cuvnt cum mi despic inima. Sunt de acord cu toate condiiile Dv. i m bucur c mai avem ansa de a ne expune cuvntul. Cu toate consecinele. Mulumesc pentru atitudine, suntei un om cu verticalitate moral desvrit. Nu degeaba v-a ales Artur S. ca prieten. Sunt alturi de Dv. n orice ntreprindere. cu preuire, Cezara Adamescu

Pagina 18 Pagina 33

Smntorul- Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - Din scrisori

STIMATE DOMNULE TOMONIU, SUNT CONSTIENTA DE FAPTUL CA DACA NU AR FI EXISTAT ACEASTA EDITURA, PROBABIL SCRIERILE MELE AR FI RAMAS INTR-UN SERTAR , PE UNDEVA, UITATE. REGRET CELE INTAMPLATE SI VA CONFIRM FAPTUL CA POT PARTICIPA CU CEI DOI LA SUTA CARE MERGEAU DE AIUREA PE UNDEVA , DOAR SA IMI SPUNETI CE FORMULAR SA COMPLETEZ SI SA IL DUC LA SERVICI. IMI DORESC DIN SUFLET SA VA REUSEASCA PROIECTUL SI POATE MAI MULT DE ATAT, EVENTUAL SI O EDITARE A CARTILOR CU NISTE COSTURI REZONABILE, O EXTINDERE A ACTIVITATII GEN UNIVERSUL PRIETENIEI DE LA IASI CARE FUNCTIONEAZA CA UN ONG SI SE PARE CA ARE SUCCES, EVENTUAL O PAGINA DE FACEBOOK CE A LUAT ATATA AMPLOARE IN ULTIMUL TIMP. SARBATORI FERICITE, SI BAFTA. CU RESPECT, FLORINA SANDA COJOCARU
Drag Domnule Director, Nicu Tomoniu, Regret c fiind internat n spital, zilele acestea, n-am luat la cunotin, dect azi, de cele ntmplate, din care, iat, vd c decurge i Hotrrea ce-ai luat de meninerea i susinerea n continuare - n condiiile menionate - a site-ului nostru, spre cinstea i pomenirea Dumneavoastr alturi de marii naintai ai Smntorului, de la nceputul secolului trecut. M bucur, aadar, c suntei i-ai rmas acelai entuziast pe care am avut cinstea s-l cunosc la prima scriere ce v-am trimis-o i mi-ai publicat-o. Ca atare, sunt i voi fi mereu al Dumneavoastr, cu Dumneavoastr - ct mi-o fi dat s triesc - nu doar ca publicis pe site-ul ce-l vei reorganiza i coordona tot Dumneavoastr, ci i n calitate de contributor-cotizant la susinerea tuturor aciunilor pe care le vei ntreprinde, legate de funcionarea i bunul mers al activitii site-ului. V felicit din adncul inimii i v mbriez cu respect i cu iubire. Al Dumneavoastr, George Ene

Mulumesc frumos! Sunt alaturi de Dvs. in orice demers veti face. Ionela, cu respect si pretuire.

Felicitri pentru atitudine i susinere pentru poziia dvs. Prof. Lazr.Curaj!Spiritul Romnesc i ortodox al Putnei lui tefan cel Mare s se ntrupeze la Tismana! Traian Lazr TRAIASCA SAMANATORUL TISMANA! George Anca

Motto (Ctlin): Eugen Jebeleanu - Hanibal Nimeni n-avea ceea ce el avea: superba lui trufie, i elefanii, i labele lor sfarmnd vertebrele acestor Alpi albii de spaim. Clca, de- abia s se aud, peste stnci i s-auzea n lun, i nimeni nu mai vzuse trmbiele de piatr ondulant ale acestor fiare.

i n-au nvins. Bun ziua, domnule profesor! Doresc s v urmez, i v voi urma. Sunt sigur c un fenomen gen Editura Online petrecut n ultimii trei ani nu mai poate fi anulat, nici mcar temporizat. Sunt convins c acest site va renate precum Pasrea Phoenix. Este prea trziu ca punctul ctigat n ultimii trei ani s fie desfiinat cu nite petice de hrtie numite contracte, menite a sistematiza o activitate ce nu convine dup sfritul erei tiparului nalt i a mainii de scris, catastrof suprem ce le-a smuls din mn ru-voitorilor bine-cunoscui posibilitatea de a hotr n regim de monopol ignobil n materie de publicistic autohton. V fac cuvenitele urri prilejuite de apropierea Srbtorilor, cu sigurana c lucrurile vor rmne ca pn acum, spre ansa Literaturii Romne de mine, cnd poate se va reintra pe fgaul unei relative normaliti! Cu stim,Ctlin Rdulescu

Pagina 19 Pagina 33

Smntorul - Anul I. Nr. 8-sp - dec. 2011 - CRI UTILE

PRIMIM DE LA NICOLAE BCIU Cinci cri aprute la Editura Nico
1. LENTILA DE CONTACT 2. ALT FACERE A LUMII 3. Nicolae Bciu n lecturi critice 4. Presa cultural mureean contemporan, reviste, jurnaliti, repere. Cezarina, Adamescu (n. 1951) Poet, prozatoare, eseist, dramaturg, crtitic literar, autor a numeroase volume care fac din autoare un adevrat poligraf cu activitate exemplar. Literatura pentru copii de o Cezarina Adamescu calitate remarcabil; atitudine 5. Privire n inima crii estetic tradiionalist, n universul culturii cretine.

Paparuda

Autor: George Anca Colectia: Poezie si muzica crestina Categoria: Beletristica, Religie

Revista Smntorul v ureaz Srbtori fericite, cu bucurii i sntate!

ERON LD B CA c . LU ND C t. 2 - Bu STA S ec

Citii articolul de critic literar al D-lui Ben Todic Paparuda de George Anca aici: http://www.tismana.ro/semanatorul/anunturi/paparuda.htm

Pagina 20