INSTITUȚIE EDUCAȚIONALĂ Ș COALA NORMALĂ SUPERIOARĂ DIN COROZAL

INVESTIGARE FORMATIVĂ

SEMILII DE CERCETARE

CONSULTANT:

ANA KARINA MERCADO BERTEL

NUMELE SEMINTEI DE CERCETARE

Împletitori ai conviețuirii sănătoase

LEMA SEMINȚEI

MÂINI CARE ȚES CULTURĂ CU FIRE DE VALOARE

III

GRUP: 17

INTEGRANȚI Ș I CONTACT:

ANGIE POLO CRUZ: 0000000000

ELVIA DIAZ VITOLA: 3127770280

 CONȚINUT

PLANTEAMIENTO DEL PROBLEMA

1

DESCRIERE DEL PROBLEMA

1

FORMULARE DEL PROBLEMA

3

JUSTIFICARE
4

OBIECTIVE
5

OBIECTIV GENERAL
5

OBIECTIV SPECIFIC
5

DELIMITARE
6

TIMP
6

MARCO TEORIC
7

ANTECEDENTE
7

Baze TEORICE
8
Baze LEGALE
11

Baze CONCEPTUALE
13

ASPECT METODOLOGIC
15

TIPO DE INSTRUMENT
16

RECOLTARE DEL INSTRUMENT

17

CRONOGRAMĂ
18

BUGET
19

RESURSE
20

BIBLIOGRAFIA
21

FORMULAREA PROBLEMATICII

NUMELE PROIECTULUI

O CONVIE ȚUIRE SANA UN EXERCITIU NECESAR PENTRU VIA ȚĂ

DESCRIEREA PROBLEMEI

Instituț iile educaț ionale actuale se confruntă cu o mare provocare deja

ce au
responsabilitatea de a forma cetăț eni cu capacitatea de a face faț ă
Complexitatea societăț ii actuale.

În Instituția Educațională Mariscal Sucre (sediul principal), situată în cartier

Santa Marta strada 13B N° 16-60 din municipiul Sumpues de strat socio-
economic 1 unde asistă copii și fetițe, unde majoritatea provin din
familii cu resurse limitate care din cauza lipsei de oportunități de muncă trebuie să
asumarea oricărui tip de muncă pentru a satisface nevoile de bază ale
acasă, de asemenea am găsit câteva cazuri în care părinții nu
au reușit să finalizeze studiile de bază, ceea ce le afectează în principal pe
copiii deoarece uită de importanța de a forma cetățeni buni
principii și valori pentru îmbunătățirea societății noastre, prin urmare în
în procesul nostru de cercetare vedem acest lucru reflectat în copii din clasa
al doilea 3 și acest lucru ne face necesar să promovăm o bună conviețuire în clasă
pentru ca ei să învețe să coexiste într-un spațiu solidar de respect reciproc, se
acceptând înțelegând diferențele celorlalți și aplicându-le cu toți
care îl înconjoară în diferitele sale contexte (comunitate și instituție) în
instituție și comunitatea sa.

După ce am efectuat o serie de întrebări către profesorul orientator, am observat

comportamentul copiilor și interogarea unor părinți când se apropiau
a-și căuta copiii pentru a afla cât de mult au lucrat la includerea valorilor
De la copii concluzionăm că munca noastră trebuie să fie punctuală, deoarece
cunoștințele pe care le-am obținut din contribuțiile părinților au fost puține pentru că
argumentau că lipsa de timp din cauza muncii lor și nivelul educațional nu erau
suficiente pentru a interioriza în construcția de formarea integrală a acestora
copii.

În cercetarea noastră am evidențiat că lipsa valorilor deterioriază

comunicare bună și relații sociale ale copiilor, un exemplu clar în acest sens este
că în diverse situații ei utilizează un limbaj nepoliticos pentru a se referi la ceva sau
cineva, nu sunt cordiali când se salută, se despart sau pentru a cere o favoare
în plus, unii nu respectă anumite reguli stabilite în clasă și
deși de fiecare dată când aveau loc aceste evenimente, făceam un apel de atenție la
copiii ei întotdeauna s-au arătat indiferenți, dar cu toate acestea este din acest motiv
ce trebuie intervenit într-un mod pozitiv în această problemă școlară despre
totul în această etapă a copilăriei deoarece de aici începem să ne dezvoltăm
personalitatea noastră pentru restul vieții noastre și dacă în această etapă nu
învățăm să conviețuim cu ceilalți oameni, altfel asta ar putea aduce
posibile consecințe și mai târziu va fi mult mai greu deoarece prin
lipsa de comunicare și integrare se vor transforma în persoane antisociale,
totalmente izolate care nu le va păsa să treacă peste ceilalți
irrespectându-i gândindu-se doar la ei înșiși, creând resentiment social
în unele cazuri ducându-i la droguri, vandalism și delincvență
pentru că nu sunt capabili să conviețuiască cu nimeni.

FORMULAREA PROBLEMEI

Cum să promovăm practicarea valorilor pentru a menține o conviețuire sănătoasă

între elevii din clasa a doua a instituției educaționale Mariscal Sucre?
justificare

În Columbia există necesitatea ca tot corpul profesoral naț ional,

instituț ii
educative ș i părin ț i, să fie dispu ș i să
dialoga despre cum

a forma cetăț enia ș i a inova practicile pedagogice.

Multe
institu ț iile au întreprins această muncă ș i rezultatele sunt
semnificativi ș i de
exemplu pentru restul comunită ț ii educa ț ionale na ț ionale. Dar
mai e mult
un drum de parcurs. Este nevoie urgentă de o educa ț ie
dirijată să formeze
cetăț eni angajaț i, care lucrează din perspectiva diferenț ei
pentru bine
comun. Unii cetăț eni care din casele, fermele, ș colile lor,
colegii ș i
universităț ile să extindă legăturile de solidaritate, să deschidă spaț ii
de participare
ș i generează norme de convie ț uire sănătoasă, deoarece zilnic în comunitatea noastră
ț ara eviden ț iază dificultatea oamenilor de a ajunge la
acorduri, puț in respect pentru demnitatea umană ș i suferinț a de
multe familii din cauza lipsei celor dragi din cauza
violen ț a, aceasta determină caracterul indispensabil al
formare în cetă ț enie. Din acest motiv, la ș coală
cadre didactice din diferitele domenii academice trebuie să îndrume.
munca pentru convie ț uirea solidară ș i democratică, căutând
necesar un schimb cultural, pornind de la propria
transformare ș i a transcende către studenț ii săi, pentru a
care este necesar să se proiecteze medii educaț ionale cu acest scop,
ț inând cont că cultura democratică nu se învaț ă prin
prin intermediul normelor, principiilor, structurii ș i activităț ilor, ci mai degrabă
se înva ț ă în măsura în care se con ș tientizează
dinamici, experien ț e ș i interac ț iuni care permit generarea
acorduri, instanț e de dialog ș i concertare.

Importanța acestui proiect se bazează pe îmbunătățirea și practicarea unei sănătoase

conviețuirea copiilor din clasa a doua cu ceilalți într-o manieră constantă,
participativă și directă pentru a le insufla valorile necesare încă din educația lor
primare cum sunt respectul, egalitatea, autonomia, responsabilitatea,
pace, dragostea pentru ceilalți, pentru instituție, studiile sale printre altele și în plus
pentru a le aplica în viața lor de zi cu zi și în viitor, Pornind de la
observarea societății înțelegem că școala pe lângă a învăța
fapte, concepte și proceduri ale diferitelor materii, trebuie să genereze
schimbări în comportamentul elevilor pentru o mai bună integrare în societate
ținând cont că oamenii devin din ce în ce mai nepoliticoși, la care
trebuie să contribuim la dobândirea valorilor și cunoștințelor, precum și
atitudinile, abilitățile și comportamentele necesare pentru a obține pacea
personal, înțeleasă ca a trăi în armonie cu sine și cu ceilalți.
OBIECTIVE:

Elaborarea unei propuneri pentru îmbunătăț irea aspectelor de convieț uire

ș colar care
contribuie la o formare civică a studenț ilor din
gradul 3° al Instituț iei Educaț ionale Mariscal Sucre.

General

Promovarea practicii valorilor pentru a menține o bună conviețuire

școlar și o cultură civică între toți copiii din clasa a doua.

Specifice:

întărirea valorilor, cu scopul de a forma cetăț eni buni

printr-o bună convieț uire între toț i.

Contribui la formarea educaț ilor din instituț ie

Educa ț ia Mariscal Sucre pornind de la dialog critic
reflexiv despre experienț e ș i situaț ii cotidiene în clasă.

Promovarea practicii valorilor pentru a menține o bună conviețuire în

copiii din clasa a doua prin diverse activități.
 DELIMITARE:

Acest proiect va fi dezvoltat în departamentul Sucre, municipiu

Sampués, la Instituția Educațională Mariscal Sucre, Sediul principal, cu
elevi de clasa a doua.

TIMP: Proiectul se va desfășura pe o perioadă de șase luni.

 MARCO TEORETIC

ANTECEDETE:

CONVIVENCIA

Cercetările legate de conviețuirea în școli se limitează la

descrierea variabilelor care intervin în problemele care apar acolo,
omogenizând comportamentul atât al studenților, cât și al cadrelor didactice și
neglijând înțelegerea holistică a mediului educațional, actele zilnice de
persoanele și comportamentul lor în scenarii și situații obișnuite, la
structura acestor acțiuni și condițiile care le însoțesc și influențează
despre ele. (Schwarts și Jacobs, 1979, citat de De La Cuesta, 2005).
La nivel naț ional, conform lui Velázquez (2008), cadrul social
del care
parteneri ai unor analiș ti pentru studiul convieț uirii ca
element
fundamental pentru formarea în cetăț enie, este susț inut de
istoria de
ț ările latinoamericane, a căror economie depinde în bună
măsura capitalului
străin cu puț ine posibilităț i de dezvoltare internă sustenabilă
lângă o
ineficacitatea politică administrativă. Astfel de condi ț ii economice
generan
inegalită ț i sociale ș i culturale în interiorul ț ărilor,
convivencias
conflictive ș i tradiț ii socioculturale diferite.

Din această perspectivă, problema convieț uirii sociale este

rezultatul de la
istorie particulară a ț ărilor, a distribu ț iei inegale de
bune sociale ș i
culturale, care produc o lume de semnificaț ii ș i simboluri
diverse ș i
contradictorii. Culturalmente, în întreaga societate se găsesc
simț uri, dorinț e,
credin ț e, valori ș i mituri, precum ș i pierderea de sens,
conflicte
incertitudini, lipsa de perspectivă care se manifestă în
percepț ii ș i
acț iunile indivizilor (Velázquez, 2008).
Această realitate nu a fost străină instituț iilor educaț ionale, deoarece
ceea ce eș ti
au avut ca provocare să se plaseze analitic ș i reflexiv mai departe
de los
probleme existente în societate, conducând studii ș i
investigaț ii. În acest
în acest sens, s-ar putea spune că în ț ara noastră aceste cercetări
au avansat
considerabil în ultima decadă.

Vom începe studiul avansurilor în cercetări

legate de
formare cetă ț enească în ț ara noastră, începând cu Muñoz (1998),
citat de
Velásquez (2008), care abordează problema convie ț uirii
social
distingând trei elemente fundamentale: conflictul,
complexitatea celuilalt
diferenț e ș i memoria colectivă. Pentru acest autor, conflictul formează
parte de la
realitatea umană ș i este pozitivă, deoarece aduce cu sine o modalitate de
îmbunătăț i
cunoaș tere.
În ceea ce priveș te complexitatea celuilalt ca fiind diferit, se propune că
yo-tu, son
irremediabil diferite ș i "antagonice" în natura lor
raț ional ș i propune
la acț iunea comunicativă ca mijloc de a descoperi punctele de
viziuni plurale
având ca scop interesul colectiv sau mai drept, care se
verá reflectat
în memoria colectivă a membrilor comunită ț ii. A lui
propunerea nu este
consens, nu este a transforma disensiunile, este a dezvolta
capacitate de
în ț elegere ș i ascultare pentru dezvoltarea de noi
cunoș tinț e, soluț ii sau
posibilităț i.

La nivel internațional, există multe cercetări care se învârt în jurul

situația conviețuirii școlare. De exemplu, în Galicia (Spania), în anul
În 2002, Miguel A. Zabala a dezvoltat o cercetare intitulată: „Situația de
conviețuirea școlară în Spania: politici de intervenție”, în care au participat
836 profesori/profesoare aparținând întregului spectru de școli și niveluri
școlari, deși cu un predominant clar al școlilor de ESO și Bacalaureat,
în aceasta a fost arătată percepția cu privire la conviețuirea școlară pe care o are
fiecare parte a diferitelor sectoare ale comunității.

PROIECTUL DE CONVIEȚUIRE ȘCOLARĂ

Promotori
y Crescimbeni, Alejandra
Directoarea Nivelului Mediu: Valentinis, Maria Elena
Nilia, Vanina
Carlomagno, Susana.
INSTITUTUL "SAN JOSÉ" BELL VILLE
2012

Baze Teoretice:

Conviețuirea se referă la capacitatea pe care o au oamenii de a conviețui cu

altele într-un cadru de respect reciproc și solidaritate reciprocă. Conviețuirea
escolar este în același timp o provocare și o învățare. O învățare, căci presupune o
învățământ care este strâns legat de procesul educațional al persoanei și,
ca atare, în strânsă legătură cu contextul, mediul social și familial în care s-a
dezvoltat.

Conviețuirea se învață și se practică în mediul familial, în școală, în

cartier, în lumea socială mai largă. Are legătură cu capacitatea celor
persoane de a se înțelege, de a evalua și a accepta diferențele; punctele de vedere
de altul și de alții; cu toleranța. De aceea, conviețuirea trăită și
experiența în instituția școlară este germenul exercițiului de cetățenie
y de la democrație. A învăța să coexiști constituie baza pentru construirea de
o societate mai justă și o cultură a păcii, deoarece se bazează pe demnitate
de la persoană; în respectul și grija față de drepturile și obligațiile sale.

Din această perspectivă, clima școlară este produsul și rodul învățământului și al

învățarea conviețuirii în clasă, în recreații, în sport, în
acte oficiale, unde adulții au o responsabilitate centrală, deoarece se
constituie modele pentru copii, fetițe și tineri. Elevii, fiind persoane
în procesul de formare, observă și imită comportamentele adulților în
interrelaționare, în rezolvarea conflictelor și în gestionarea agresivității sale.

Clima școlar este un indicator al învățării și este o condiție pentru

apropierea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, stabilite în
curriculum național. Dar este important să avem în vedere că clima școlară nu se
asociați exclusiv cu disciplina și autoritatea, ci mai degrabă cu
conformarea unui mediu propice pentru a învăța și a învăța, în care se
pot identifica diferite componente, printre care se pot menționa:

Calitatea relațiilor și interacțiunilor dintre oameni (între toți

membri ai comunității educaționale

Existenta activităților planificate în diversele spații formativ

(aula, patio-uri, biblioteci, etc.).

- Un ambient primitor (curat, ordonat, decorat, etc.).

Existenta unor norme si reguli clare, cu o disciplina convenita si
cunoscută de întreaga comunitate educațională.

Existenta unor spații de participare.

Fără îndoială, disciplina este un component central al climatului școlar. Fără

embargoul nu trebuie înțeles ca o atitudine de obediență și supunere
fără reflecție, ci mai degrabă, ca îndeplinirea rolurilor care fiecăruia
membru al comunității educaționale îi revine. De aceea, indisciplina nu trebuie
ser privită exclusiv în raport cu studenții și studentele, ci și
în ceea ce privește adulții care fac parte din comunitatea școlară: cadre didactice,
părinți, mame și tutori, conducere, etc. Fiecare membru are
responsabilități de îndeplinit și de raportat altora pentru a atinge un obiectiv
comun.

Acum bine, există numeroase studii care atestă o relație strânsă

între clima școlar și calitatea învățării. UNESCO stabilește că
generarea unui mediu de respect, primitor și pozitiv este una dintre chei
pentru a promova învățarea între studenți.
La OECD, pe de altă parte, stabilește că clima școlară are o incidență mai mare
în performanța școlară a elevilor și elevelor, că resursele materiale și
personale sau la politica școlară a localului.

►Cum se predă și se promovează conviețuirea școlară

A conviețui se învață, nu este ceva ce vine înscris. Conviețuirea constituie

esența relațiilor sociale. Fiindcă natura sa, omul are nevoie de
altele: este, se face și se construiește în relația cu ceilalți, atât de mult încât existența sa
depinde de relația cu semenii săi. De aici importanța capitală a
a învăța să conviețuim. Această învățare se realizează acasă, în spațiul familial, în
cartierul și de asemenea în unitatea de învățământ.

Școala este un loc excepțional pentru a învăța să conviețuim pentru că misiunea

principalul instituției școlare, pe lângă a preda conținuturi, este a învăța să
a fi cetățeni, a respecta pe ceilalți ca egali în demnitate și drepturi, la
recunoaște, evaluează și acceptă diferențele, să fii solidar, tolerant.

Grupul familial este de asemenea vital pentru a învăța valorile care constituie ...
nucleul unei formări cetățenești democratice și în pace. De aceea, este necesar
a învăța să se exprime, a participa activ, a dialoga ascultându-l pe celălalt,
rezolvarea diferențelor în mod armonios; acest lucru este posibil atunci când atenția se
se concentrează pe formarea integrală a elevilor și studentelor.

►Cum să abordăm problemele de Convivere Școlară

Pentru a aborda problemele legate de conviețuirea școlară, este necesar să clarificăm că în

cotidianitatea școlii, nu tot ce se întâmplă poate fi numit violență în
în acest sens, este convenabil să înțelegem că în fiecare ființă umană există o cotă
de agresivitate naturală, care este de ordin instinctual, ca o apărare împotriva unei
situație de risc, ceea ce se diferențiază de o agresiune necontrolată sau calculată
pentru a provoca daune altuia; acestuia din urmă, îi spunem violență.

În domeniul școlar, de multe ori copiii, fetele și tinerii răspund cu

un anumit grad de agresivitate față de disconfortul temporar al colegilor săi, fie că este vorba de
ordon fizic (o împingere, o palmă) sau de ordin verbal (un cuvânt urât, o
bromă cu dublu sens). În majoritatea cazurilor nu există intenția de a cauza
daunele nu ajung să constituie un conflict; este parte din viața obișnuită a copiilor,
fete și tinere în plin dezvoltare fizică, psihică, emoțională și intelectuală.

Agresivitatea are o bază naturală care nu trebuie eliminată, ci îndrumată,

educată și formată conform pricipiilor și valorilor. Conflictul este un fapt
social imposibil de eradicat, pentru că în orice grup uman va exista întotdeauna
interese diferite: unele asemănătoare, altele complementare și altele
pur și simplu opuși. Nu gândim la fel, avem viziuni diferite asupra
viața și societatea, diferite percepții despre ceea ce este mai bine pentru unii și pentru
alte; de aceea apar conflictele: din cauza diferențelor de interese. Un conflict prost
rezolvat sau nerezolvat, de obicei, duce la acte de violență. În acest sens,
capacitatea de dialog, de ascultare veridică a argumentelor și ideilor celuilalt,
empatia și medierea sunt mecanisme care ajută la rezolvare.

Conviețuirea școlară

Conviverea poate fi de asemenea definită ca „acțiunea de a trăi cu alții

Împărtășind activitate și dialog, sub cadrul normelor și convențiilor
de respect reciproc, înțelegere și reciprocitate etică

Știm că școala este văzută ca prima referință în societate în

care se integrează persoanele, în acest caz studenții, de asemenea viitorii
cetățeni, prin urmare, funcția lor principală corespunde a fi eminamente
socializatoare, ceea ce se manifestă „în activitățile obisnuite, în modul de
a atinge consensul și a recunoaște acordurile și diferențele.
Școala permite învățarea și practicarea valorilor democratice precum
solidaritatea, justiția și pacea, traduse în cotidianitatea desfășurată în clasă
Derivata din condiția naturală de „a fi social” este că socializarea innată
al omului aduce cu sine conceptul de "conviețuire", care devine cotidian pentru
persoane, având prima lor aproximare în sânul familiei.
La Academia Română a limbii române face referire la termenul conviețuire
ca acțiunea de a trăi împreună, acțiune care poate fi contextualizată din
contextele vorbirii populare, contextul psihologic și contextul juridic-social.

Baze legale:
Decretul 1965 prin care se reglementează Legea 1620

Legea Conviețuirii Școlare

Începând de vineri, 15 martie, conviețuirea școlară, drepturile omului și

formarea cetățenească dispune de legea prin care se creează 'Sistemul Național de
Convivialitate Școlară și Formare pentru Exercitarea Drepturilor Omului
Sexuale și Reproductive și Prevenirea și Atenuarea Violenței Școlare', la
să fie sancționată de președintele Republicii, Juan Manuel Santos.
Această lege creează un traseu de atenție în cazurile de violență și un sistem național
unic de informații pentru a raporta aceste cazuri de violență și de sarcină în
adolescenți, și oferă posibilitatea de a oferi stimulente celor care îndeplinesc
exigențe și așteptări ale conviețuirii, precum și impunerea de sancțiuni la
Cei care nu o fac.
Prin această lege, Guvernul Național creează mecanisme de prevenire, protecție,
detectarea timpurie și raportarea autorităților competente, a tuturor
acele comportamente care afectează conviețuirea școlară, cetățenia și
exercițiul drepturilor omului, sexuale și reproductive ale studenților
înăuntru și în afara școlii.
Legea indică de asemenea calea pentru a consolida strategiile de prevenire a
deserția școlară, care este cauzată în mare măsură de violența școlară și
sarcina în adolescență. Precis, în acest ultim aspect, Columbia este
astăzi unul dintre țările din America Latină cu cele mai mari rate de sarcină în
adolescente, cu un 19,1% dintre aceste tinere între 14 și 19 ani; jumătate dintre ele
abandonează școala pentru a se dedica maternității.
Legea 1620

Prevenția și mg tiareaviolenței școlare. Funcțile careseasoca i zăacesteidm

i ensu i ni
de a l educație sunt atrb i ute
i în ni tero
i rul instiuților educaționale comte i tuu
l i de
conviețuire, cn
i econformel

articolul 13
debe:d i encfita,documentează,anazileazăși rezovlăconciflte;conduceacțiuni atâtpentruaîncuraa j
conviețuirea, construrieacetățeniei, exercta i readepn ilăadrepturo liromuu l,i
sexuae l și reproductvie,precumși pentruprevenrieași atenuareaviolenței școlare; ae l ga
acțiunile sae lal strategio
l cae
l ;convocareaunorspați deconce ilre;actviarearuteide
atene ti ni tegraa l fatadecomportamentee l carenupotfigeso tinatedecomte i t;aproe
i cta
strategii și instrumente pentru promovarea și evaluarea conviețuirii; a veghea respectarea
Manual de Convvienta și prezentarea rapoarteo
lr; propunerea, anazila și va
ibzilarea stratego
lir
pedagogciecarepermtife l xb
izilareamodeu lu
l ipedagogci și artciua
l rea
diferite domenii de studiu.
Putematunciconsd i eracăLegea1620încăutareasadeproceseeducaționale
ynormavtiedeconviețuire încadrulinstiuților educaționale, pe
l dezpentruoacțiune
eticile din pedagogie, având în vedere experiențele trăite în
 colegiomarcanlavidadelosestudiantes, completândlinileghidaleimanualului
convivencia vigentes, cu un component investigativ și reflexiv care permite dialogul
între toți actorii diferiți și în acest mod încurajează conviețuirea școlară și exercițiul
drepturileomului,sexualeşireproductivedecomunităţilor.

ACȚIUNI ALE RUTEI INTEGRALE PENTRU COEXISTENȚĂ. DECRET

1965.
În capitolul II al decretului se specifică trei componente ale acțiunilor care trebuie
înainta comitetele de conviețuire.

Art. 36. Acț iuni ale Componentului de Promoț ie (Comitetul Ș colar)

Liderarea ajustată del manual de conviețuire; propunerea politică instituțională în cadrul

PEI; liderarea inițiativelor de formare a comunității în domeniul drepturilor omului, sexuale și
reproductive
mediatie și conciliere; implementare și evaluare a proiectelor pedagogice de educație
sexualitate, construcție a cetățeniei, particularități socioculturale, proiect de viață, etc;
articulareldesign, implementare, urmărire șievaluare de proiecte asupra dezvoltării
despre competențele cetățenești, clima școlară și atmosfera pozitivă a sălii de clasă. Ca minim trebuie
îndeplinirea clarificării normelor, definirea strategiilor pentru luarea de
decizii și concertare.
Art. 37 - Acț iuni ale Componentului de Prevenire

Identificarea riscurilor de apariție a celor mai comune situații

particularitățile climatului școlar; analiza caracteristicilor familiale, sociale, politice
economice și culturale externe care influențează relațiile interumane
comunitateeducativa;întărireaacțiunilorqueccontribuiealamitigareade
situații care afectează conviețuirea identificate; proiectarea protocoalelor pentru atenție
oportunaintegral.

Art. 38 - Acț iuni ale Componentei de Atenț ie

Implementarea și aplicarea protocolurilor interne; activarea altor protocoale de atenție.

Baze conceptuale:
 PRAXA VALORILOR
Într-o societate ca cea actuală, unde predomină interesele
personale pentru
deasupra reț elelor sociale, unde competiț ia ș i lipsa de respect
din cauza diferenț ei
s-au transformat într-o formă de viaț ă pentru un număr mare de
persoane, se face
necesar ca atât familia cât ș i instituț iile educaț ionale
brinden pentru copiii lor
y studenț i un mod de viaț ă diferit, în care se construiesc
escalas de
valori, astfel încât să înveț e că viaț a capătă sens
când se
pune la dispoziț ia celorlalț i.

DISCIPLINA
Există multiple concepte în jurul termenului disciplină.
Între ei se poate
menț ionat oferit de dicț ionarul internaț ional Webster,
citat de Van Pelt
(2007), pentru care disciplina constă în „Antrenarea prin intermediul
de la instrucción
O exerciț iul”. Aceste concepte au în comun faptul că sunt
rigizi ș i
despersonalizanti, deoarece nu recunosc copiii ș i tinerii ca
subiecț i cu
drepturi ș i responsabilităț i. Disciplina este de asemenea asociată
cu respectul sau modul de comportare: ( „Disciplina mă
pare rău pentru că uneori copiii nu au respect pentru
profesori sau să nu se comporte bine în clasă

CONVIEȚ UIREA Ș I PACEA: se bazează pe consideraț ia celor

restul ș i,
în special, în considerarea fiecărei persoane ca ființ ă
uman.

PARTICIPAREA Ș I RESPONSABILITATEA DEMOCRATICĂ: se

orientează spre luarea de
decizii în diverse contexte, având în vedere că acestea
decizii
trebuie să respecte atât drepturile fundamentale ale
indivizi, ca cei
acorduri, normele, legile ș i constituț ia care guvernează viaț a
în comunitate.

LA PLURALITATE, IDENTITATEA Ș I VALORIFICAREA A

DIFERENȚ E: pornesc de la
recunoaș tere, ș i bucuria de a trăi vasta diversitate umană ș i
au, în acelaș i timp
ca limită, drepturile altora.

EDUCAȚ IE
Educaț ia în sensul larg al cuvântului este principală
instrument pentru construirea unei culturi a păcii, a
o convieț uire bună ș i sănătoasă ș i că elementele cheie sunt
învăț area ș i practica non-violenț ei active: dialogul,
toleranț a, solidaritatea, respectul pentru drepturile omului ș i
căutare permanentă a
justiț [Link] (2004.)

Cetăț enie
A vorbi despre cetăț enie în societatea actuală devine o
necesitate pentru
noile generaț ii, cărora le-a revenit
a se confrunta cu
situaț ii de globalizare ș i diversitate culturală, care cu greu
ar putea fi
depăș ite cu educaț ia civică care de mult timp
se vine
împărț ind în instituț iile educaț ionale.
Pentru a face faț ă acestei provocări, familia ș i ș coala ca responsabili
de la
procesele de socializare a copiilor ș i tinerilor trebuie să genereze
spaț ii de
convieț uire în care să se trăiască cu adevărat respectul pentru
diversitate ș i în
care să învăț ăm să coexistăm cu mediul nostru ș i să convieț uim cu
alte culturi.

Ș COALA Ș I CETĂȚ ENIA

Formarea cetăț enească în ș coală începe de când toț i
membrii săi
învăț aț i să se asculte, căutând în acest fel ca toț i
participă la decizie
de decizii, pentru care este necesar să cunoș ti nevoile,
interese ș i
visele tuturor ș i a tuturor, ș i de acolo, încercând să obț ină
bine de la
comunitate.
De aceea, conform lui Sánchez (2006), trebuie să ascultăm...
diferite
vocea membrilor comunităț ii educaț ionale pentru a înț elege
de unde
vin, ce caută, de ce cer ș i propun ceea ce spun.
Trebuie să
a învăț a să depăș eș ti stereotipurile ș i prejudecăț ile, ș i să elimini
discriminare ș i
în plus, să învăț ăm să ne punem în locul celorlalț i pentru
a înț elege ce
cealaltă persoană înț elege ș i simte ș i astfel învăț ăm de la ea sau de la el
punând
inteligenț a ș i voinț a noastră în slujba altora, adică
al binelui comun.

CONVIVERE ŞCOLARĂ
În general, această expresie se reduce la relaț iile care se
dau zilnic
între diferitele membre ale comunităț ii educaț ionale,
deconectând-o de
procesele de învăț are. Cu toate acestea, aceasta este însoț ită de
multiple
procese care trebuie să permită însoț irea
studenț i în
promovarea dezvoltării lor ca subiecț i de drept ș i
responsabilitate, adică
cetăț eni, (Lanni, 2003). Din acest motiv, ș coala ca
scenariul acelei
convieț uirea la care se face referire trebuie văzută ca o
construț ie cotidiană continuă, care se constituie într-o bogată
o experienț ă educaț ională valoroasă, având în vedere că sala de clasă ș i ș coala sunt
primele spaț ii publice de participare a copiilor ș i
tineri.

ASPECTULMETODOLOGIC:

TIP DE STUDIU
În ceea ce privește aspectul metodologic al proiectului, tipul de studiu se realizează prin
acțiune participativă, deoarece ne permite să dezvoltăm o analiză participativă, unde
actorii implicați în cercetarea noastră devin protagoniștii
del procesului cu privire la obiectul de studiu.

POPULAȚIE
Proei ctulnostrusevadesfășura al Instiuția Educațională MarsicalSucrecucopide-a
ca
l saa3-acuvârsteîntre9și 11an,ieșantionul nostruînacestcazaufostee
l vi
de3°2y3°3.

INSTRUMENT DE RECUPERARE

Instrumentul de colectare a informaț iilor a fost realizat prin observaț ie

directa, unde am putut observa comportamentul rău ș i convieț uirea proastă pe care o aveau
copiii din sala de clasă, cu mai multe zile în instituț ia educaț ională unde
am avut ocazia să interacț ionăm constant cu copiii pentru a înț elege
mas sus emoț ii, sentimente, gânduri ș i intenț ii pentru acest scop am putut
a le face următorul chestionar de întrebări deschise, unde a fost posibil să obț ină
detalii despre viaț a sa cotidiană.
De asemenea, a fost elaborat un chestionar destinat părinț ilor.
legat de aspecte legate de convieț uire ș i de formare
în cetăț enia copiilor lor.

CONSTRUCȚIA INSTRUMENTULUI

Chestionar pentru copii

Este comportamentul tău în instituție la fel ca acasă? De ce?

Uniaurăspunscă,îngenera,lda,pentrucăacasăfaccevorși
suspapasnolellamabanmucholaatención.

De ce nu ne sănălțim când intrăm în sala de clasă, dacă sunt deja oameni înăuntru?
Răspunsul a fost: pentru că acolo nu le acordă atenție la asta...

De ce îți tratezi rău colegii?

R/pentrucăelnuaducetoatebrcieu
l re
li și totm
ti pulîmprumutătotși măenervează
asta.

Decenuceriofavoaresaunumulțumești cândainevoe
i decevadea
l coe
l gităisau
profesor?R//¡Ayseñoesosemeolvidayaquínadielohace!

Decenurd
icim
i ânapentruan
itervenșii apuneîntrebarearespecvtiăcuuntondevoce
moderat?
R//señoporquehayniñoshablandoysihablopacitoelprofenomevaaescuchar.

Chestionar pentru părinț i:

Cât de multe ș tiț i despre valori? Menț ionaț i câteva.

Cât de des îi predai copilului tău să fie cordial folosind cuvinte precum

te rog ș i mulț umesc?

Credeț i că ș coala este un element important pentru educaț ia copilului dumneavoastră?

De ce?

Cum consideraț i comportamentul fiului dumneavoastră?

Se angajează să îș i educe fiul cu valori pentru a fi cetăț eni mai buni ș i

convieț uiesc într-un mod sănătos cu ceilalț i?

CRONOGRAMĂ

ACTIVITĂȚ I ANUL: 2018

1 2 3 4 5 6
LUNILOR

Întâlnire cu părinț ii lui X

familia

Charla despre la X X
convieț uire ș colar
pentru părinț i ș i copii
pact de convieț uire X X X X X

Sociodramă X

Activitate ludică X
reventând valori
Feria de poveș ti despre X
valorile.

BUGET

RUBRO CANTITATE DETALIE VALOARE VALOARE TOTALĂ

UNITAR

MATERIALE 5 cartoane 1000 5000

35 Creioane negre 500 17500

2 Pachete de bombe 7000 14000

35 Caiete de 50 de foi 1500 52500

4 Marcatoare 1500 6000

permanente

35 ciorne 300 10500

5 Cutii de marcatori 1500 7500

2 Blocuri de dimensiunea unei scrisori 4000 8000

3 Pungi cu dulciuri 5000 15000

3 Pachete de apă 1500 4500

 3 Kits de premiere 8000 24000

SUB-TOTAL 31800 164500

TOTAL 164500

RESURSE

TIPUL DE RESURSĂ DETALII

UMANI Cadre didactice în formare, părinț i, studenț i ai

clasa a doua, profesor îndrumător.

INSTITUȚIONALE Aula, câmpul instituț iei.

DIDACTICI Panouri, blocuri, markeri, bombe, creion, radere.

TEHNOLOGICE Echipament audio

FINANCIERE Aporturile părinț ilor, ale profesorului coordonator ș i ale profesorilor în

formare.
 BIBLIOGRAFIA

Alvarado Salgado, Sara Victoria ș i Carreño Bustamante, María

Teresa (2007).La
formare cetăț enească: o strategie pentru construirea justiț iei.
[Link]ñez juv 5(1): Universitatea din Manizales.

Areiza, E. Cano, A. Jaramillo, R. (2004). "Manuale de

convieț uirea ș colară în
educaț ia oficială din Antioquia”. Revista Educaț ie ș i Pedagogie.
(Colombia).
Vol. 16. Nr. 38. Ianuarie-aprilie, pp 139-146.

Convieț uind mai bine la ș coală ș i la liceu” Mineduc.2010

[2]Al doilea Studiu Regional Comparativ ș i Explicativ (SERCE), în care
au participat 16 ț ări din America Latină, inclusiv Chile.
[3] OCDE (2005

10) Ianni, N.; Pérez, E.: Conviețuirea în școală: un fapt, o construcție.

Spre o modalitate diferită în domeniul prevenției. Grupuri și
Instituții. Ed. Paidós. Buenos Aires. 1998
(16) Martiñá, Rolando: “Școala astăzi: Spre o cultură a îngrijirii”, Educatorul
în schimb, Teză - Norma, Buenos Aires, 1992.

(17) Maturana, Humberto: Emoții și limbaj în educație și politică -

Colecția HACHETTE / COMUNICARE - Hachette - CED. Chile 1992.

(18) Ramos Traver, Z și Miñambres, J.: Conviețuirea și disciplina în centre

educaționale. Norme și proceduri. Didactică și Pedagogie. Editura Școala
Espaniolă. Madrid. 1997.

(19) Ulloa, Fernando: Novela clinică psicoanalitică. Istoricul unei

practică.Psihologie Profundă. Buenos Aires. Paidós. 1995.

(20) Tenti Fanfani, E. (comp. O școală pentru adolescenți. Reflexii și

valorări. Ed. UNICEF – LOSADA.. Buenos Aires. 2000.

(21) UNICEF Propuneri și dialog. Ghid pentru lucrul cu tinerii și

adolescenți. Ed. UNICEF Argentina. 2002
Cornejo, R., Redondo, J. (2001): Climă școlară percepută de elevi
învățământul mediu. O cercetare în câteva licee din Regiunea Metropolitană.
Revista Ultima Decada. Anul 9, Nr. 15, Octombrie. CIDPA.
- Coronado, M (2009): Managementul Instituțiilor Educaționale, Seminar Argentina-
Mendoza