Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11
SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT INDICATIV SC 006-01
2. NECESITATE I SCOP
Prezenta reglementare reprezint un important mijloc de documentare n aciunea de stabilire a soluiilor de reabilitare i modernizare a instalaiilor de nclzire la cldirile de locuit existente n scopul reducerii consumurilor energetice. Reglementarea "Soluii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instalaiilor de nclzire din cldiri de locuit " are drept scop: - reducerea consumurilor de energie termic pentru satisfacerea necesarului de cldur pentru nclzire i ap cald de consum la cldirile de locuit existente prin eliminarea risipei de energie; - creterea confortului termic al locatarilor; - identificarea msurilor, de la simplu la complex, pentru reducerea consumurilor energetice pentru nclzire i ap cald menajer funcie de gradul de uzur al instalaiilor; - creterea randamentului i optimizarea exploatrii sistemelor de nclzire; - reducerea cheltuielilor de ntreinere ale instalaiilor de ctre locatari; - msurarea i controlul consumurilor energetice.
3. CONINUTUL REGLEMENTARE 3.1. Condiii generale pentru aplicarea soluiilor de reabilitare, modernizare a instalaiilor de nclzire
Pentru alegerea i aplicarea soluiilor de reabilitare i modernizare a instalaiilor la cldirile de locuit trebuie respectate urmtoarele principii: - s se urmreasc, prin soluiile de reabilitare termic, obinerea de economii de energie pe ansamblul cldirii, asigurndu-se condiiile de confort necesare; - ncadrarea soluiilor n prevederile auditului energetic al cldirii; - tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie; - masurile simple de reabilitare vor avea prioritate; - obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea structurii de rezistenja, schimbarea destinafiei etc); - solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit; - solutia optima sa fie validata de disponibilitatile financiare. Lucrarea prezinta cerintele, cadrul legal si continutul proiectelor in care sunt prevazute solutiile de reabilitare si modernizare a instalatiilor:
3.1. Condiii generale pentru aplicarea soluiilor de reabilitare, modernizare a instalaiilor de nclzire - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protecfia mediului; -Cerinte de calitate definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii si, in special, urmatoarelor cerinte: - izolarea termica, hidrofuga si economia de energie; - protectia impotriva zgomotului; - siguranta in exploatare. - Cadrul legal si de reglementare; - Expertizarea si auditul energetic in vederea reabilitarii/modernizarii energetice a instalatiilor de incalzire; - Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire cu urmatoarele faze: Studiu de fezabilitate; Proiectul tehnic;
3.2. Deficiente ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit si masuri de imbunatatire a performantelor
In lucrare se prezinta principalele aspecte pe care proiectantul trebuie sa le aiba in vedere: - Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente, tratandu-se in amanunt defectiunile existente, si anume: - Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit; - Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalatiei de incalzire; - Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit; - Intretinerea sistemelor de incalzire la cladirile de locuit; - Intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda; - Intretinerea instalatiilor de incalzire cu sobe; - Imbuntatirea performantelor instalatiilor de incalzire.
3.3. Solutii de reabilitare a instalatiilor din cladirile de locuit 3.3.1. Cladiri de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal) A. Solutii simple
Al - Inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale pe conductele de distributie ale agentului termic care prezinta pierderi de agent termic. A2 - Remedierea termoizolatiei conductelor de distributie din subsol A3 - Inlocuirea vanelor defecte - nefunctionale de la baza coloanelor de distributie. A4 - Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol A5 - Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor A6 - Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de apa sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie A7 - Curatirea chimica si protecfia anticorosiva a instalatiei A8 - Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale A9 - Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de caldura A10 - Echilibrarea hidraulica si termica a instalariilor de incalzire Al 1 - Contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara)
B. Solutii complexe
BI - Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei B2 - Inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsol si izolarea lor B3 - Inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire B4 - Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8.
C. Solutii de inlocuire totala a instalatiei de incalzire 3.3.2. CIadiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura
A. Cladiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala Al - Revizia centralei termice A2 - Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranja in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control A3 - Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalatia de automatizare A4 - Intrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instructiunilor producatorului A5 - Intrefinerea, verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare - de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producatorului A6 - Reparatiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) A7 - Repara(iile capitale in centrala se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale A.8. - Curatirea periodica a instalatiei de incalzire si a cazanului de producere a agentului termic
B. Solutii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu incalzire locala cu sobe B.l. Curatirea periodica a sobelor, a canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului B.2. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefunctionarii sobei
3.5. Solutii de contorizare a consumurilor de energie pentru incalzire la cladirile de locuit existente
Contorizarea energiei termice la nivel de bloc sau scara Contorizarea energiei termice la nivel de apartament
3.6. Fise
- Fisa nr.l Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalajiilor existente de incalzire la cladiri de locuit alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal) - Fisa nr. 1 Tratamente de curatire chimica si protectie anticorosiva a instalatillor existente de incalzire la cladirile de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura - Fisa nr.2 Robinete cu termostat - Fisa nr.3 Repartitorul de caldura - Fisa nr.4 Echilibrarea hidraulica si termica a instalatiilor de incalzire centrala - Fisa nr.5 Contorizarea energiei termice la nivel de bloc la cladirile de locuit existente(conf.SC 001-96) - Fisa nr.6 Scheme de instalatii interioare cu individualizarea incalzirii colective utilizad surse proprii de producere a agentului termic - Fisa nr.7 Scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare pe apartament (conf. SC 002-98) - FISA nr.8 Surse localc de producere a agentului termic
SOLUTII CADRU PENTRU REABILITAREA SI MODERNIZAREA INSTALAPLOR DE INCALZIRE DIN CLADIRI DE LOCUIT INDICATIV SC 006-01
La proiectarea si executarea reabilitarii si modernizarii instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se vor avea in vedere, prevederile cuprinse in:
[1]
- Legea 10/1995 - privind calitatea in constructii [2] - O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice - M.Of. nr.41/31 ianuarie 2000 [3] - Legea 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei [4] - Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala-I13 [5] - Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare -I 9 [6] - Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora- NP 047-2000 [7] - Normativ pentru expertizarea tehnica si energetica a cladirilor existente si ainstalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora - NP048-2000 [8] - Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor exis-tente-NP 0492000 [9] - Solufii si detalii de montaj pentru contoare de apa calda si energie termica-SC 001-1996 [10] - Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici-GP 051-2000 [11]- Solutii cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic SC 005/2000 [12] - Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe - SC 002-1998 [13] - Ghidul criteriilor de performanta pentru incalzire si ventilare- GT 020-2003 [14]- Dotarea cu instalafii a cladirilor de locuit pentru imbuntatirea conditiilor de confort al ocupanfilor ordin MLPAT - nr.25/N/10.11.1993 [15] - Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul- SR1907/1-1997 [16] - Instalafii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioareconventionale de calcul - SR 1907/2-1997 [17] - Instalafii de incalzire. Numarul anual de grade-zile - SR 4839-1997 [18]-Ghid pentru calculul necesarului anual de caldura al cladirilor de locuit -GP 039-1997
2. CONDITII GENERALE PENTRU APLICAREA SOLUTIILOR DE REABILITARE, MODERNIZARE AINSTALATIILOR DE INCALZIRE Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii: - sa se urmareasca, prin solutiile de reabilitare termica, obtinerea de economii de energie pe ansamblul cladirii, asigurandu-se conditiile de confort necesare; - incadrarea solutiilor in prevederile auditului energetic al cladirii; - tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie; - masurile simple de reabilitare vor avea prioritate; - obligativitatea reabilitarii termice cu ocazia altor lucrari (consolidarea structurii de rezistenta, schimbarea destinatiei etc); - solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit; - solutia optima sa fie validata de disponobilitatile financiare
Cerinte de calitate
Proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit se face cu scopul ca acestea sa corespunda calitativ, cel putin, nivelurilor minime de performanta, conform cerinfelor esenfiale definite de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si, in special, urmatoarelor cerinte: - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; - izolarea termica, hidrofuga si economia de energie; - protectia impotriva zgomotului; - siguranta in exploatare
Studiu de fezabilitate
La baza studiului de fezabilitate sta tema de proiectare intocmita de catre beneficiar. Studiul de fezabilitate privind reabilitarea instalatiilor de incalzire centrala are rolul de a stabili indicatorii tehnico-economici si solutiile principale ale lucrarii. La faza Studiu de fezabilitate se obtin toate avizele si acordurile
Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare intocmite de catre beneficiar, in cazul in care nu se face studiu de fezabilitate. Proiectul tehnic pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa contina parti scrise si parti desenate
Detalii de executie
Detaliile de executie se elaboreaza pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, dupa stabilirea executantului si a furnizorului (producatorilor) echipamentelor si materialelor de instalatii in urma licitatiei de executie. Detaliile de executie trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru buna executie a instalatiei, detaliind informatiile furnizate prin proiectul tehnic. Detaliile de execu|ie pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire trebuie sa cuprinda parti scrise si desenate. Proiectul de executie al lucrarilor de reabilitare a instalatiei de incalzire (proiectul tehnic, detaliile de executie, dispozitiile de santier) va fi cuprins in Cartea tehnica a constructiei detinuta de proprietarul imobilului.
Inceperea executarii lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de mcalzire este permisa numai dupa ce executantul a primit:
- proiectul instalatiei, la fazele Detalii de executie si Proiect tehnic; - avizele si acordurile necesare; - autorizatia de construire. Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire poate fi realizata numai de catre societati (agenti economici) care au primit certificarea profesionala din partea organismelor abilitate de MTCT si agreerea tehnica din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termica, dupa caz. Executarea lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire se realizeaza cu materiale si echipamente omologate si agrementate de catre organismele abilitate in Romania, insotite de certificate de calitate si care corespund prevederilor din proiect; beneficiarul are obligajia sa ceara aceste documente firmelor furnizoare. Se va asigura controlul executiei lucrarilor de reabilitare termica a instalatiilor de incalzire centrala pe santier de catre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) si executant prin persoane specializate si atestate: inspector de santier atestati MTCT, responsabili cu executia lucrarilor atestati MTCT si, dupa caz, consultanfi tehnici - experti. Competentele instalatorilor autorizati pentru proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor de incalzire centrala functie de domeniul de activitate si destinatia lucrarilor sunt conform Normativului I13 - 2002
3. DEFICIENTE ALE INSTALATIILOR DE INCALZIRE DIN CLADIRILE DE LOCUIT SI MASURI DE IMBUNATATIRE A PERFORMANTELOR
Starea actuala a instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente Se constata in prezent scaderea drastica a performantelor instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit datorita urmatorilor factori:
Defectiunile intalnite frecvent la radiatoarele de fonta sunt: neetanseitatea si blocarea circulatiei agentului termic in corpurile de incalzire. - Scurgerile de apa de la radiatoare se datoreaza: strangerii necorespunzatoare a niplurilor dintre elementele de radiator; lipsa garniturilor de etansare sau degradarea acestuia ca urmare a unei functionari indelungate a radiatorului la diferenfe mari de temperatura; fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, corosiune avansata; scurgeri pe langa axul robinetului cu dublu reglaj care are drept cauza degradarea presgarniturii datorita manevrelor repetate. Acesta este un defect foarte des intalnit, atat datorita strangerii insuficiente a piulitei de strangere a presgarniturii sau degradarii acesteia, cat si sistemului defectuos de etansare care nu permite manevre repetate; - Blocarea circulatiei agentului termic in radiator care se poate producere ca urmare a urmatoarelor cauze: imbinarea defectuoasa a legaturii de la radiator la coloana (patrunderea capatului de legatura prea mult in coloana) ceea ce conduce la marirea pierderilor de sarcina si faciliteaza acumularea unor depuneri de piatra; dimensiunea prea mica (3/8") a tevii de racordare a radiatorului; astfel datorita depunerilor progresive de piatra sau de alte impuritati se obtureaza teava de legatura si deci circulatia apei in radiator este blocata sau ingreunata; infundarea robinetului de dublu reglaj ca urmare a acumularii unor impuritaji in robinet sau depuneri de piatra; existenta aerului la partea superioara a radiatorului ca urmare a montarii defectuoase (cu contrapanta). Aceasta defecfiune este importanta, in special, la instalafiile cu circulajie prin gravitafie; la circulafia fortata sacul de aer este diminuat prin antrenarea aerului in conducta ca urmare a vitezei mari a apei; depunerea impuritafilor (mal) la partea inferioara a radiatoarelor.
> Registre, convectoradiatoare, serpentine din teava si convectoare Defectele la registrele si serpentinele din teava de otel sunt similare cu cele de la radiatoarele din fonta si anume: scurgeri de agent termic; blocarea circulajiei agentului termic in corpul de incalzire. Privind cauzele scurgerilor la registre si serpentine se mai pot adauga unele defectiuni care apar la imbinarile prin sudura (cordoane de sudura insuficient de compacte). Defectele care apar la convectoare sunt: scurgerea de agent termic; blocarea circulafiei agentului termic in elementul incalzitor ca urmare a unor cauze similare cu cele prezentate la radiatoare si registre din tevi; diminuarea cedarii de caldura datorita depunerilor de praf pe aripioarele elementelor de incalzire
3.2. Aspecte privind varsta instalatiilor de incalzire centrala din cladirile de locuit
In marea majoritate a situatiilor, elementele principale ale instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit colective existente au ramas neschimbate de la darea in folosinta a cladirii, astfel ca instalatiile de incalzire - radiatoare si conducte au o vechime de peste 30 de ani care, in mod normal, sunt uzate fizic si moral. Pe langa uzura avansata a instalatiilor de incalzire datorata vechimii lor se adauga si faptul ca, de-a lungul anilor, nu s-au efectuat lucrari de reparatii curente legiferate prin acte normative. Prin modul in care sunt concepute si executate instalatiile de incalzire interioare din cladirile de locuit existente urmatoarele masuri nu sunt posibile: realizarea lucrarilor normale de intretinere si modernizare acolo unde amplasarea conductelor de distributie se afla sub pardoseala parterului, in canale nevizitabile etc; individualizarea regimului de incalzire al apartamentelor; individualizarea regimului de facturare (pe apartament); , interventii punctuale asupra corpurilor de incalzire (lipsa robinetelor pe retur). Mentionam ca prescriptiile tehnice din domeniu, elaborate in trecut, nu prevedeau, in mod explicit, pentru instalatiile de incalzire din locuinte durata maxima de varsta pentru elementele componente
Conform Hotararii Guvernamentale nr.964/30.12.1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe se prevad duratele de serviciu normate cu care se calculeaza norma de amortizare pentru constructii, astfel duratele de serviciu normate pentru cladirile de locuinte si conducte sunt: cladirile de locuit din caramida beton sau beton armat: 50 ani; conductele din otel in mediu normal: 25 ani. Conform Ghidului criteriilor de performanta pentru instalatii de incalzire si ventilare elaborat la IPCT se considera, in conditiile vietii moderne si ale progresului tehnic actual, ca durata de viata pentru o instalatie de incalzire nu trebuie sa depaseasca 15-25 ani.
3.3. Aspecte privind regimul de functionare in exploatare a instalafiei de incalzire Problema de inconfort acustic si vizual
La proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire la cladirile de locuit existente, confortul tactil si acustic au fost neglijate. Forma si amplasarea corpurilor de incalzire montate in incaperi, aspectul si culoarea suprafefelor de incalzire nu contribuie, in majoritatea situatiilor, la imbunatatirea estetica a incaperilor.
3. Functionarea neuniforma a corpurilor de incalzire, situate pe aceeasi coloana Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzatoare a coloanei (fara a se lua in considerare efectul perturbator al gravitatiei), fie o legare defectuoasa a corpurilor de incalzire de pe coloana si se manifesta astfel: la functionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termic se incalzesc mai mult corpurile de la etajele superioare, iar cele de la etajele inferioare mai putin; la functionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers; se incalzesc mai mult corpurile de incalzire de la nivelele inferioare si mai putin cele de la nivelele superioare. 4. Incalzirea incompleta a unor coloane Acest defect poate apare datorita: unei racordari defectuoase a coloanei la conducta de distributie (capatul coloanei intra prea mult in conducta de distributie); infundarii coloanei cu impuritati transportate de apa; dimensionarii si echilibrarii incorecte. 5. Functionarea intermitenta a unor corpuri de incalzire Unele corpuri de incalzire functioneaza normal sau uneori isi intrerup functionarea datorita acumularii unor dopuri de aer in acestea sau pe conductele de legatura prin montarea defectuoasa si lipsa dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.
3.4. Aspecte specifice ale instalatiilor de incalzire din subsolurile cladirilor de locuit Aspecte generale
Pentru cladirile de locuinfe realizate, se disting in principal, doua situatii dupa cum sursa termica este amplasata in subsol (centrala termica proprie) sau in exteriorul cladirii (centrala termica de zona sau termoficare). La cladirile de locuit vechi, construite inainte de 1940, s-a practicat solutia cu centrala termica proprie amplasata intr-o incapere la subsol. La aceste blocuri au aparut probleme legate de siguranta in exploatare, siguranta la foc, pericolul de poluare, protectia impotriva accesului persoanelor neautorizate. Pentru a se asigura o exploatare normala este necesar sa se ia masuri pentru indeplinia conditiilor de iluminat, ventilare si protectie fonica precum si asigurarea de conditii igienico-sanitare corespunzatoare pentru personalul de exploatare. Traseele conductelor de distributie din subsol trec, in unele cazuri, prin incaperi in care accesul personalului nu este liber, existand astfel dificultati de interventie in caz de avarie pe unele ramuri sau coloane. Blocurile de locuinfe construite dupa 1970 s-au prevazut cu subsol tehnic in care sunt montate conductele de distributie ale instalatiei de incalzire precum si conductele de apa si canalizare
O solutie necorespunzatoare care a fost practicata este cea in care retelele de distributie de distanta traverseaza subsolurile blocurilor pentru alimentarea, atat a blocurilor respective, cat si a celor invecinate. In acest mod nu a existat posibilitatea delimitarii instalatiilor si consumurilor pentru fiecare bloc in parte. De asemenea, au fost inundate subsolurile de acest tip prin defectele aparute la conducte si armaturi. Intr-o etapa ulterioara de proiectare s-au realizat distributii independente pentru fiecare bloc si racordare prin racord unic. Subsolurile tehnice la aceste blocuri sunt circulabile, dar in unele situatii inaltimea libera este insuficienta pentru o exploatare normala, iar accesul in subsol este dificil, instalatia de iluminat nu asigura toate conditiile necesare pentru o buna supraveghere a instalatiilor (nivel de iluminat, posibilitati de actionare etc.).
Nu se recomanda montarea de dispozitive de protecfie la gurile de evacuare a cosurilor. Este total contraindicata prelungirea cosurilor de zidarie prin cosuri de tabla neizolate, aceasta provocand o zona rece care impiedica tirajul. Intretinerea corespunzatoare a cosurilor de fum are tot atata importanta ca si intretinerea sobei, intrucat daca cosul de fum nu funcfioneaza bine, soba nu da randamentul corespunzator. Operatiile periodice de intretinere la cosurile de fum se refera, in special, la: curatirea periodica a cosului de fum cel putin de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie; pentru curatire este bine sa se faca apel la lucratori calificati; remedierea imediata a unor defecte care apar in cursul functionarii; caderea dispozitivelor de protectie de la gura de evacuare a cosului, crapaturi din zidaria cosului etc; mentinerea unei etanseitati corespunzatoare la punctul de racordare al burlanelor din tabla (sau ceramica) cu cosul de fum pentru a evita patrunderea aerului fals in cos; verificarea inaltimii cosului de fum la tiraj precum si refacerea inaltimii initiale a cosului in urma prabusirii acestuia din diverse cauze (calamitati, furtuni etc.) Realizarea tuturor operatiunilor de intretinere la sobe si la cosurile de fum reclama un minim de efort si de cheltuieli, de aceea este bine ca ele sa fie executate cu regularitate.
Conform Normativului I13 pentru reabilitarea instalatiilor de incalzire se recomanda: utilizarea in aceeasi instalatie a unor corpuri de incalzire cu curbe caracteristice de variafie a cedarii de caldura cat mai apropiate; utilizarea corpurilor de incalzire cu indice ridicat de incarcare termica a metalului, pentru dura ta de viata (W/kg x ani durata de viata). La alegerea corpului de incalzire se vor avea in vedere parametrii maximali de presiune si temperatura ai agentului termic la care acesta va functiona, precum si de conditiile locale de montaj in incapere. Odata cu inlocuirea corpurilor de incalzire se vor inlocui si robinetele de reglaj si anume se vor utiliza robinete cu dublu reglaj. In cazul instalatiilor de incalzire individualizate (la nivel de scara, de apartamente) sau in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat. La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele:
Armaturile de reglare
se insotesc de certificarea caracteristicilor (debit, presiune) functie de gradul de inchidere. Armaturile cu functionare automata alese in raport cu functiunile lor sunt insotite de intregul echipament auxiliar de automatizare (sau cu indicatii precise care se completeaza) si de certificarile prevazute in normativul I13 Armaturile de reglare pentru corpurile de incalzire se aleg in conformitate cu solutia de reglare a sistemului de incalzire recomandata de Normativul I13. in cazul contorizarii la nivel de bloc si montarii repartitoarelor se folosesc robinete de reglare cu termostat. La alegerea tipului de corp de incalzire vor fi avute in vedere urmatoarele
Cladirile de locuit existente colective alimentate de la o sursa de caldura- exterioara (termoficare, CT de cvartal
Solutiile de reabilitare a instalatiilor de incalzire la cladiri de locuit colective alimentate de la o sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal) sunt prezentate in continuare si sunt clasificate dupa gradul de complexitate a instalatiei si amploarea lucrarilor si anume (tabelul 1): A. Solutii simple Al - inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte nefunctionale, pe conductele de distributie ale agentului termic care prezint pierderi de agent termic. Scopul solutiei consta in: - eliminarea pierderilor de agent termic; - asigurarea bunei funcfionari a instalafiei; - evitarea inundarii subsolurilor. A2 - Remedierea termoizolafiei conductelor de distributie din subsol Scopul solutiei consta in: - reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic. A3 - Inlocuirea vanelor defecte - nefuncfionale de la baza coloanelor de distributie. Scopul solutiei consta in: - asigurarea unei bune circulatii a agentului si eliminarea pierderilor de agent termic din instalatia interioara. A4 - Inlocuirea conductelor de distributie agent termic fisurate din subsol Scopul solufiei consta in: - eliminarea pierderilor de agent termic; - asigurarea bunei functionari a instalafiei; - eliminarea inundarii subsolurilor. A5 - Montarea robinetelor de golire la baza coloanelor Scopul solufiei consta in: posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul aparifiei unor defecte (fisurarea elementelor de incalzire, conductelor si armaturilor);
- posibilitatea efectuarii golirii coloanelor in cazul realizarii unor lucrari de reabilitare. A6 Spalarea corpurilor statice (prin demontarea de pe pozive) cu jet de apa sub presiune, elminarea depunerilor de nisip si namol de la partea inferioara a corpurilor de incalzire si apoi remontarea pe pozitie. Scopul solutiei consta in: - cresterea eficientei functionarii corpurilor statice; - cresterea eficientei instalatiei de incalzire. A7 - Curatirea chimica si protectia anticorosiva a instalatiei Scopul solutiei consta in: - cresterea eficienfei instalatiei de incalzire prin asigurarea unei bune circulatii a agentului termic si implicit reducerea consumurilor energetice. Operatiile de curatire a instalatiei trebuiesc facute numai dupa efectuarea modificarilor aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune, cu ocazia reabilitarii sau modernizarii. Inaintea efectuarii tratamentului de curatire chimica, spalare, clatire si protectia anticorosiva a instalatiei de incalzire la cldirile de locuit racordate la termoficare trebuie reali-zat urmatoarele: - controlul starii generale a instalajiei de incalzire centrala; - controlul calitatii apei din instalafie; - verificarea etanseitafii instalatiei. Descrierea actiunii de curajire chimica si protectie anticorosiva este detaliat in fisa nr.l. A8 - Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente si nefunctionale Scopul solutiei consta in: - utilizarea corecta de catre consumator a robinetelor de radiator determina obfinerea unor economii importante de energie si implicit economii in bugetul familiei.
Avantajele echilibrarii termice printr-o buna echilibrare hidraulica a instalajiilor de incalzire sunt:
confort - disparitia apartamentelor insuficient incalzite sau prea incalzite necesitand robinete cu termostat care trebuie montate pe corpurile de incalzire; echitate in repartitia costurilor de incalzire prin temperaturi nediferentiale prin diverse apartamente; economii de energie termica si de cheltuieli aferente
B. Solutii complexe
B1 - Inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire si corelarea numarului de elemente cu solutiile de reabilitare ale constructiei. Scopul solutiei consta in: - cresterea eficientei corpurilor de incalzire; - asigurarea unei bune circulatii a agentului termic; - asigurarea confortului in locuinfe. B2 - Inlocuirea parfiala a conductelor de distribufie din subsol si izolarea lor. Scopul solutiei consta in: - asigurarea bunei functionari a instalatiei; - reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distributie ale agentului termic. B3 - tnlocuirea parfiala a coloanelor de incalzire B4 - Inlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de incalzire cu robinet cu termostat se realizeaza conform solutiei A8.
Cladiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura A. Cladiri de locuit individuale sau insiruite, dotate cu sursa proprie de caldura centrala termica si incalzire centrala
Sohrtiile de reabilitare pentru instalafiile interioare de incalzire centrala (corpuri de incalzire, conducte si armaturi) sunt similare cu cele pentru cladirile colective alimentate de la sursa de caldura exterioara (termoficare, CT de cvartal). Solutiile de reabilitare specifice pentru cladirile de locuit dotate cu sursa proprie - centrala termica conform prevederilor I 13/1 sunt: Al - Revizia centralei termice care consta in verificarea: - functionarii si a starii cazanelor precum si a circuitului de evacuare a gazelor de ardere si anume: etansetiatea cazanelor (partea metalica si cea samotata); etanseitatea canalelor si a cosului de fum; - functionarii si a starii instalafiei de depozitare, alimentare si ardere a combustibilului: etanseitatea elementelor; pompelor; agregatele de ardere;
- functionarii si a starii echipamentelor cu piese in miscare: pompe, ventilatoare, compresoare - inclusiv a electromotoarelor acestora si anume: asigurarea parametrilor necesari; etanseitate; functionarea silentioasa; - functionarii si a starii schimbatoarelor de caldura si anume: asigurarea parametrilor necesari; etanseitatea; controlul depunerilor de piatra in intcrior; - functionarii conductelor si armaturilor si anume: etanseitatea imbinarilor (filet garnituri) si pe traseul conductelor; manevrabilitatea armaturilor - manevra usoara si eficacitatea inchiderii, functionarea armaturilor de siguranfa la presiunea de evacuare; starea conductelor - uzura lor; - functionarii si a starii instalafiei de tratare a apei si anume: starea utilajelor instalajiei; calitatea apei tratate; starii izolatiei termice si a protectiei acesteia la aparate si conducte; instalafiei de automatizare si control (functionare si conceptie).
A2 - Verificarea recipientelor sub presiune si a armaturilor de siguranta in conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intra sub acest control. A3 - Completarea centralei termice cu aparatura de masura si control si instalafie de automatizare. A4 - fntrefinerea si remedierea aparatelor de masura conform instrucfiunilor producatorului. AS - Intrefinerea, verificarea si revizuirea instalatiei de automatizare - de siguranta si reglare a parametrilor conform prevederilor producaforului. A6 - Reparafiile efectuate in centrala termica (operatia de remediere prin care se asigura functionarea centralei termice la parametrii prevazuti in proiect) sunt: - reparafii curente efectuate pe baza constatarilor facute la revizii; - preventive - pentru elementele la care se intrevede ca vor putea apare disfuncfiuni dupa o perioada de timp; - accidentale in urma unor disfuncfiuni, deteriorari, avarii; - reparafii insofite uneori de reparafii capitale.
A7 - Reparafiile capitale in centrale se efectueaza la urmatoarele intervale de timp care pot fi reduse in functie de conditiile specifice locale astfel: cazane: conform indicatiilor producatorilor sau in lipsa acestora pentru: - inlocuirea elementelor, repararea sau inlocuirea mantalei si izolafiei - la 6 ani; - curafirea interioara prin indepartarea depunerilor, repararea parfii metalice prin inlocuire sau sudare, inlocuirea garniturilor la 4 ani; boilere: conform indicapilor producatorului sau in lipsa acestora pentru: - schimbarea garniturilor, refacerea izolafiei, vopsirea - la 2 ani; armaturi de inchidere si reglaje: - inlocuirea garniturilor, curafirea depunerilor, eventuala inlocuire - la 3 ani; conducte si izolafii: - curafirea de depuneri, refacerea izolafiei, vopsirea - la 6 ani; pompe, ventilatoare, compresoare, rezervoare: - golire, spalare, refacerea protecfiei anticorozive - anual. A.8. Curafirea periodic a instalafiei de incalzire si a cazanului de producere a agentului termic Scopul solufiei consta in: - cresterea eficienfei energetice a instalafiei prin cresterea randamentului de producere a agentului termic. Descrierea actiunii de curafire a instalafiei si a cazanului este detaliata in fisa 1'.
B. Solufii de reabilitare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit dotate cu incilzire locala cu sobe
B. 1. Curafirea periodica a sobelor, a canalului de fum si a cosului de fum si verificarea tirajului Scopul masurii consta in: - cresterea randamentului de producere a caldurii; - marirea siguranfei in exploatare. B.2. Dotarea sobelor cu elemente de obturare a cosului de fum pe durata nefuncfionarii sobei Scopul masurii consta in: - diminuarea racirii sobelor si reducerea evacuarii aerului cald din incaperi.
b) pentru microcentrale de apartament - existenta unui spatiu disponibil pentru amplasarea echipamentului intr-una din incaperi-le apartamentului in care sa se realizeze prevederile normativelor 113,16, GP-051 si SC 005 privind volumul, suprafafa vitrata, distanfele fata de elementele de construcfie etc; - posibilitatea racordarii la instalatiile interioare de gaze naturale; - posibilitatea evacuarii gazelor de ardere rezultate prin arderea combustibilului fara a strabate spatii cu pericol de incendiu sau explozie sau a ajunge in contact cu elementele combustibile; - sa nu existe implicatii asupra apartamentelor invecinate (din punct de vedere al distributiei instalatiilor de incalzire existente - coloane, aerisiri, goliri, alimentari apartamente) sau sa se solutioneze situatiile aparate, astfel incat si nu fie afectate instalafiile celor conectati la sistemul centralizat, de instalarea microcentralei de apartament; - combaterea zgomotului si vibratiilor. c) pentru puncte termice de imobil: - existenta unui spatiu adecvat pentru amplasarea punctului termic la parterul sau subsolul imobilului, in conformitate cu prevederile normativului 113; - asigurarea racordurilor de apa si energie electrica necesare functionarii punctului tennic; - combaterea zgomotului si vibratiilor. Proiectarea si execujia centralelor de bloc sau scara si punctelor termice de imobil sau a microcentralelor termice de apartament se face de catre personal autorizat conform prevederilor normativelor I 13 si P 118 conform "Ghid de proiectare, execujie si exploatare a centralelor termice mici - GP 051-2000 si conform "Solutii-cadru pentru instalatii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" - SC 005-2000. In fisa 7 - sunt descrise solutiile proprii de producere a agentului termic cu particularitatile si avantajele fiecareia.
Solutii de modernizare a instalatiilor de incalzire pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu incalzire centrala cu sursa proprie de caldura
1. Inlocuirea robinetelor corpurilor statice existente cu robinet cu termostat Scopul solutiei consta in: - asigurarea reglajului termic local. Pentru domeniul de utilizare, principiul de funcfionare si executia robinetelor cu termostat se va consulta fisa 2.
2. Izolarea conductelor de distribufie din subsolurile neincalzite Scopul solutiei consta in:
- reducerea pierderilor de caldura. 3. Dotarea instalajiei de incalzire cu echipament de reglare cu ceas programabil Scopul solufiei consta in: - asigurarea reducerii temperaturii spatiilor incalzite pe durata noptii sau in perioadele de neocupare ale acestora. Scopul solufiei consta in: 4. Dotarea circuitelor de incalzire care alimenteaz zone distinct incalzite cu dispozi-tive de reglare: - asigurarea reglajului termic pe zone incalzite. 5. Inlocuirea arzatorului cu care este echipat cazanul cu un arzator performant Scopul solufiei consta in: - cresterea randamentului anual de producere a caldurii. 6. Inlocuirea cazanului de producere a agentului termic pentru incalzire cu un cazan modem performant Scopul solutiei consta in: - cresterea randamentului anual de producere a caldurii; - reducerea consumului de combustibil.
Solutii de modernizare a instalapllor interioare pentru cladiri de locuit individuale sau insiruite dotate cu sobe
1. Schimbarea combustibilului lichid sau solid utilizat pentru sobe cu combustibil gazos Scopul solutiei consta in: - exploatarea mai usoara a sobei. 2. Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora funcjie de temperatura interioara Scopul solufiei consta in: - cresterea randamentului de reglare prin evitarea supraincalzirii incaperilor. 3. Inlocuirea sobelor cu instalafie de incalzire centrala Scopul solufiei consta in: - cresterea randamentului sistemului de incalzire; - cresterea confortului in apartamente
Contoarele de energie termica folosite in apartamente, pentru contorizarea energiei agentului termic de incalzire sunt alcatuite din:
- contor de debit - care masoara debitul si volumul de apa care trece prin instalatie; - doi senzori de temperatura care masoara temperatura agentului termic din instalatie pe conducta tur si retur; - un integrator electronic care calculeaza, corecteaza automat si inregistreaza in timp consumul de energie termica. Modelele noi, complexe de contoare de energie termica au un integrator dotat cu microprocesor electronic care calculeaza suplimentar si afiseaza debitul, diferenja de temperatura, puterea termica, etc. Elementele componente ale contoarelor trebuie sa permita demontarea si inlocuirea acestora in caz de defectiune. La alegerea tipului de contor de energie termica de apartament trebuie indeplinite acelea si conditii ca si la contoarele de bloc. In fisa 8 prezentam scheme de alimentare cu agent termic pentru incalzire cu contorizare de apartament.
FISA nr. l
TRATAMENTE DE CURAjTRE CHIMICA SI PROTECTIE ANTICOROSIVA A INSTALATIILOR EXISTENTE DE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA O SURSA DE CALDURA EXTERIOARA (TERMOFICARE, CT DE CVARTAL
Tratamentul de curafire chimica si protecfie anticorosiva a instalatiilor de incalzire centrala implica, in mod obligatoriu, urmatoarele: - acfiune chimica - operafie de curatire inainte de clatire si protecfie avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri; - acfiune mecanica hidraulica - spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica; - acfiune preventiva de protecfie - adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalafiei contra acfiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire. Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protecfie a instalafiei de incalzire trebuie realizat: Controlul starii generale a instalapiei de incalzire centrala - Instalapa trebuie sa fie funcfionala. - Estimarea calitafii generale a instalafiei pentru a estima gradul depunerilor de calcar. Controlul apei din instalafie
Se ia un esantion de apa din instalafie si se analizeaza valoarea pH, mirosul apei, culoarea apei, abundenfa de mal, conductivitatea, confinutul in ioni de cloruri, sulfat si eventual de nitrafi astfel: - pH-ul apei scazut < 8 - 8,5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL; - mirosul de mucegai, de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic; - culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare; - procentul de cloruri > 50 mg/l - dauneaza conductelor de ofel, alamei si aluminiului; - confinutul de sulfafi, ioni de nitrafi si amoniac - este daunator conductelor din cupru si alama; - sulfafii sunt daunatori ofelului si fontei, in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfastoreductoare care produc gazul H2S ce antreneaza o coroziune puternica; - o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa. Verificarea etanseitafii instalafiei Modificarile aduse instalafiei pentru repunerea sa in funcfiune, renovare sau modificare se efectueaza inaintea operafiilor de curafire. Se verifica: - starea garniturilor de etansare ale vanelor; - starea fizica si accesul la robinetele lor de la baza coloanelor (daca exista); - starea robinetelor de aerisire; - daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune suficiente, pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii; - daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul apelor provenite din golirea si clatirea instalafiei.
FISAnr.l TRATAMENTE DE CURATIRE CHIMICA SI PROTECJIE ANTICOROSIVA A INSTALATIILOREXISTENTEDE INCALZIRE LA CLADIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU INSIRUITE DOTATE CU SURSA PROPRIE DE CALDURA
Tratamentul de curafire si protectie a instalatiilor de incalzire la cladiri cu sursa proprie implica, in mod obligatoriu, 3 actiuni: - actiune chimica - operatie de curafire avand drept scop obfinerea unor instalafii curate fara depuneri, inainte de clatire si protectie; - acjiune mecanica hidraulica - spalarea si clatirea au drept scop eliminarea namolu-lui si a altor resturi aparute dupa acfiunea chimica; - acfiune preventiva de protecfie - adaugarea unui protector (inhibator) de coroziune in adaosul de apa de umplere finala pentru protejarea instalatiei contra actiunilor nefaste ale coroziunii si depunerilor de calcar in scopul economisirii energiei si cresterii randamentului corpurilor de incalzire. Inaintea efectuarii tratamentelor de curafire si protectie a instalatiei de incalzire trebuie realizat: Controlul starii generale a instalafiei de inclzire centrala - Instalafia trebuie sa fie functionala si perfect etansa. - Informare privind cantitatile de apa de adaos pentru a estima valoarea pierderilor; aportul regulat de apa introduce in instalafie oxigen si saruri care au drept efect marirea coroziunii, deci a producerii de mal hidroxid, provoaca depuneri de calcar si mal in cazan. - Estimarea starii generale a instalafiei pentru a aprecia gradul depunerilor de calcar. Controlul calitatii apei din instalatie Se ia un esantion de apa din instalajie si se analizeaza valoarea pH, mirosul apei, culoarea apei, abundenfa de mal, conductivitatea, confinutul in ioni de cloruri, sulfat si eventual de nitrafi astfel: - pH-ul apei scazut < 8 - 8,5 arata ca apa este corosiva pentru conductele de OL; - mirosul de mucegai, de putred este semnul ca instalafia este poluata biologic; - culoare rosietica a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare; - procentul de cloruri > 50 mg/l - dauneaza conductelor de ofel, alamei si aluminiului; - continutul de sulfafi, ioni de nitrafi si amoniac este daunator conductelor din cupru si alama; - sulfafii sunt daunatori otelului si fontei, in sensul ca acestia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfat reductoare produc un gaz H2S ce antreneaza o coroziune puternica; - o concentrare de saruri solubile cu confinut de clor si sulf poate fi cauzata de catre adaosurile repetate de apa.
Verificarea dispozitivelor de expansiune (VE) - Vasele de expansiune Daca expansiunea instalafiei este asigurata cu un vas de expansiune deschis in aer liber se recomanda suprimarea lor si inlocuirea cu un vas de expansiune inchis sub presiune de azot, pentru a elimina accesul aerului care va contamina apa din instalafie. Vasul de expansiune trebuie golit separat inainte de golirea instalaplei pentru a evita ca namolul, algele si alte impuritafi dezvoltate in acesta sa ptrunda in instalafie, producand blocaje si o poluare biologica. In cazul in care se pastreaza vasul de expansiune, se va verifica starea sa, se va curafa si dezinfecta folosind o perie si o solufie de bioxid NX-9 sau NX-11. Dupa tratamentul definitiv si umplerea instalajiei, se verifica prezenja in apa instalajiei a produsului de tratament intr-o buna concentrajie si, daca este necesar, pentru a asigura protecjia instalajiei, se corijeaza situajia adaugand un produs de tratare direct in interiorul vasului. - Rezervor cu grup de menjinerea presiunii (modul de expansiune) Se controleaza starea interna a rezervorului si se procedeaza la curajirea sa. In cazul in care presiunea din vas este asigurata cu aer comprimat, un strat de parafina serveste la izolarea suprafejei libere a lichidului pentru a evita oxigenarea apei. In acest caz se va izola vasul inainte de golirea instalajiei pentru a evita patrunderea parafinei in instalajie si producerea blocajelor.
Pentru intrejinere - personalul de exploatare are obligajia de a adauga in vas, semestrial sau anual, o mica doza de produs bioxid NXB-9 sau NXB-11 pentru a menjine apa sterilizata in timp, iar in cazul in care instalatia este tratata cu antigel, se va verifica concentrajia de antigel pe care o confine apa din instalajie pentru ai garanta protecjia contra inghejului. In ceea ce priveste rezervorul modulului de expansiune, personalul de exploatare trateaza apa pe care o confine cu un produs de protecjie definitiv intr-o buna concentratie. Verificarea etanseitatii instalatiei Modificarile aduse instalatiei pentru repunerea sa in functiune, renovare sau modificare se efectueaza inaintea operajiilor de curatire. Se verifica: - starea garniturilor de etansare ale vanelor; - starea fizica si accesul la robinetele de la baza coloanelor (daca exista); - starea robinetelor de aerisire; - daca exista o sursa de alimentare cu apa in apropiere cu un debit si presiune suficiente, pentru bransarea furtunelor suple si pentru realizarea alimentarii; - daca exista unul sau mai multe camine de canalizare capabile sa absoarba volumul apelor provenite din golirea si clatirea instalatiei.
- Existen(a unui loc de evacuare a apelor uzate. Soluna 1 - Cazanul este echipat cu pomp de recirculare permrfand functionarea aces-teia pentru detartrare, se verific: - Starea vasului de expansiune si a supapei de siguranfa. - Existen{a unui robinet de aerisire capabil sa evacueze gazele ce se produc in timpul tratamentului. - Posibilitatea orientarii spumei de acid care s-ar putea produce, pentru a evita scurge-rea pe suprafefe sau compozanfi, producand distrugerea lor. - Alimentarea independent a cazanului. Soluna 2 - Cazanul nu este echipat cu pompa de recirculare. In acest caz, se utilizeaz o pompa independent provizorie. In general debitul acestei pompe trebuie sa fie cel putin egal cu 1015% din debitul nomi-nal al cazanului. Se verifica ca punctele de siguranf enumerate mai inainte, sa fie respectate
2. Actiunea mecanohidraulica - spalarea hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire existente la Cladiri de locuit individuale
Cazul A - Instalafii de incalzire simple, usor accesibile Operatiile de spalare hidraulica si clatirea instalatiei de incalzire la Cladiri de locuit individuale si insiruite conf. fig.4 sunt: 1. Se opresc cazanul si pompa. Se goleste instalatia. Se racordeaza robinetele de golire (c) cu un furtun flexibil la un robinet de apa si la evacuare, intr-un loc capabil sa absoarba tot debitul de apa. 2. Spalarea hidraulica a circuitului de radiatoare. Faza 1: - se inchid robinetele tuturor radiatoarelor, in afara de radiatorul cel mai indepartat; - se deschide robinetul de alimentare cu apa rece si se racordeaza la instalafie conf.fig.4 si se lasa sa curga pan ce apa iese cu un debit constant, curata si cu un pH neutru sau o conductivitate egala cu cea a orasului; - se inchide robinetul radiatorului cel mai indepartat si se deschide robinetul radiatorului urmator; - se procedeaza astfel, radiator dupa radiator pana la ultimul radiator. Faza 2: Se inverseaz bransarea furtunelor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur si se spala procedand ca la faza 1. Faza 3: Se repeta operatiile de la faza 1. 3. Spalarea hidraulica a cazanului. Se inchid robinetele tuturor radiatoarelor sau robinetelor de izolare a retelei, daca exista. Se deschid robinetele (1) si (c) si robinetul de golire al cazanului (nu se aplica in cazul unui cazan mural clasic cu serpentina). Se deschide robinetul de alimentare cu apa; apa trebuie sa curga cu debit mare pana iese curata. Se inverseaza furtunele pentru a se asigura clatirea corecta a cazanului de toate impuritafile depuse la baza, asa cum s-a explicitat in Faza 2 si Faza 3. In cazul in care se schimba cazanul dupa operafia de curafire, se demonteaza cazanul si se efectueaza spalarea utilizand fevile de tur si retur ale instalatiei care sunt libere pentru a lega furtunurile flexibile.
Cazul B - Instalafie de incalzire complexa In cazul unor instalatii de incalzire complexe existente, dificil de spalat sau in care unele radiatoare n-au func{ionat, operafia de spalare hidraulica si clatire se face conf.fig.5 prin montarea in derivate pe colectorul de retur general a unui "modul de filtrare" conf. fig.3 si 3' avand drept scop absorbirea impuritafilor care ar putea exista dupa spalare si datorita acestui fapt sa fie antrenate in circulafie. Modulul de filtrare este echipat cu un sac al carui grad de filtrare poate varia intre 5 si 50 mm si o bara maganetica. Modulul de filtrare termina progresiv curaprea instalafiei fara pierderi de apa. NOTA: In cazul in care o cladire de locuit nu dispune de o instalatie de alimentare cu apa suficienta pentru spalare si clatirea instalafiei, se va utiliza o sursa exterioara de apa. In acest caz se va cere avizul autoritatilor in domeniu.
Principiu de functionare Corpul termostatului contine un fluid care se dilata cand temperatura din camera creste si se contraeta cand temperatura din camera scade. Cand fluidul din senzorni termostatului se dilata (ca urmare a cresterii temperaturii in camera) ventilul robinetului este impins treptat spre scaun, diminuand debitul de apa calda prin radiator. Cand fluidul se contracta (ca urmare a scaderii temperaturii din camera) ventilul se va ridica, debitul prin radiator creste - in mod simplu, automat si fara consum energetic. Alegerea locului de montare a senzorului termostatic se face funetie de pozitia de montare a radiatorului conf. fig. 6 si anume: - de regula, senzorul termostatic este amplasat in interiorul corpului termostatic; - in unele situatii termostatul cu senzorul ineorporat nu poate determina corect temperatura din camera, intrucat caldura degajata de conduete si radiator infiuenfeaza elementul sensibil; de exemplu, in cazul radiatoarelor amplasate intr-o nisa sub pervazul ferestrei, ascuns in spatele draperiei, senzorul termostatic se monteaza la captul unui tub capilar lung de 2 m, amplasat pe perete, intr-un loc unde poate masura corect temperatura interioara. Daca accesul la radiator pentru actionarea termostatului este dificila, se poate utiliza un dispozitiv de aetionare cu senzor ineorporat, montat pe perete, la distan^a de 8 m la capatul unui tub capilar racordat la robinetul de radiator. In scopul evitarii accesului neautorizat la termostatele radiatoarelor si a inchiderii acestora, exista posibilitatea utilizarii termostatelor cu limitari de temperatura inferioara si supe-rioara (+6 ... +26 C) care pot fi blocate cu dispozitive speciale. Toti senzorii termostatelor desehid automat ventilul robinetului de reglare atunci cand se atinge in camera temperatura minima de garda.
Executie Robinetele cu termostat pot fi executate in mai multe variante functie de pozitia de montaj pe radiator si de tipul instalatiei, monotubulara sau bitubulara. Firmele furnizoare livreaza robinete cu termostat pentru toate tipurile de sisteme de inclzire intr-o gama larga de dimensiuni. Robinetul cu termostat cu execujie tip by-pass se monteaza pe radiatoare din sistemul de incalzire monotub care asigura trecerea debitului neutilizat mai departe in sistemul de incalzire. Robinetele cu termostat in executie tip drept sau colf se monteaza pe radiatoare in sistemele de incalzire bitub, echipate cu dispozitive de presetare. Presetarea oferi posibilitatea echilibrarii liidraulice a instalatiilor de incalzire asigurand alimentarea cu agent termic a tutur-or consumatorilor conform necesarului de caldura al acestora si calculului de echilibrare hidraulica efectuat de proiectant. Presetarea se face cu ajutorul unui inel montat pe robinet fara utilizarea unor scule speciale. Dupa presetare se monteaza capul termostat. Presetarea se face o singura data (la punerea in funcliune) cu exceptia situa(iilor cand are loc o modificare a sistemului ini|ial. Cand senzorni este montat, inelul de presetare este ascuns astfel incat nu exista acces la modificarea pozitiei acestuia si dezechilibrarea instalatiei
Condrfii de exploatare Recepfia echipamentului de incalzire - examinarea vizuala a corpului de incalzire; - dimensiunile geometrice si identificarea corpurilor de incalzire; - identificarea puterilor termice si a locurilor de montaj; - identificarea temperaturii medii a instalapei de incalzire. Montarea repartitoarelor: - identificarea mijloacelor ajuttoare necesare; - precizarea cu exactitate a punctului de montare pe corpul de incalzire; - montarea elementelor de prindere adecvate; - montarea repartitorului pe corpul de incalzire. Citirea indicatiilor repartitorului: - verificarea vizuala a integrita^ii aparatului; - verificarea fermitafii prinderii repartitorului; - verificarea integritafii sigiliului; - verificarea corectitudinii de amplasare pe corpul de incalzire. Calculul cheltuielilor pentru incalzirea spatiilor: - calcularea cheltuielilor dupa prescripfiile de calcul; - evaluarea situajiilor speciale.
Prelucrarea datelor Prelucrarea datelor se face, pentru fiecare tip de repartitor, conform specificafiei tehnice ST 046/2001, finindu-se seama de: - temperaturile limita de utilizare; - factorii de evaluare; - exigenjele relative la mentenanta si la citire
Tipuri de repartitoare
In practica se utilizeaza doua tipuri de repartitoare: A) repartitoare funcfionand cu energie electrica (electronice); B) repartitoare funcfionand fara energie electrica, funcfionand pe principiul evaporarii. A) Repartitoare funcfionand cu energie electricS (electronice) Principiul de functionare Repartitoarele alimentate cu energie electrica sunt aparate care integreaza temperatura pe o perioada de timp data. Acestea utilizeaza, conform procedeului de masura, una sau mai multe din temperaturile caracteristice, in vederea evaluarii emisiei de caldura a suprafejei corpurilor de caldura. Valoarea consumului este proporfionala cu caldura emisa prin suprafafa de incalzire si consumata de utilizatori pe timpul perioadei de masurare (contabilizare). Repartitoarele de caldura electronice funcfioneaza conform urmatoarelor principii de functionare: - principiul de masura cu un senzor - senzorul de temperatura inregistreaza temperatura pe suprafafa radiatorului sau agentului incalzitor; - principiul de masura cu doi senzori - un senzor de temperatura inregistreaza temperatura pe suprafafa radiatorului sau a agentului incalzitor, iar al doilea masoara temperatura din camera sau o temperatura aflata intr-o relaple definita cu aceasta; - principiul de masura bazat pe diferenfa medie logaritmica de temperatura- masoara cu trei senzori temperatura de ducere si intoarcere a agentului incalzitor si temperatura din camera
Descrierea constructiva Repartitoarele de caldura electronice se compun, conf. fig.7a, din: - carcasa; - senzori de caldura; - ecran de afisaj; - sursa de alimentare (baterii); - sigiliu. Sigiliul serveste la protecfia aparatului contra eventualelor manipulari neautorizate. Fiecare repartitor electronic este o unitate functionala ale carui componente sunt fabri-cate cu respectarea unor anumite toleranfe, astfel se obfine o funcfionare uniforma a fiecarui repartitor dat (tip marca) in condifii de utilizare identice. Cadranul indicator Pe ecranul repartitorului, afisajul se schimba automat la anumite intervale de timp fara intervenfie. Indicafiile de pe ecranul aparatului apar in urmatoarea succesiune: - valoarea consumului curent; - valoarea memorata a consumului din sezonul precedent de decontare; - un cod de control si data de scaden^a a citirii; - constanta de evaluare a repartitorului si numarul de senzori. Montare Montarea repartitoarelor electronice se exccuta astfel: - direct pe corpul de incalzire; - pe perete, in care caz contorul repartitorului se monteaza pe perete si senzorul de temperatura pe corpul de incalzire. Cotele de montare direct pe corpul de incalzire sunt indicate in fig. 8 si se aplica daca sunt in concordanja cu instructiunile de montare ale produsului. i pe pereli se efectueaza atunci cand inaltimea corpului de incalzire este mai 0 mm sau cand repartitorul nu poate fi montat direct pe corpul de incalzire. Con-Hral se monteaza pe perete pe partea opusa robinetului cu ventil termostatat la distanfa mini-Mi de 100 mm de corpul de incalzire. Dupa montare se vor izola cablurile senzorilor
Posibilitati de montaj Fig. 12. Robinet (manual tennostatic) de masurare si reglare a agentului termic pe turul coipului de incalzire
FISA nr.5 CONTORIZAREA ENERGIEI TERMICE LA NIVEL DE BLOC LA CLADIRI DE LOCUTT EXISTENTE (CONF.SC 001-96)
Amenajari constructive Amenajarile constructive amplasarii contoarelor de energie termica sunt necesare pentru cazurile cand nu se poate gasi spatiul necesar si adecvat pentru montajul contoarelor in interiorul cladirii pe care o servesc. Acestea difera de la caz la caz, functie de locul ales pentru montaj si de modul in care acesta satisface conditiile tehnice necesare montajului: a - Contoare amplasate in subsolul cladirii: solutia se aplica in cazul in care cladirea are subsol tehnic, iar punctul de racord al instalafiei interioare la conductele de distanta sau la retele se afla la nivelul subsolului, contoarele se vor monta in subsol. b - Contoarele amplasate la nivelul parterului: solufia se aplica in cazul in care cladirea nu are subsol tehnic, iar racordurile instalatiilor interioare la retelele exterioare si distribufia se afla la nivelul parterului racordurilor care sa permita montajul contoarelor. c - Contoare amplasate in nise special amenajate; solufia se aplica in urmatoarele situafii: - cladirea nu are subsol tehnic, distribufia energiei termice se realizeaza la nivelul solului sau al parterului si nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea contoarelor; - cladirea nu are subsol tehnic si distribujia este realizata prin pamant in canale vizitabile; - cladirea are subsol tehnic, dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare, prezenta apei in subsol, imposibilitate asigurarii securitatii si integrarii aparaturii); - alte situafii care reclama construirea unei nise, cutii metalice sau tablou pentru contoare. d - Contoarele amplasate in camine special amenajate; solufia se aplica in urmatoarele situafii: - cladirea nu are subsol tehnic, racordul la conductele de distanfa se afla in exteriorul cldirii, iar distributia se face prin pamant; - cladirea nu are subsol tehnic, instalafiile de distributie sunt la nivelul parterului, iar subsolul nu permite utilizarea unui spajiu din cadrul parterului, sau nu exista spafiu disponibil la parter pentru montarea conductelor; - cladirea are subsol tehnic, dar acesta nu indeplineste conditiile tehnice necesare pentru montarea aparaturii (umiditate mare, prezenta apei in subsol, imposibilitatea asigurarii securitatii si integrarii aparaturii, imposibilitatea asigurarii unui acces sigur) iar solutia cu nisa sau cutie metalica nu poate fi adoptata
Se recomanda ca locul de montaj al contorului de energie termica sa fie subsolul, parterul cladirii sau o nisa montata la interior sau in exterior. Daca nu exista posibilitatea alegerii unui astfel de spafiu, se recurge la construirea caminelor de contoare. La alegerea tipului de contor de energie termica trebuie respectate urmatoarele conditii: - contoarele trebuie sa respecte prevedrile standardelor in vigoare si normelor nafionale de metrologie ale B.R.M.L. care sunt in conformitate cu normele interna(ionale elaborate de Organizafia Internafionala de Metrologie Legala (O.I.M.L.); - contoarele sa funcfioneze intr-o clasa de precizie care sa satisfaca necesitafile concrete ale aplicatiei; - compatibilitate intre conditiile concrete de utilizare ale contorului si prescriptiile producatorului astfel incat sa se asigure funcfionarea indelungata in clasa de precizie in care a fost construit, cu costuri de exploatare minime; - costul contorizarii si fie compatibil, detenninarea acestuia efectuandu-se printr-un compromis pret-performanta; - efectele introducerii sistemului de masura (in furnitura completa) asupra regimului de funcjionare a instalatiei sa fie minim; - sistemul sa fie fiabil si credibil astfel incat sa permita stabilirea unor relatii normale intre furnizor si beneficiar.
FISAnr.6 SCHEME DE INSTALATUINTERIOARE CUINDIVIDUALIZAREA iNCALZIRn COLECTIVE - UTILIZAND SURSE PROPRII DE PRODUCERE A AGENTULUITERMIC
Producerea locala (surse proprii) a caldurii in centrale si puncte termice reprezinta o alternativa la producerea centralizata si prezinta urmatoarele avantaje: - reducerea consumului de energie termica si a cheltuielilor aferente gestionarii proprii; - satisfacerea in mai mare masura a cerintelor consumatorilor functie de conditiile locale; - cresterea randamentelor de distribufie a agentului termic. Schemele de instalafii interioare de incalzire la cladirile de locuit utilizand surse proprii de producere a agentului termic conform "Solufii cadru pentru instalafii interioare de incalzire utilizand noi sisteme de producere a agentului termic" se clasifica in: - scheme de distributie la nivelul blocului si scarii; - scheme de distributie de apartament si sursa termica de bloc.
2. Scheme de distribufie de apartament si sursS termica de bloc (punct termic sau centrali termica)
In scopul evidentierii consumurilor de energie termica pe apartament si posibilitatii de reglaj individual, se promoveaza distributia orizontala a instalatiei de incalzire in interiorul apartamentului. Functie de modul de compartimentare a apartamentului, de pozida corpurilor de incalzire, de numarul si tipul conductelor utilizate, distributia la nivelul apartamentului poate fi: - bitubulara ramificata clasica; - bitubulara cu distribuitor - colector; - monotubulara cu radiatoarele in derivate; - bitubulara cu modul termic de apartament; - monotubulara cu modul termic de apartament si distribuitor - colector. Distributia orizontala a instalatiei de incalzire in apartament impune o serie de probleme si anume: - din punct de vedere arhitectural (modul de realizare a pardoselilor, plintelor, niselor, ghenelor); - din punct de vedere al functionarii corecte privind dezaerisirea instalajiei in toate punctele de schimbare de nivel.
FISA nr.7 SCHEME DE ALIMENTARE CU AGENT TERMIC PENTRU INCAlZIRE CU CONTORIZARE PE APARTAMENT (CONF. SC 002-98)
Contorizarea energiei termice in apartamentele blocurilor de locuinte se poate realiza prin utilizarea urmatoarelor scheme de alimentare cu agent termic conform SC 002-98 Solutii cadru de contorizare a consumurilor de apa, gaze naturale si energie termica aferente instalatiilor din blocurile de locuinfe
a. Schema de alimentare cu agent termic pentru incalzire in sistem monotubular cu contorizare de apartament
Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale: 1. Coloanele cu plecarea din distributia inferioara pot sa alimenteze 1 -2 apartamente pe etaj, prin cate o conducta proprie fiecarui apartament. Aceste coloane sunt montate in cate o caseta sau nisa special amenajata cu spatii corespunzatoare (puncte de distributie). 2. Conductele de distributie orizontale se pot monta in interiorul apartamentului, in spatiul dintre placa de beton si pardoseala finita sau in plinta. 3. Dupa alimentarea corpurilor de incalzire, conform schemei monotubulare, se va realiza racordarea la conducta de intoarcere a coloanei. 4. Pe conducta de intoarcere se prevede un contor de energie termica, iar pe conducta de ducere un electroventil cu doua cai, comandat de un termostat amplasat intr-o camera de referinfa a apartamentului. 5. Distributia monotub foloseste, de regula, conducte din material plastic rezistent la temperatura agentului termic, iar protecfia este de tip Jeava in feava. In tunele de marimea apartamentului se pot realiza una sau mai multe bucle de distributie monotub care alimenteaza un numar de corpuri de incalzire. Racordarea corpurilor la bucla este in paralel. 6. Echilibrarea hidraulica a buclelor se realizeaza cu un robinet de reglare amplasat pe bucla de intoarcere cu prize de masurare a debitului si presiunii. 7. Aparatele si armaturile se racordeaza prin intermediul unor fitinguri speciale, montate in caseta sau nisa de pe nivel pentru fiecare coloana verticala. 8. La fiecare corp de incalzire se prevede un robinet special cu 4 cai, avand 2 cai la cor-pul de incalzire si 2 cai la conducta monotub, cu posibilitaji de reglare. (Se poate monta si un ejector tip Venturi). 9. Traseul buclelor monotub se alege astfel incat sa nu se interseeteze in apartament cu alte instalatii. 10. La realizarea schemei monotub este necesar sa se consume intregul ecart de temperatura intre intrarea si iesirea din fiecare corp de incalzire. 11. La probarea instalatiei se va urmari asigurarea etanseitafii inainte de ingroparea instalariilor in straturile pardoselii sau inainte de montarea lor in plinta prin probe la cald si la rece. 12. Alimentarea corpurilor de incalzire conform schemei monotubulare se realizeaza racordarea instalatiei de incalzire a apartamentului la conducta de intoarcere a coloanei. 13. In nisa de montare se poate prevedea o butelie de egalizare a presiunii si o pompa de circulafie pe retur cu armaturile aferente in situafia in care se doreste realizarea unor reglaje fine cantitative si calitative la nivel de apartament.
Pentru aplicarea acestei scheme se fac urmatoarele recomandari constructive si functionale: 1. Folosirea distribuitoarelor - colectoarelor in interiorul apartamentului presupune o schema de distributie orizontala bitubulara. 2. Legarea corpurilor de incalzire la conducta de tur si retur se face cu racorduri fixe si independente. 3. Distribuitoarele - colectoarele se amplaseaza intr-un punct de control cu acces usor si, dupa caz, se prevad si contoare. 4. Din distribuitoarele - colectoarele de apartament se alimenteaza separat fiecare corp de incalzire. 5. Fiecare corp de incalzire este racordat fara discontinuitati cu ajutorul unor conducte de diametru mic de polietilena reticulara, polibutan sau cupru. 6. Pentru realizarea unui control cat mai eficient al parametrilor agentului termic, ansamblurile distribuitor - colector pot fi prevazute cu robinete cu trei cai pentru realizarea amestecului tur-retur, comandate de termostate de ambianja. 7. Pozarea conductelor se poate face pe planseul de beton al nivelului curent in grosimea stratului de finisaj al pardoselii cu luarea unor masuri de protectie in zona usilor. 8. Instalafiile de incalzire cu distributie de nivel executate cu conducte din polietilena necesita executarea probei de presiune in doua faze: - o faza preliminara, in care se admite, de regula, o scadere de presiune de 0,1 bar timp de 5 minute, fara pierderi de apa pe la imbinari; - proba propriu-zisa, cu o durata de 2 ore, la care se admite o scadere de presiune de maxim 0,1 bar/ora, fara pierderi de apa. De regula, presiunea de proba este de 1,5 x presiunea de serviciu. 9. Golirea instalajiei de incalzire se poate realiza prin racordarea la stuful de golire al colectomlui a unei surse portabile de aer comprimat, de mica capacitate si evacuare apei la cel mai apropiat obiect sanitar cu ajutorul unui furtun racordat la stujul de golire al distribuitorului. 10. Pentru cladirile locuite in mod continuu in perioada de iarna, la care nu exista pericolul de inghef se poate renunfa la golirea instalatiei. 11. Dezaerisirea instalajiei implica dezaerisirea tuturor circuitelor si corpurilor de incalzire. Toate corpurile de incalzire sunt dotate cu ventile automate de dezaerisire. De asemenea, sunt montate ventile automate de dezaerisire, atat pe distribuitor, cat si pe colector ca si in punctele cele mai inalte ale instalatiei, acordand atenfie pantelor conductelor, pentru evitarea formarii unor saci de aer.
b. Microcentrala de apartament
Centrala termica de apartament este centrala in care se produce agentul termic pentru incalzire si eventual a apei calde de consum pentru un singur apartament. In cadrul unei cladiri multifamiliare fiecare apartament poate fi dotat cu o centrala termica de apartament intr-un echipament monobloc. La alegerea tipului de centrala se va consulta "Ghidul de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici" GP 051 avandu-se in vedere urmatoarele criterii: - randament ridicat (mai mare de 88%); - functionare ecologica; - combaterea zgomotului si vibratiilor; - automatizarea completa a functionarii si a protectiei in caz de avarie; - concentrarea majoritafii echipamentelor specifice unei centrale termice (pompa de circulajie, schimbator de caldura pentru prepararea apei calde de consum, vas de expansiune inchis, elemente de siguranja si automatizare) intr-un echipament monobloc; - dimensiune redusa, design modem.