Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TORACICE
EF LUCR. DR CRISTINA
GRIGORESCU
TT- surs important de morbiditate i
mortalitate n SUA.
TT nchise pot afecta oricare din
aerodigestiv
3. leziuni ale cordului, marilor vase i
limfatice.
Aceast clasificare permite trasarea
angio-ct
Ecografia toracic i abdominal, eco-cord.
(n absena emfizemului subcutanat)
Tranzit baritat superior, esofagoscopie,
EKG cu 12 canale
Ecografie transesofagian,
Fibrobrohoscopie sau bronhoscopie rigid.
Fracturile costale
cele mai frecvente leziuni tt nchise.
C4-C10 cele mai implicate.
Durere n punct fix, excerbat de efortul de tuse i inspir
profund.
Semne clinice: crepitaii n punct fix, palpare dureroas a
zonei afectate.
M.v normal, dar dac exist pntx. Diminuarea /abolirea mv, cu
timpanism la percuie.
Se pot asocia cu leziuni ale organelor intratoracice: contuzie
pulmonar, cardiac. 50% din pac. cu lez cardiace au fr.
costale.
Fr. C8-C12 pot fi asociate cu lez abdominale. Riscul de
afectare splenic/hepatic este de 1,5-1,7 ori mai mare cnd
exist fr. costale.
Fracturile costale
Pacienii vrstnici cu 3 sau mai multe coaste
fracturate au o rat de deces de 5 ori mai mare i
de 4 ori mai mare de a face pneumonie.
Tratament: controlul durerii
meanic cu PEEP.
Adm. de lichide calcul intrri-ieiri, risc de
brahial.
Nu necesit tratament specific, dect n
volanul.
Durere inspiratorie, la palpare , denivelare
miocardic.
EKG i enzime cardiace n dinamic.
tratament
Majoritatea nu necesit terapie specific,
dect atenie la mobilizare(ortez pentru
torace drept) i culcare decubitus dorsal pe
plan orizontal sau cu pern mic.
Analgezice i atenionare de a minimaliza