Ereditatea traditionala

mendeliana
 Gregor Mendel a studiat transmiterea caracterelor ereditare
de la organismele parentale la progenituri si a stabilit o serie
de legi, denumite Legile lui Mendel.

Observatiile sale au fost publicate in 1865 si 1866

"Experiments on Plant Hybridization", initial fiind foarte
controversate si au fost redescoperite si valorificate in 1900,
devenind o parte esentiala a geneticii clasice.
Mandel descrie unitatile ereditare pe care le denumeste
factori ereditari precizand existenta lor in doza dubla in
celula somatica si in doza unica in celula sexuala.
 Prima lege a lui Mendel - Legea puritatii
gametilor

Aceasta lege a fost stabilita prin urmarirea rezultatelor

incrucisarii intre indivizi care difera printr-un singur caracter

Diferite variante ale unei gene sunt responsabile de variatii ale

caracterelor mostenite. Apare astfel conceptul de gene alele.

Daca cele doua alele sunt diferite, doar una dintre acestea
(alela dominanta) se va exprima si va determina aparitia unui
caracter fenotipic. Astazi se stie ca fenomenul este de fapt mai
complex si exista abateri de la aceasta regula, cum ar fi
fenomenele de codominanta (in cazul grupelor sangvine)

Cele doua alele din genomul unei celule somatice segrega in

timpul producerii gametilor, fiecare gamet primind o singura
alela a unei gene
A doua lege a lui Mendel - Legea segregarii
independente a perechilor de caractere

Aceasta lege sustine faptul ca mostenirea unui caracter nu

influenteaza mostenirea altui caracter, acestea transmitandu-se
independent.

Mendel a tras concluzia ca fiecare organism poarta doua seturi

de informatie care determina fenotipul, iar daca cele doua seturi
sunt diferite, atunci unul il domina pe celalalt si se exprima. In
acest mod, informatia poate fi transmisa generatiilor urmatoare
chiar daca fenotipul nu se exprima la parinti.
 Transmiterea ereditar a
caracterelor monogenice anormale
Bolile monogenice
 Bolile monogenice

Un caracter monogenic este determinat de aciunea/ interaciunea

genelor dintr-o pereche alelic.

Trsturile monogenice se transmit conform legilor lui

Mendel trsturi mendeliene.

6.000 de fenotipuri monogenice, din care aproximativ 4.500
sunt boli genice al cror tablou clinic este bine cunoscut
(Mendelian Inheritance in Man - OMIM )

1-2% din nou-nscuii vii i au un impact deosebit asupra

individului i a familiei sale, fiind boli cronice, cu risc crescut
de recuren la descendeni.
 Bolile monogenice

Manifestrile variabile ale mutaiilor genice sunt fenomene

incomplet elucidate i pot imbrca diferite aspecte, legate de:

Penetrana
Expresivitate
Specificitate de organ
Pleiotropism
Heterogenitate genetic
Bolile monogenice-Penetrana
este o noiune cantitativ, aplicabil bolilor dominante

definete frecvena manifestrilor genei mutante n

stare heterozigot, n raport cu numrul de purttori ai

genei anormale
Bolile monogenice-Penetrana

complet- cnd gena, n stare heterozigot, se exprim

la toi indivizii care o poart;

incomplet sau redus-cnd se exprim numai la unii

dintre indivizii care o poart;

tardiv-cnd exprimarea genei n fenotip se face pe

parcursul vieii
(n functie de vrst, sex i ali factori de mediu).
Bolile monogenice-Penetrana

Penetran redus- Ectrodactilia

n cadrul aceleiai familii, expresia genei poate fi
remarcat doar la unii dintre membri
penetrana genei pentru ectrodactilie este de
aproximativ 70%.
In acest caz arborele genealogic poate mbrca aspectul
transmiterii dominante neregulate
Bolile monogenice-Penetrana

Penetrana tardiv - o gen dominant se exprim postnatal

la o anumit vrst.

Boala Huntington

debutul bolii se instaleaz n genere ntre 30-40 de ani.

In acest caz penetrana este un fenomen dependent de
vrsta individului.

Penetrana genei este de:

50% la vrsta de 40 de ani

100% la vrsta de 70 de ani.
 Boala Huntington
se asociaza cu repetarile CAG

6 34 39 60

Normal

Patologic
Boala manifesta din
adolescenta
EXPRESIVITATEA
Bolile monogenice-Expresivitatea

noiune calitativ

aplicabil de asemenea bolilor dominante

definete intensitatea manifestrii fenotipice a mutaiei

genice.

Manifestrile fenotipice pot avea

grade diferite de severitate

n familii diferite n aceeai familie

Bolile monogenice-Expresivitatea variabil
Expresivitatea variabil este des intalnita in patologie

afeciunile dominante caracterizate prin anomalii unice:

polidactilia ectrodactilia

n aceasi familie/ n familii

diferite
unilateral
bilateral
numai la mini, numai la
picioare
la toate membrele.
Bolile monogenice-Expresivitatea variabil

n afeciunile dominante determinate de gene anormale

cu efect pleiotrop

forma tipica a bolii sau forme incomplete, cu

manifestri fruste, subclinice.

sindromul Marfan

boal monogenic DA

severitatea tabloului clinic variaz n limite largi

Bolile monogenice-Expresivitatea variabil

prin predominana sau limitarea la unul dintre sexe.

Hemocromatoza -de 10 ori mai frecvent la sexul

masculin
Bolile monogenice-Expresivitatea variabil
Guta - mai frecvent la brbai

SPECIFICITATEA DE ORGAN
Aspect calitativ Tipul si localizarea efectelor fenotipice

Caracteristic pentru unele boli DA cu manifestari

multiple (tesuturi, organe)

Apar diferente de manifestare intre familii:

Boala Rendu-Osler
(telangiectazia hemoragica ereditara)
Hemoragii in diferite tesuturi, organe
Familii cu epistaxis Familii cu hematurie
PLEIOTROPISMUL
 Definitie
Se caracterizeza prin efecte fenotipice
multiple, diverse, in mai multe sisteme,
organe, functii, determinate de o singura
gena sau de o pereche de gene.

Diagnostic dificil- nu sunt prezente

intodeuna toate toate modificarile descrise
Boli in care se manifesta pleiotropismul:

Dominat autozomale
Sindromul Marfan
Osteogenza imperfecta

Recesiv autozomale
Anemia Fanconi
Fibroza chistica
Sindromul Bloom
Pleiotropismul
Relaional.

Sindromul Marfan

Mutatie

Defect n structura primar a

FIBRILINEI

Alterarea esutului
conjunctiv n diferitele teritorii

manifestarile multiple au legatura patogenica+mecanism

comun
Sindromul Marfan

PECTUS CARINATUM PECTUS EXCAVATUM

Sindromul Marfan
Hiperlaxitate
ligamentara

ARAHNODACTILIE
Sindromul Marfan
Maxilar
ingust

Ectopii
dentare

Subluxatie
de
cristalin
Sindromul Marfan
Malformatii cardiace:
anevrism de aorta prolaps de valva
mitrala
Osteogeneza imperfecta

cauzata de mutatia de tip substitutie in gena

COL1A1
OSTEOGENEZA IMPERFECTA
Osteogeneza imperfecta
Osteogeneza imperfecta

Smalt galbui sau gri-albastrui

Sindromul Bloom
Anemia Fanconi
Agenezie la nivel digital

Carcinom de limba
Pleiotropismul
Nerelaional- legtura dintre diferitele manifestri nu
este nici evident i nici explicabil.
Sindromul Biedl-Bardet

retard mental
obezitate
surditate
polidactilie
hipogonadism
retinopatie
Fibroza chistica
pleiotropismul genetic
este foarte evident

tulburari pulmonare in
grade variabile de
expresivitate

insuficienta pulmonara

insuficienta pancreatica
exocrina
obstruarea
structurilor
canaliculare de heterogenitate alelica
catre secretiile
glandelor exocrine
Fibroza chistica

obstructie-insuficienta respiratorie
HETEROGENITATEA
Bolile monogenice-Heterogenitatea

Variabilitatea expresivitatii genice este adeseori

determinat de heterogenitatea genetic.

se refer la o boal genetic (un sindrom), n care

tabloul clinic prezinta variaii de la un pacient la altul,
n funcie de tipul de gen care sufer mutaia.

heterogenitatea alelic

heterogenitatea nonalelic (de locus).

Bolile monogenice-Heterogenitatea alelic

este starea n care pe un locus anume pot exista, la

diferii pacieni, diferite tipuri de mutaii genice

polimorfism alelic sau alelia multipl.

variaiile clinice sunt dependente de tipul mutaiei alelice

prezenta n acel locus

n bolile moleculare (erori nnascute de metabolism), n

funcie de alela respectiv, tabloul clinic poate varia de la
un bolnav la altul (exprimat mai blnd sau mai sever).
fibroza chistic au fost identificate peste 1000 de forme
alelice.
deficiena G6PD, au fost identificat > 300 de forme alelice.
Bolile monogenice-Heterogenitatea nonalelic

rezult din starea n care variaia tabloului clinic la

pacieni cu acelai sindrom este generat de diferite
mutaii genice, plasate pe loci diferii (mutaii nonalelice).
multiple alte boli genice

n funcie de tipul genei, pentru acelai sindrom diferite

moduri de transmitere:

dominant autozomal

recesiv autozomal

legat de cromozomul X.

diferitele variante de ichtioz

Bolile monogenice-Heterogenitatea nonalelic
Ichtioz

Mutaii cu transmitere:
dominant autosomal
recesiv autosomal
X-linkata.
Bolile monogenice-Heterogenitatea nonalelic
Boala Alzheimer

determinat de mutaii specifice situate pe

cromozomii : 1, 14, 19, 21
Bolile monogenice-Heterogenitatea nonalelica

Boala polichistic a adultului

prezinta loci-boala pe cromozomii 4 sau 16