Sunteți pe pagina 1din 40

REANIMAREA

NEONATALA
CONF. DR. SIMONA VLADAREANU
CLINICA NEONATOLOGIE ELIAS
DEPARTAMENTUL OG SI NN
6-10 mil din 130 mil
de NN necesita
reanimare neonatala
la nastere
4 mil se nasc cu
asfixie perinatala
1 mil decedeaza si
un alt mil dezvolta
sechele severe ca
urmare a asfixiei la
nastere ( paralizie
cerebrala, epilepsie)
OMS RECOMANDARI
Anticiparea unei nasteri cu risc, pregatirea
echipamentelor si a personalului cu
abilitati de reanimare neonatala
Revizuirea Factorilor de Risc pt asfixia
perinatala
Identificarea unui lider in echipa care
practica reanimarea cu abilitati de
comunicare si decizie rapida
FACTRI RISC ASFIXIE
PERINATALA
Hemoragia materna( placenta praevia, dezlipirea de
placenta)
Eclampsia materna, ruptura uterina, prolabarea CO

Fatul macrosom si Diabetul gestational, distocia de umeri

Sedarea materna

Hipertermia materna in travaliu/ la nastere

Nasterea traumatica, travaliul precipitat, expulzia


prelungita, LA meconial, prezentatia pelviana si nasterea
vaginala
Anomalii congenitale, infectii cronice iu
CLAMPAREA CO
DCC delayed cord clamping > 30 secunde poate fi
benefica pt NN la termen/prematur care nu necesita
reanimare imediata la nastere, pana la stabilirea
ventilatiei = clampare fiziologicaa CO
ILCOR 2015 confirma ca DCC la NN prematur > 29 sapt se
asociaza cu un risc mai redus de IVH, cu o TA mai buna si o
reducere a necesarului de transfuzie dupa nastere si o
reducere a riscului EUN
Nu influenteaza mortalitatea

Consecinte la NN la termen: cresterea nivelului bilirubinei


si a necesarului de fototerapie
mulgerea CO poate avea efect similar, dar nu s-a dovedit
inca
ECHIPAMENTUL PT
RESUSCITARE
Scutece uscate, incalzite

Masa radianta

Sursa de oxigen/ blender aer/oxigen

Sonde de aspiratie

Balon autogonflabil /Neopuff cu piesa in T,


mascuta faciala, sonde IOT, laringoscop,
leucoplast, branule, seringi, medicatie
Stetoscop, pulsoximetru, EKG

ceas
NN CARE NU NECESITA
REANIMARE
Identificati imediat la nastere prin evaluare
rapida
Avem 3 intrebari:

NN la termen?

Tonus normal?

Respira sau plange?

Daca raspunsul la toate intrebarile e DA atunci


nn-ului I se asigura ingrijirea de
rutina/standard
INGRIJIREA DE
RUTINA
Stergerea si uscarea tegumentelor

Skin to skin pe toracele mamei si acoperit


cu scutec cald pt mentinerea temperaturii
Se observa in continuare respiratia si
coloratia mucoaselor si tegumentelor
NN la termen? / Tonus normal? Respira spontan sau
plange?
Raspunsul este NU

Se plaseaza NN pe masa radianta

urmeaza secvential unul sau mai multi pasi:

A.Primul pas in stabilizare:incalzire si mentinerea


T cutanate, pozitionare, aspirarea secretiilor ( din
gura apoi din nas) daca sunt abundente si
obstructioneaza caile aeriene, uscarea
tegumentelor, stimularea tactila gentila
B. Ventilatia si oxigenarea

C. Initierea compresiilor toracice

D. Administrare Adrenalina/ Volumexpanderi


REANIMAREA NEONATALA

Implementarea de ghiduri de resuscitare neonatala

Se aplica nounascutului la sala de nasteri pt


asigurarea tranzitiei fiziologice de la viata iu la cea
extrauterina
Recomandarile pot fi aplicate oricarui nn care a
realizat tranzitia dar necesita resuscitare in primele
saptamani de viata
La nastere 10% din NN necesita anumite proceduri
de resuscitare pt a-si initia respiratia
<1% necesita masuri de resuscitare viguroasa
( masaj cardiac si medicatie)
A. AIRWAYS
Stabilizare, pozitionare corecta:
sniffingposition si aspiratia secretiilor
OF( cand sunt abundente);
Se evita aspiratia profunda la nivelul faringelui
in primele 5 min pt ca poate induce apnee,
bradicardie, bronhospasm
Regula: intai se aspira cavitatea bucala apoi
narinele, pt a evita aspiratia
Cand LA este meconial NU SE RECOMANDA
ASPIRATIA OROFARINGIANA DACA NN ESTE
VIGUROS SI NICI ASPIRAREA DUPA EXPULZIA
EXTREMITATII CEFALICE
THE GOLDEN MINUTE
APROX. 60 SECUNDE SUNT NECESARE PT.

COMPLETAREA PASILOR INITIALI,

REEVALUARE SI INITIEREA VENTILATIEI

Cel mai important pas in succesul reanimarii


unui NN care nu raspunde la procedurile de
stabilizare initiala este INITIEREA VENTILATIEI
fara intarziere urmarind

2 parametrii: RESPIRATIA (apnee, gaspuri,


respiratie neregulata cu efort si ineficienta) si

ALURA VENTRICULARA(<100bpm)
B. BREATHING
INITIEREA
VENTILATIEI
Ventilatie cu presiune pozitiva (PPV) pe masca
faciala sau laringiana si administrarea de oxigen
Frecventa de 40-60 respiratii/min

Evaluare simultana: 3 parametrii dupa 30


secunde

AV, respiratiile, SaO2 (pulsoximetrie)


CEL MAI SPECIFIC INDICATOR AL REUSITEI
REANIMARII ( PENTRU FIECARE PAS) ESTE
CRESTEREA ALURII VENTRICULARE
VENTILATIE
EFICIENTA
Saturati Oxygen % in primele 10 min de viata

100
Asphyxia
Controls
S a u tu r a tio n %
75

50

25

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
minutes after birth

R Rao, S Ramji: Indian Pediatrics 2001;38:762-766


NEO PUFF
VENTILATIE PE MASCA SI
BALON

Ventilatie 30 seconds:

Frecventa: 40-60 /min

AV< 60 AV= 60-100 AV>100

AV> 100 bpm:


Continua ventilatia
Continua ventilatia Verifica pt respiratii
Initiere compresii toracice
Consider intubatia spontane
Consider intubatia
MRSOPA
Formula mnemotehnica pt verificarea corectitudinii
tehnicii de ventilatie
M masca, ajustarea corecta

R repozitionarea capului NN pt permeabilizarea


cailor aeriene
S suction, aspirarea cavitatii bucala apoi a narinelor

O open the mouth cu ridicarea barbiei

P cresterea graduala a presiunii de inflatie a.i. sa


devina vizibila ridicarea toracelui si auscularea MV
bilateral(NB : PIP> 40 mmHg extrem de rar)
A-alternative airway, intubatia orotraheala sau masca
laringiana
INTUBATIA
ENDOTRAHEALA
CAND VENTILATIA CU PRESIUNE POZITIVA PE MASCA
SI BALON NU E EFICIENTA
VENTILATIA SE POATE FACE CU BALON
AUTOGONFLABIL, CU BALON CARE NECESITA SURSA
DE OXIGEN SAU CU DISPOZITIVUL CU PIESA IN T
CE PERMITE CONTROLUL ATAT AL PRESIUNII DE
INFLATIE (PIP) CAT SI AL PRESIUNII POZITIVE
ENDEXPIRATORII ( PEEP ),
CARE POT FI PRESETATE, PERMITAND CONTROLUL TI
(timp inspirator) SI AL FRECVENTEI DE VENTILATIE
RESUSCITARE CU
21% O2 SAU 100%

O2
Resuscitarea cu aer; o crestere mai rapida a AV, un
timp mai scurt pt reluarea respiratiilor spontane si 5%
reducere a mortalitatii la 1 sapt/ luna de viata
Hiperoxia produce morbiditati asociate:displazia
pulmonara cronica, retinopatia de prematuritate,
enterocolita necrozanta
Recomandari actuale; se incepe PPV cu FiO2 21%

Se ajusteaza FiO2 functie de valoarea oxiHB masurata


prin pulsoximetrie
FIO2 100% cand se incepe masajul cardiac
SaO2 in timpul resuscitarii functie de AV la 1 min de viata

Min 1AV >80 1min AV<80 1min AV< 60

70 (39-82) 60 (40-75) 45 (40-99)


1

85 (41-94) 85 (60-93) 76 (60-94)


3

90 (72-96) 90 (69-95)
5 80 (60-
93)
93 (70-97)
10 90 (80- 90 (74-
97) 79)
Median , 5-95
percentiles
Managementul NN cu
SAM
LA meconial se intalneste la aprox. 7-20% din
nasteri , incidenta SAM este intre 2-9%
SAM = disfuncie pulmonara prin prezenta
meconiului la nivelul cailor respiratorii cu
obstructia acestora, cu compromiterea ventilatiei
si oxigenarii, cu zone de hiper si hipoinflatie
alveolara, cu raspuns inflamator generalizat, cu
afectarea raportului ventilatie/perfuzie
Apare in utero , inaintea travaliului, in conditii de
detresa/suferinta fetala
Decesul fetal , uneori
Managementul SAM
NN viguros, cu respiratii eficiente,
tonus bun,
AV> 100bpm, se aspira orofaringian
si la nivelul narinelor si se
stabilizeaza ( stergerea/uscarea
tegumentelor, caldura, stimulare)
NN non-viguros: apnee/gaspuri,
flasc/hipoton, AV<100bpm:
Aspirarea cavitatii bucale, IOT cu
aspiratia pe sonda IOT, ventilatie
C. Circulation
EvaluareAV imediat la nastere arata
eficienta efortului respirator si a necesitatii
de interventie ulterioara
Av =70-100 bpm in repaus/somn

AV< 100 bpm = bradicardie apare cel mai


frecvent in conditii de hipoxie/ acidoza
perinatala
EFICIENTA RESUSCITARII= CRESTEREA AV

Recomandari :ILCOR 2015: monitorizarea AV


prin EKG si nu auscultatie sau pulsoximetrie
(subestimeaza valoarea AV facand potentiala
interventia nenecesara)
C. Circulation
In primele 2 min de viata : pulsoximetria arata AV<60-100 bpm, in timp
ce EKG arata AV>100 bpm
EKG cu 3 derivatii in timpul resuscitarii NN la termen/prematur masoara
cu acuratete AV
Pusoximetru e indicat pt monitorizarea SaO2

Daca AV<60 bpm iar ventilatia e corect realizata (via IOT) se incep
compresiile toracice/ MCE
NB:ventilatia corecta este cea mai eficienta procedura de
resuscitare neonatala , de aceea trebuie optim asigurata in
timpul compresiilor toracice!!!
MCE in 1/3 inf a sternului cu o deprimare de aprox. 1/3 din
diametrul AP al toracelui
MCE cu 2 metode: cu cele 2 police si restul degetelor
inconjurand toracele ( de preferat ) sau cu indexul si mediusul
de la o mana
C. Circulation
Se recomanda coordonarea ventilatiei cu compresiunile
toracice evitandu-se simultaneitatea !
Se permite reexpandarea completa a toracelui dupa
exercitarea compresiunii, fara a indeparta cele 2 police de
torace
Raportul compresie/ventilatie= 3:1, adica 90
compresii cu 30 ventilatii/ 1 minut
120 evenimente/60 sec pt maximizarea ventilatiei

NB: in conditii de colaps CV de origine cardiaca se


prefera raportul compresii toracice: ventilatie de
15:2
FiO2 = 100%
D. Drugs
Cand ventilatia IOT cu O2 100% si MCE nu cresc AV>60 bpm

AV<60 bpm = semn de hipoxie profunda sau ventilatie


inadecvata
Adrenalina si/sau volum-expanderi

Adrenalina: iv , 0,01-0,03mg/kc, sol 1:10 000 ( la fel pt


NN prematur) sau
pe sonda IOT doza mai mare:0,05-0,1 mg/kc

Volum-expanderi ( paloare, TRC prelungit, puls slab):


sol cristaloida izotona/ sol Ringer lactat/ sange O neg
10 ml/kc (se poate repeta)
La prematur se evita infuzia rapida: risc de IVH
POSTRESUSCITARE
HOMEOSTAZIA GLUCOZEI : rol in
modularea neurologica dupa
evenimentele hipoxic-ischemice
Hipoglicemia se asociaza cu leziuni
cerebrale, in timp ce nivele crscute
asigura neuroprotectie
Hipotermia terapeutica indusa
postresuscitare: la NN>36 sapt VG,
cu encefalopatie moderata hipoxic-
ischemica
POSTRESUSCITARE
Nn poate fi hipotermic postresuscitare <36
C
reincalzirea lenta cu 0,5 grade/ora pt a
evita apneea, aritmiile;evitarea
hipotermiei : acoperirea cu folie de plastic
Complicatii: SDR, IVH, EUN, radicali liberi
oxigen ( stresul oxidativ, cel putin 4 sapt)
OPRIREA
RESUSCITARII
Se considera etica -dupa 10 min de
resuscitare corecta in absenta oricarui
semn vital - intreruperea reanimarii
neonatala
NN cu SCOR APGAR = 0 la 10 min se declara
decedat si are prognostic neurologic extrem de
nefavorabil (>94%) si predictor al unei rate
crescute de mortalitate
NN cu VG la limita viabilitatii ( 23-24 sapt) cu
risc crescut de mortalitate perinatala, se cere
consimtamantul parintilor pt initierea reanimarii
PROBLEME PRACTICE
interventia la sala de nasteri se face conform algoritmului de
reanimare neonatala afisat
Pasii initiali se aplica oricarui NN: stabilizare, uscare, incalzire

Aspiratia cavitatii bucale/nas - rareori necesara ( NB: intai gura,


apoi nasul)
3-5% din NN la termen/near term necesita ventilatie;

1/100-1/700 necesita IOT; <1/1000 necesita MCE si Adrenalina;


<1:12000 necesita volumexpanderi
Exista un risc ca personalul medical sa fie mai agresiv decat e
necesar
Conc minima de O2 trebuie folosita;

NN>32 sapt permit FiO2=21%, NN <32 sapt necesita FiO2=21-


30%
PIP si volumul curent trebuie mentinute la nivel optim
DOCUMENTARE
Completarea FO

Toate procedurile

Medicatia

Personalul implicat

Inregistrarea timpului ( initierea


reanimarii, intreruperea etc.)
OMS RECOMANDARI
Nu se practica de rutina aspiratia OF/nazala/
gastrica
NU se practica lovirea /pleznirea talpitelor NN

NU se practica drenajul postural sau lovirea


toracelui pt eliminarea secretiilor/lichidului
pulmonar/ NU se comprima/preseaza toracele
NB: NU se admin Bicarbonat iv la NN
care nu are respiratii spontane/ NU se
foloseste la reanimarea neonatala