Patologia cardiovasculară

si principii de recuperare

Curs – LP 3/4
Sef lucrari Dr. Dragos Munteanu
BOLILE
CARDIOVASCULARE
 Principala cauză de deces la toate
grupele – om sedentar, alimentaţie
modificată, solicitat psihoemoţional
complex, deprinderi dăunătoare
 >70% din decese se datorează CI
 Se datorează ATS care poate fi
încetinită acţionând asupra FR
 Cauză importantă de invaliditate şi
creştere a costurilor
RECUPERARE

 A da vieţii calitate
vietii!
 NU doar a prelungi
viaţa
Recuperarea bolnavilor
cardiovasculari
ansamblul activităţilor necesare pentru
influenţarea procesului evolutiv al bolii şi
pentru a asigura bolnavilor cele mai bune
condiţii, fizică, mentală şi socială, astfel
încât ei să poată, prin propriile eforturi, să-şi
menţină sau să-şi reia un loc cât mai normal
posibil în societate
OBIECTIVE
 Termen scurt
– Recondiţionarea pacientului pt preluarea activităţilor
uzuale
– Reducerea riscului de moarte subită, reinfarct
– Controlul simptomelor
 Termen lung:
– ameliorarea calitatii vietii,
– cresterile in capacitatea de efort
– diminuarea si regresia evolutiei aterosclerozei
– Identificarea şi tratarea FR
– Creşterea statusului psihologic
– Reintegrare familială, socială
PROFILAXIA BCV

 PRIMARĂ- Previne apariţia bolii

 SECUNDARĂ - Previne recidiva
 TERŢIARĂ - În cazul existenţei unui
deficit permanent se previne
agravarea şi se menţine un nivel cât
mai acceptabil
 1 MĂSURI DE
PROFILAXIE
 COMBATEREA FACTORILOR DE RISC
COMBATEREA FACTORILOR
DE RISC
 Reducerea consumului de alcool
 Oprirea fumatului
 Combaterea stresului - şedinţe de
relaxare, psihoterapie, meloterapie,
vacanţe mentale
 Menţinerea TA < 130/80
 Echilibrarea DZ
 Dietă hipolipidică indiferent de valoarea
lipidelor ± medicaţie hipolipemiantă
2. ELABORAREA PROGRAMULUI DE
RECUPERARE FIZICĂ ŞI
REANTRENARE LA EFORT
 Stabilirea diagnosticului funcţional
 Bilanţ al funcţiilor majore ale
organismului
 Muncă în echipă, colaborare
interdisciplinară
 ▪ Indicaţiile recuperării
cardiovasculare:
- Cardiopatia ischemică(insclusiv IMA stabilizat
EKG si enzimatic)
- Cardiopatiile valvulare
- Cardiopatiile congenitale
- Insuficienţa cardiacă cronică
- Posttransplantul cardiac
- Hipertensiunea arterială (HTA)
- Arterio- si venopatii ale membrelor
inferioare
 Contraindicaţiile recuperării
cardiovasculare
- insuficienţa cardiacă decompensata
- angorul instabil
- aritmiile necontrolate
- HTP (TAPs > 60 mmHg), HTA severă
- antecedente recente de embolie pulmonară sau
tromboflebită
- tromboza intracavitară
- revărsat pericardic
- cardiomiopatiile obstructive
- stenoza aortică severa sau simptomatică
- stenoza mitrală strânsă
- afecţiunile inflamatorii sau infecţioase evolutive
- handicapuri motorii ce interzic efortul fizic
METODOLOGIA RECUPERĂRII
3 FAZE
 FAZA I
– Debut intraspitalicesc (UTIC), post IMA sau după interv
chirurgicală
– 1-3 săptămâni (4-6 postinterv)
 FAZA II de recuperare propriu zisă
– 3-6 săptămâni (6-12 pt IC)
– Se obţine capac maximă de efort
– Spitalizare iniţială la cei cu complicaţii(aritmii, IVS,
anevrism) sau Ambulatoriu pt cazurile necomplicate
 FAZA III de menţinere
– Durată nedefinită
– Ambulator sau Spitale de Recuperare faza III (Covasna)
FAZA I
 OBIECTIVE
– Limitarea efectelor generale ale decubitului.
- repercursiunilor psihologice, formare
de cheaguri, pneumonie, atrofie musculara
– Pregătirea funcţională a aparatului
cardiovascular pentru trecerea la următoarea
etapă.
 KINETOTERAPIE UŞOARĂ:
– Mişcări de tip flexie, extensie, rotaţia diferitelor
articulaţii
– Exerciţii de respiraţie
FAZA II

 OBIECTIVE
– Ameliorarea capacităţii de efort
– Scăderea travaliului cardiac pt un nivel
dat al efortului
– instruirea familiei
– instruirea bolnavului în vederea
monitorizării efortului prin FC, privind
reluarea activităţii sexuale
– Ameliorarea profilului psihologic
Necesitatea activităţii fizice
 Repausul la pat
– →scăderea întoarcerii venoase, hTA, tahicardie
– Scăderea masei şi forţei muscular 5-7%/săpt
– Scăderea volumelor pulmonare mobilizabile
– Metabolismul anaerobioteic începe de la valori mai mici ale efortului
 Incompetenţă cronotropă
 Limitare a toleranţei la efort de apariţia dispneei (IVS) sau
anginei
 Medicaţia cardiovasculară creşte fluxul coronarian deci
ameliorează capacitataea de efort
 EVALUARE CLINICĂ
 Evaluarea simptomelor
 Inventarierea medicaţiei
 Examenul clinic obiectiv
– Evaluarea problemelor
 musculoscheletale: scolioza, artralgii, pectus excavatum, pectus
carinatum,
 pulmonare – observarea respiratiei pacientului, ascultatie
 cardiace: TA la ambele braţe, decubit si in ortostatism, puls bilateral
 psihiatrice
 Observarea bolnavului :
 Susţinerea propriei greutăţi fără asistenţă, sta in şezut, face paşi
nesusţinut,
 Evaluarea posibilităţii efectuării mişcărilor active sau pasive cu
membrele superioare si inferioare întâi in decubit, apoi şezând, apoi
in ortostatism
 Activităţi zilnice: periat, spălat, îmbrăcat
Evaluare paraclinică

 Observarea monitorizării
electrocardiografice cu pacientul
şezând şi în ortostatism
 Ecocardiografie: Kinetica pereţilor,
fracţia de ejecţie
 Raport coronarografic
 Spirometrie
Testarea capacităţii de efort

 Capacitatea de efort (maximă) reprezintă

abilitatea (maximă) a sistemului
cardiovascular de a furniza oxigenul
necesar masei musculare în activitate şi
capacitatea acesteia de a extrage (maxim)
oxigenul din sânge.
 Se măsoară prin consumul maxim de
oxigen (VO2max), care reprezintă
cantitatea de O2 (litri) transportată pe
 Test de efort submaximal
 Testul de efort dinamic se realizeaza de obicei cu
membrele inferioare, utilizând bicicleta ergometrică
sau covorul rulant; dacă pacientul nu-şi poate utiliza
membrele inferioare, efortul se poate efectua cu
membrele superioare.
 Sub control cardiologic
– Subiectiv: dispnee, dureri toracice
– FC şi TA
– Anomalii ECG

 În deplină securitate (defibrilator, trusă de prim

 CAPACITATEA DE EFORT
Se apreciază efortul care nu depăşeşte capacitatea
pacientului
 nu apar dureri precordiale
 Nu apare dispnee
 FC <120/min, nu depăşeşte o creştere de 30 bătăi/min
peste frecvenţa de repaus, <70-80% din FC max (220-
vârsta) indiferent de efort
 TA nu creşte şi nu scade cu mai mult de 20 mmHg
 Nu apar aritmii
Se alege activitatea fizică care nu depăşeşte capacitatea
bolnavului (activităţi de 3-5 EM), se execută 5 min, se
controlează, se continuă 20 min cu un alt control
intermediar la 10 min, se opreste efortul
După o pauză se poate relua cu 2-3 echivalenţi metabolici
mai mult
 KINETOTERAPIE :
– Durata antrenamentului 15-20 min după încălzire de 10
min şi revenire de 5-10 min prin exerciţii uşoare
– 3-4 şedinţe pe săpt
– Efectuarea cu prudenţă a antrenamentului muşchilor
braţelor (iniţial nu se prescriu)
– Contraindicate Exerciţii izometrice
– Se preferă exerciţiile dinamice cu rezistenţă (greutăţi,
arcuri, cordoane de cauciuc)
– Exerciţiile care angrenează un singur grup muscular,
utilizând o rezistenţă care să determine oboseala acestuia
după 8-12 repetiţii, apoi se trece la alt grup muscular
– La început efort de intensitate joasă (ce determină puls
de 60-65% din FC max) cu durată mai lungă 30 min
– Recomandate: MERS, cicloergometru, înot sau exerciţii în
apă
MERS
– Program de mers cu 5oom/zi 10 zile, în 7,5 min,
crescând progresiv cu 500 m la o săpt până la 3
Km /zi în ritm alert (6Km/oră), fără opriri în
vitrine, fără conversaţii cu însoţitorul
– Iniţial doar pe teren plat
– La cel puţin o oră după masă
– Nu în orele de frig sau căldură intensă
– Inspir numai pe nas, eventual isrna prin
intermediul unui fular
– Pacientul îşi va măsura pulsul îanainte, în timpul
şi după efort şi se va opri dacă ajunge la
120/min
FAZA III
 Necesită cooperare şi voinţă
 Se recomanda activitate fizica regulata
 Nu se efectuează efort fără încălzire prealabilă
 Nu se recomanda sporturi care necesita demaraj
brutal sau eforturi de scurta durata cu blocarea
respiratiei haltere, fotbal, tenis, alpinism
 Recomandate ciclism, nataţie, mers, golf, jogging
 Monitorizare frecventa cardiaca
 Recuperarea cv la vârstnici
(RCV)
 În trecut considerată fără beneficii:
- factorii risc nu mai operează
- prezenţa altor afecţiuni
 Studii actuale:
 RCV s-a dezvoltat (creşterea populaţiei vârstnice, progrese tehnice )
 RCV e benefică:
- inactivitatea fizică şi intelectuală determină degradarea fizică,
intelectuală, depresie
- activitatea fizică e benefică dacă e controlată, progresivă, supravegheată
individualizată
- recuperarea e fizică dar şi psihologică
- beneficiul absolut mic dar beneficiul relativ mare prin creşterea cap de
efort, ameliorarea calităţii vieţii
- dovedirea utilităţii combaterii FR
- creşterea nr de intervenţii pe cord la vârstnic
 PARTICULARITĂŢI:
- recuperare mai lentă 6-12 săptămâni
- efort moderat,
- NU efort izometric
- se ţine cont de modificările
fiziopatologice ale organismului cu
vârsta şi de afecţiunile concomitente în
special osteoparticulare
ALTE CONTRAINDICAŢII
Prolaps genitaL
Cataractă ?!
Defibrilator
Emfizem pulmonar
Glaucom?!
Sciatică
Tulburări de echilibru
Vertij
Oboseală excesivă
Dureri cervicale şi lombare
PROTOCOL

 ÎNCĂLZIRE:
– Poziţie verticală cu picioarele depărtate
– Genunchi lejer îndoiţi
– Braţe ridicate
– Contracţii ale fesierilor şi abdominalilor
– Se începe cu 30s apoi 1 min maxim
1min30
– Repaus 30 s între fiecare exerciţiu
 Exerciţii ale membrelor
inferioare
 Un picior pe platou, celălalt înapoi
şi spre exterior
 Genunchi flectat la 60 - 90°
 Se menţine spatele drept şi capul
ridicat
 Ghemuire pe jumătate
 Picioare pa platou depărtate
 Genunchi flectaţi la 70°
 Spatele drept şi capul ridicat
- Exerciţii musculare pentru întărirea
musculaturii periferice utilizate în viaţa
de zi cu zi
- Electrostimulare musculară
- Gimnastică în sală sau la piscină
- Exerciţii de relaxare
- Exerciţii de respiraţie