Curs 6 – Adresarea in retea

 Subiecte discutate

◦ Adresa IP, subnet mask, Gateway

◦ Conversia din/in binar in/din zecimal
◦ Tipuri de adrese IP, prefixul retelei
◦ Calculul adreselor de retea, gazde si broadcast
◦ Adresarea in retea
◦ Adrese publice. Adrese private.
◦ Adrese speciale
◦ Clase de adrese
◦ Adresarea gazdelor la nivel de retea
◦ Subnetarea. Exercitii de subnetare.
◦ Testarea comunicarii la nivel Retea
 Adresa IP:
◦ Identifica unic o gazda pe o retea
◦ Este formata din 4 octeti (fiecare cu o valoare intre 0 - 255)
◦ Ex: 172.30.5.82
◦ Fiecare adresa IP are o portiune destinata retelei
si una destinata gazdei respective
◦ Este insotita de SM (sau prefix) si deseori de Default Gateway

 Subnet Mask (sau prefix-ul retelei):

◦ dicteaza cati biti sunt destinati retelei si cati gazdei,
prin validarea bitilor retelei

 Gateway:
◦ Interfata router-ului legata la reteaua pentru care reprezinta punctul de iesire al pachetelor care nu sunt destinate retelei
sursa
◦ Interfata configurata pe gazdele din retea pentru comunicarea in afara retelei
◦ Fiecare gazda din retea are acelasi
gateway

 Vizualizarea adresei IP a unei gazde:

◦ Pe WS din cmd > “ipconfig “ sau cmd>”route”
◦ Pe Linux: > “route”

07.02.2018
 Metoda de conversie:

 Conversia din binar in zecimal

◦ Ex: 10000100 = 132; 11011100 = 220

 Conversia din zecimal in binar

◦ Ex: 78 = 01001110; 112 = 01110000;
 Tipuri de adrese IP
◦ De retea (adresa retelei – are toti bitii asignati gazdelor setati pe “0” )
◦ De broadcast (folosita pentru a trimite date tuturor gazdelor – are toti bitii asignati gazdelor setati pe “1”)
◦ De gazde:
 Destinate echipamentelor din retea
 Au adrese cuprinse intre adresa de retea
si cea de broadcast

 Prefixul retelei
◦ Numarul de biti asignati portiunii de retea
◦ Ex: 172.16.30.0/24 => 24 de biti asignati retelei

 Calcularea adreselor de retea, gazde si de broadcast

◦ Aflati adresa de retea, de broadcast si
plaja de adrese destinate gazdelor pentru:
 172.16.20.0/25
 174.253.78.235/25
 176.96.79.24/29

07.02.2018
 Calculati adresa de retea, de broadcast si plaja adreselor de gazda pornind de la
urmatoarele adrese/prefixe:

◦ 175.47.35.152/22
 Rezolvare:
 175.47.32.0 – adresa de retea
 175.47.35.255 – adresa de broadcast
 175.47.32.1 – 175.47.35.254 – plaja de adrese de gazda

◦ 151.116.241.0/28
 Rezolvare:
 151.116.241.0 – adresa de retea
 151.116.241.15 – adresa
 151.116.241 – 151.116.241.14 - plaja de adrese de gazda

◦ Exercitii suplimentare

 162.188.58.45/28
 184.70.190.246/23
 173.10.107.209/16

07.02.2018
 Tipuri de adresare:
 Tipuri de adrese:
◦ Unicast: 1 -> 1
◦ De gazda: 0.0.0.0 – 223.255.255.255
◦ Multicast: 1 -> mai multi ◦ Multicast:
 Transmisiuni video si audio
◦ Locale: 224.0.0.0 – 224.0.0.255
 Schimbul de informatii de rutare de catre protocoalele de rutare
◦ Globale: 224.0.1.0 – 239.255.255.255
 Distributia de soft
◦ Experimentale: 240.0.0.0 – 255.255.255.254
◦ Broadcast: 1 -> toti
 Broadcast limitat (broadcast doar in reteaua din care
provine gazda):
 1 -> toate gazdele din reteaua locala
 Adresa de broadcast folosita: 255.255.255.255
 Se foloseste in maparea adreselor de nivel superior cu cele de nivel inferior, la cererea unei adrese, la schimbul de informatii
de rutare de catre protocoalele de rutare

 Broadcast direct (broadcast intr-o retea distanta)

 1 -> toate gazdele din reteaua distanta
 Ex pt reteaua distanta 192.168.1.0/24: broadcast e 192.168.1.255

07.02.2018
 Tipuri de adrese:
◦ Publice
 rutabile pe Internet

◦ Private
 nu se pot ruta pe Internet, se folosesc in retelele care necesita acces la retea limitat
 10.0.0.0 to 10.255.255.255 (10.0.0.0 /8)
 172.16.0.0 to 172.31.255.255 (172.16.0.0 /12)
 192.168.0.0 to 192.168.255.255 (192.168.0.0 /16)

◦ Intrebare: Se pot ruta adresele private pe Internet? Daca da, cum?

07.02.2018
 O parte nu pot fi asignate gazdelor, o parte pot, dar cu limitari in ceea ce priveste conectivitatea
 Pot fi:
 Adresa de retea si de broadcast
 prima si ultima din plaja unei retele

 Adresa implicita
 ruta care “prinde” tot traficul care nu are o ruta explicita
 0.0.0.0/0
 Rezerva blocul 0.0.0.0/8.
 Loopback
 folosita pentru testarea configuratiei TCP/IP a gazdei
 Adresa speciala pentru directionarea traficului catre sursa inainte ca pachetul sa iasa pe retea (127.0.0.1)
 Rezerva blocul : 127.0.0.0/8

 Adrese de autoconfigurare
 Folosite la configurarea gazdelor de catre
OS daca nu exista o configuratie IP disponibila (169.254.0.0/16) .
 Nu sunt rutabile pe Internet.

 In scopuri educationale
 192.0.2.0/24
 Nu sunt rutabile pe Internet
 Spre deosebire de cele experimentale,
pot fi configurate pe gazde in retele private

07.02.2018
 Din cauza pierderii de adrese IP la asignarea unei plaje de adrese bazate pe clase, s-a renuntat la aceasta.
 Reministente: calcularea SM de protocoale de rutare vechi (RIPv1), calcularea SM pe gazda la config. IP
 Clasa A:
◦ Destinata pentru retele mari cu mai mult de 16 milioane de adrese
◦ Foloseste prefixul /8 (ex. 10.5.1.1/8, adresa de retea fiind 10.0.0.0/8, cele de gazde 10.0.0.1/8 – 10.255.255.254/8 si adresa de
broadcast 10.255.255.255/8)
◦ Urmatorii 3 octeti sunt rezervati pentru gazde
◦ Au bitul cel mai semnificativ setat pe 0
◦ 0.0.0.0/8 – 127.0.0.0/8

 Clasa B:
◦ Suporta retele de pana la 65000 de gazde
◦ Primii cei mai seminificativi doi biti setati pe “10”
◦ Foloseste primii doi octeti pentru retea
◦ 128.0.0.0/16 – 191.255.0.0/16

 Clasa C:
◦ Suporta retele de pana la 254 de gazde
◦ Primii 3 octeti rezervati retelei
◦ Primii 3 biti cei mai semnificativi setati
pe “110”
◦ 192.0.0.0/16 – 223.255.255.0/16

 Clasa D:
◦ Suporta adresarea multicast
◦ Primii 4 cei mai semnificativi biti setati
pe “1110”

 Clasa E:
◦ Adresare rezervata pentru experimente
◦ Primii 4 cei mai semnificativi biti setati
pe “1111”.

07.02.2018
 Se poate face:
◦ Static
◦ Dinamic (prin server DHCP)

 Serverelor se ofera de regula IP static

 Clientilor se ofera de regula IP dinamic

 Masca de retea:
◦ Reprezentata pe 32 de biti
◦ Numarul de biti din adresa IP destinat retelei
◦ Aidoma prefixului de retea
◦ Bitii de retea setati pe 1, cei de gazda pe 0
◦ Prin operatia de “Si logic” intre adresa IP a
gazdei si SM se determina daca un pachet trebuie
trimis pe reteaua locala sau pe una distanta. Expl.
◦ Prin operatia de “Si logic” se face si de catre
routere pentru a afla daca exista o retea pe care
sa trimita pachetul primit. Explicati.

07.02.2018
 Subnetarea
◦ Permite crearea de adrese logice multiple dintr-un bloc de adrese
◦ Foloseste unul sau mai multi biti de gazda ca biti de retea (numarul de subretele creste cu numarul de biti de
gazda folositi)
◦ Masca de retea se mareste, numarul de gazde se micsoreaza
◦ Cu cat sunt utilizati mai multi biti de gazda, cu atat se obtin mai multe retele
◦ Ex: 1 bit imprumutat: 2 subretele
◦ Se poate face:
◦ VLSM:
 Variable Length Subnet Masking
 Se asigneaza prefixul si bitii de gazda fiecarei retele pornind de la numarul de gazde din reteaua data

◦ Non-VLSM:
 Toate subretelele folosesc acelasi prefix si acelari numar de biti de gazda
◦ Foloseste formulele:
 2^n – numar de subretele
 2^n-2 numar de gazde
unde n-numar de biti imprumutati

07.02.2018
 Pornind de la adresa 192.168.1.0/24 si de la ncesitatea de a avea 2 subretele, se
imprumuta un bit de gazda si se obtine o masca de255.255.255.128 din
255.255.255.0, subretelele fiind: 192.168.1.0/25 si 192.168.1.128/25

07.02.2018
 Pornind de la adresa 192.168.1.0/24 creati 2 subretele din reteaua data

07.02.2018
 Pornind de la adresa 192.168.1.0/24 creati 3 subretele din reteaua data

07.02.2018
 Pornind de la adresa 192.168.1.0/24 creati 6 subretele din reteaua data

07.02.2018
 Pornind de la adresa 172.16.0.0/22, subnetati, astfel incat gazdele de mai jos sa fie adresabile IP:
◦ Instructor LAN – 69 gazde
◦ StudentLAN 481 gazde
◦ Administration LAN – 23 gazde
◦ Conexiuni WAN – cate doua gazde pe fiecare conexiune
◦ Cerinta: Adresarea se face non-VLSM.

07.02.2018
 Rezolvare:
◦ Fara VLSM toate subretelele folosesc acelasi prefix si acelari numar de biti de gazda
◦ Pornim de la reteaua care necesita cel mai mare numar de gazde: Student LAN (481 gazde)
Pentru calculul numarului de adrese necesare folosim formula:
2^n -2
=> n = 9 pt. ca 2^9 – 2 = 510 – numar maxim de adrese IP utilizabile pentru gazde
=> n = 9 – numar de biti pentru pentru gazde
=> 32 – 9 – 23 biti de retea
Deoarece exista 4 subretele, avem nevoie de 4 blocuri cu 512 adrese/bloc, deci de un total de 2048 de adrese.

◦ Plajele de adrese sunt:

◦ Disponibilitatea adreselor:

07.02.2018
 Pornind de la adresa 172.16.0.0/22, subnetati, astfel incat gazdele de mai jos sa fie adresabile IP:
◦ Instructor LAN – 69 gazde
◦ StudentLAN 481 gazde
◦ Administration LAN – 23 gazde
◦ Conexiuni WAN – cate doua gazde pe fiecare conexiune
◦ Cerinta: Adresarea se face VLSM.

07.02.2018
 Rezolvare:
◦ Cu VLSM Se asigneaza prefixul si bitii de gazda fiecarei retele pornind de la numarul de gazde din reteaua data
◦ Pornim de la reteaua care necesita cel mai mare numar de gazde: Student LAN (481 gazde)
Pentru calculul numarului de adrese necesare folosim formula:
2^n -2
=> n = 9 pt. ca 2^9 – 2 = 510 – numar maxim de adrese IP utilizabile pentru gazde
=> n = 9 – numar de biti pentru pentru gazde
=> 32 – 9 – 23 biti de retea

◦ Plajele de adrese sunt:

◦ Disponibilitatea adreselor:

07.02.2018
 Pornind de la adresa 192.168.1.0/24, subnetati, astfel incat gazdele de mai jos sa fie adresabile IP:
◦ Retea A – 14 gazde
◦ Retea B – 28 gazde
◦ Retea C – 2 gazde
◦ Retea D – 7 gazde
◦ Retea E – 28 gazde
◦ Cerinta: Adresarea se face VLSM.

07.02.2018
 Rezolvare:

Nume retea - adrese necesare Adresa subretelei/prefix Plaja de adrese Adresa de broadcast Adresa retelei/prefix

Retea A - 14 192.168.1.64/28 .65-.94 192.168.1.63 192.168.1.95/28

Retea B - 28 192.168.1.0/27 .1 - .30 192.168.1.95 192.168.1.31/27

Retea C - 2 192.168.1.96/30 .97 - .109 0192.168.1.111 192.168.1.10/30

Retea D - 7 192.168.1.80/28 .81 - .94 0192.168.1.127 192.168.1.95/28

Retea E - 28 192.168.1.32/27 .33 - .129 0192.168.1.131 192.168.1.130/27

07.02.2018
 Pornind de la adresa 192.168,15,0/24, creati subretele astfel incat gazdele din
retelele urmattoare sa fie adresabile IP:
◦ Atalnta HQ 58 de gazde
◦ Perth HQ 26 de gazde
◦ Sydney HQ 10 gazde
◦ Corpus HQ 10 gazde
◦ Conexiuni WAN – cate doua gazde pe fiecare conexiune
◦ Observatie: Subnetarea se face descrescator pornind cu retelele care necesita cele mai multe adrese.

07.02.2018
 Rezolvare:

Nume retea - adrese

Adresa subretelei Plaja de adrese Adresa de broadcast Adresa retelei/prefix
necesare

Atlanta HQ - 58 192.168.15.0 .1-.62 192.168.15.63 192.168.15.0/26

Perth HQ - 28 192.168.15.64 .65 - .94 192.168.15.95 192.168.15.64/27

Sydney HQ - 10 192.168.15.96 .97 - .110 0192.168.15.111 192.168.15.96/28

Corpus HQ - 10 192.168.15.112 .113 - .126 0192.168.15.127 192.168.15.112/28

WAN1 - 2 192.168.15.128 .129 - .130 0192.168.15.131 192.168.15.128/30

WAN2 - 2 192.168.15.132 .133 - .134 0192.168.15.135 192.168.15.132/30

WAN 3- 2 192.168.15.136 .137 - .138 0192.168.15.139 192.168.15.136/30

07.02.2018
 Se poate face folosind oricare din comenzile urmatoare:
◦ “ping <destinatie>” din cmd:
 Verifica :
 conectivitatea la nivel de Retea (catre gateway sau orice alta destinatie distanta)
 Configuratia stivei TCP/IP (catre adresa de loopback – 127.0.0.1 a gazdei)
 Timpii dintre momentul trimiterii pachetului si al primirii acestuia (RTT – Round Trip Time)
 Foloseste protocolul de nivel 3 ICMP (Internet Control Message Protocol) trimitand pachete “Echo request”, destinatia,
daca conectivitatea la nivel 3 exista, trimitand pachete “Echo reply”

◦ “tracert <destinatie>” din cmd:

 Verifica:
 conectivitatea la nivel de Retea (catre gateway sau orice alta destinatie distanta)
 Timpii dintre momentul trimiterii pachetului si al primirii acestuia (RTT – Round Trip Time)
 Returneaza si adresele hop-urilor catre destinatia ceruta si RTT corespunzatoare

◦ Exemplu:

07.02.2018