Sunteți pe pagina 1din 21

Morfologia dinților frontali

Incisivii
• Cei doi incisivi centrali superiori
se găsesc de o parte şi de alta a
liniei mediene, ocupând prima
poziţie pe hemiarcadele
maxilare. La nivelul feţelor lor
meziale cei doi dinţi omologi
stabilesc raport de contact, iar
prin feţele lor distale realizează
puncte de contact cu cei doi
incisivi laterali superiori drept,
respectiv stâng.
Incisivii
• Similar, cei doi incisivi centrali
inferiori se găsesc de o parte şi
de alta a liniei mediene,
ocupând prima poziţie pe
hemiarcadele mandibulare. La
nivelul feţelor lor meziale
stabilesc raport de contact, iar
prin feţele lor distale realizează
puncte de contact cu cei doi
incisivi laterali inferiori drept,
respectiv stâng.
Funcţiile incisivilor

• Participă la:
• Fizionomie
• Fonaţie
• Secţionarea (incizia) alimentelor
• Propulsia mandibulei (ghidaj anterior)
• Susţinerea părţilor moi (buze).
Morfologia incisivului central superior
permanent

Sistemul Sistemul Sistemul Sistemul


F.D.I. american Palmer aritmetic
Incisivul central 1.1 8 1⌋ 1+
superior drept
Incisivul central 2.1 9 ⌊1 +1
superior stâng
Evoluţia cronologică

Momentul debutului calcificării 3-4 luni după


naştere

Încheierea formării coroanei 4-5 ani

Momentul erupţiei 7-8 ani

Încheierea formării rădăcinii 10 ani


Dimensiunile medii ale incisivilor
centrali superiori
Lungime coronară 10.5 mm

Lungime radiculară 13 mm

Diametru M-D 8.5 mm

coronar V-P 7 mm

Diametru la M-D 7 mm

colet V-P 6 mm
Morfologia coronară
Faţa vestibulară
Marginea incizală
- Oblic ascendentă dinspre
mezial spre distal
- Formă crenelată la dinţii recent
erupţi
- Formă rectilinie la dinţii
abrazaţi
- Formează un unghi aproape
drept cu marginea mezială
- Formează un unghi rotunjit cu
marginea distală
Faţa vestibulară

Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă


mezială decât marginea distală

Marginea - Mai scurtă şi mai convexă


distală decât marginea mezială
- Uşor convergentă cu
marginea mezială spre colet
și spre apex

Marginea - Concavă spre incizal


de colet
Faţa vestibulară
Relief - Mai plană decât feţele omoloage ale
celorlaltor dinţi frontali superiori, ceea ce îi
conferă un aspect pătrat
- Convexitatea maximă a feţei este situată
în treimea cervicală, spre mezial

Formaţiuni - 2 depresiuni verticale o împart în trei lobuli


inegali (distal > mezial > central)
- Lobulii sunt mai evidenţi în primii ani după
erupţie şi se estompează prin abraziunea
dintelui
- Depresiunile pornesc de la creasta incizală
şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii
feţei vestibulare
Faţa palatinală
Marginea
incizală - Oblic ascendentă dinspre mezial spre distal
- Formă crenelată la dinţii recent erupţi
- Formă rectilinie la dinţii abrazaţi
- Formează un unghi aproape drept cu
marginea mezială
- Formează un unghi rotunjit cu marginea
distală
Faţa palatinală
Marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât
mezială marginea distală
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât
distală marginea mezială
- Uşor convergentă cu marginea
mezială spre colet și spre apex
Marginea - Concavă spre incizal, dar arcul de
de colet cerc în care se înscrie respectiva
concavitate este mai mic decât arcul
de cerc similar al feţei vestibulare
Relief - convex în 1/3 cervicală datorită
prezenţei cingulumului
- concav în 2/3 incizale datorită
concavităţii fosei palatinale
Faţa palatinală
Formaţiuni - Două creste marginale de smalţ orientate mezial
şi distal:
- creasta mezială este mai subţire; porneşte
din cingulum şi se termină pierdut spre muchia
incizală
- creasta distală este mai bine reprezentată,
porneşte tot din cingulum şi se termină apoape de
muchia incizală
- Cingulumul este situat în treimea cervicală a feţei
palatinale
- Foramen caecum
- Fosa palatină = depresiune delimitată de
marginea incizală, cingulum şi cele două creste
marginale de smalţ; prezintă adesea şanţuri de
dezvoltare ce pornesc de la cingulum şi se termină
spre marginea incizală.
Faţa palatinală
Formaţiuni - Două creste marginale de smalţ orientate mezial
şi distal:
- creasta mezială este mai subţire; porneşte
din cingulum şi se termină pierdut spre muchia
incizală
- creasta distală este mai bine reprezentată,
porneşte tot din cingulum şi se termină apoape de
muchia incizală
- Cingulumul este situat în treimea cervicală a feţei
palatinale
- Foramen caecum
- Fosa palatină = depresiune delimitată de
marginea incizală, cingulum şi cele două creste
marginale de smalţ; prezintă adesea şanţuri de
dezvoltare ce pornesc de la cingulum şi se termină
spre marginea incizală.
Faţa mezială
Marginea - Plană în 2/3 incizale
vestibulară - Convexă în 1/3 de colet
Marginea - Concavă în 2/3 incizale
palatinală - Convexă în 1/3 de colet
Marginea - Concavă spre apical, cu concavitatea
de colet accentuată în comparaţie cu restul
dinţilor
Relief - Plan-convex în sens incizo-cervical
- Punctul de contact este situat în 1/3
incizală în sens cervico-incizal şi în 1/3
vestibulară în sens vestibulo-oral
Formaţiuni - Nu prezintă
Faţa distală
Marginea - Plană în 2/3 incizale
vestibulară - Convexă în 1/3 de colet
Marginea - Concavă în 2/3 incizale
palatinală - Convexă în 1/3 de colet
Marginea - Concavă spre apical
de colet
Relief - Plan-convex în sens incizo-cervical;
convexitatea este mai accentuată decât
cea a feţei meziale
- Punctul de contact este situat în 1/3
incizală în sens cervico-incizal (aproape
de joncţiunea cu 1/3 medie) şi în 1/3
vestibulară în sens vestibulo-oral
Formaţiuni - Nu prezintă
Creasta incizală
• Se formează la unirea feţelor vestibulară şi orală ale
dintelui şi nu trebuie confundată cu marginea incizală
a feţei vestibulare sau orale. Marginea delimitează o
faţă dentară spre planul de ocluzie, în timp ce cresta
se formează prin unirea a două suprafeţe plane.
• Privind dintele dinspre planul de ocluzie, creasta
incizală este suprapusă peste rădăcină, iar faţa
vestibulară a coroanei este mai mare şi relativ plată în
comparaţie cu faţa sa orală.
• Privind coroana dinspre incizal, zonele de contact
mezial şi distal sunt bine reprezentate, iar conturul
dintelui este aproximativ triunghiular, la fel ca şi
secţiunea transversală a rădăcinii la nivelul coletului
dintelui.
Morfologia radiculară
Număr - Una
Formă - Conică
Orientare - Dreaptă (75% din cazuri)
- Vestibularizată (9%)
- Distalizată (8%)
- Mezializată (4%)
- Palatinizată (4%)
Secţiune - Triunghiulară, cu vârfurile
transversală la rotunjite
nivelul
coletului
Feţele - Vestibulară > Mezio-
rădăcinii palatinală > Disto-palatinală
Canalul radicular
Număr - Unu
Formă - Conic
Aspect - Are forma rădăcinii în miniatură
Dimensiuni - Dimetrul scade pe măsura avansării de
la colet spre apex şi pe măsura înaintării
în vârstă (odată cu vârsta, se depune pe
pereţii canalului radicular dentină
secundară ce îngustează lumenul)
Canale accesorii - DA – laterale (23%) sau apicale (13%)
Camera pulpară
Aspect - Are forma în miniatură a coroanei
dentare
- Prezintă trei coarne pulpare
corespunzător celor trei proemineţe de
pe creasta incizală