Diagnosticul diferențial al

tuberculozei fibrocavitare cu boala

bronșiectatică
Bronșiectazia- afecţiune cronică respiratorie, caracterizată
prin dilatarea anormală şi ireversibilă a calibrului
bronşiilor medii, subsegmentare, cu alterări structurale
ale peretelui şi obstrucţie a ramificaţiilor distale, în
“fund de sac”.
Tuberculoza fibro- cavitara apare prin drenarea
cazeumului din nodulul apical printr-o bronsie si
eliminarea acestuia la exterior prin vomica sau in
teritoriile pulmonare indemne producand
bronhopneumonia tuberculoasa. Rezulta una sau mai
multe cavitati incomplet evacuate, cu perete subtire
anfractuos, tapetate cu resturi de material cazeos
(caverna recenta). Cavernele vechi au peretii mai
grosi, cu fibroza perilezionala si suprafata interna
neteda, ce pot include bride fibro-vasculare cu dilatatii
microanevrismale Rasmussen.
Diagnostic diferenţial dificil. Exista numerosi bolnavi cu
bronsiectazii tratati pentru tuberculoza desi nu au
avut niciodata aceasta boala.

• Clinic:
– tuse și expectorație mucopurulentă exacerbate
toamna și iarna prin suprainfecții asociate.
– sputa ambundentă
– rar hemoptizii
– starea generală se mentine bună mult timp
– auscultativ – raluri buloase de diferit calibru
• Biologic:
– Investigații normale în lipsa exacerbărilor infecțioase
– de regulă, primele semne apar pe fondal sau după
maladii respiratorii acute
– se poate doza quantiferonul (Interferon-gamma
release assays), pentru diagnosticarea formelor de
bronşiectazii secundare tuberculozei
• Radiologic:
– îngroșări ale peretelui bronșic
– imagini chistice cu nivel de lichid
– CT este metoda de elecție care precizează tipul
bronșiectaziei și localizarea
Opacitati infiltrative peribronsiectatice