Tulburarile motilitatii

oculare
Anatomia m.extrinseci
4 m. drepti:
• superior
• inferior
• extern (lateral)
• intern (medial)

2 m. oblici:
• m. oblic mic (situat inferior)
• m. oblic mare (situat superior)

Intre axul anatomic si axul optic

al globului ocular se formeaza
un unghi de 23º.
Anatomia m.extrinseci
Anatomia m.extrinseci
Actiunile m.extrinseci
Om DS DS Om
Om DS Om
DS
DE DM DM DE
DE DM
DM DE

OM DI OM
OM DI DI OM
DI
DE – abductor
DM – adductor
DS – ridicator, adductor, rotator intern
DI – coborator, adductor, rotator extern
OM – abductor, coborator, rotator intern
Om – abductor, ridicator, rotator extern
Miscarile globilor oculari
Ductiile: miscari monoculare in jurul axelor lui Fick (axa orizontala, axa
verticala, axa antero-posterioara)
• adductia
• abductia
• ridicare
• coborare
• rotatie interna
• rotatie externa

Versiile: miscari binoculare simultane

si conjugate (in aceeasi directie)
• dextro/levoversia
• elevare/depresia
• dextro/levo – elevare
• dextro/levo – depresia
• dextro-/levo- cicloversia

Vergentele: miscari binoculare, simultane, disjuncte (in directii opuse)

• convergenta
• divergenta
Vederea binoculara (VB)
Definitie: proces cortical ce se dezvolta in primele luni de viata
si consta in integrarea corticala a celor 2 imagini, usor diferite,
provenite de la cei 2 ochi; rezultatul este o imagine
tridimensionala

Etapele VB (sinoptofor)
1. perceptia simultana: capacitatea de a vedea 2 imagini
diferite, dar care nu se exclud cu cei 2 ochi (pasare + colivie);

2. fuziunea: unirea imaginilor provenite de la cei 2 ochi, care

difera prin mici detalii, intr-o imagine unica

3. stereoscopia: capacitatea de a percepe tridimensional un

obiect prin combinarea celor 2 imagini ale aceluiasi obiect
vazute dintr-o perspectiva (unghi) usor diferit
Vederea binoculara (VB)

Tulburarile VB:
1. diplopia
2. neutralizarea
 Strabismele: definitii
Ortoforia: alinierea perfecta a globilor oculari, pe
toate directiile privirii, chiar in absenta unui stimul

Strabismul: nealiniere a globilor oculari; 4% in

populatia generala

Heteroforia: strabism latent; tendinta la deviere a

globilor oculari in absenta fixatiei; alinierea este
mentinuta cu efort ai m. extrinseci oculari

Heterotropia: strabism manifest

 He
Heteroforii
COVER/UNCOVER TEST:

a) Exoforia b) Esoforia
 Clasificarea strabismelor
S. orbitare
A. Etiopatogenica: S. restrictive
S. paralitice
S. supranucleare

B. Dupa starea fuziunii:

S. manifest
S. latent
S. intermitent

C. Dupa directia deviatiei:

Esodeviatia (convergent)
Exodeviatia (divergent)
Hiperforia/ hipertropia
Hipoforia/hipotropia
 Clasificarea strabismelor
D. Dupa constanta deviatiei:
S. concomitent
S. incomitent

E. Dupa localizare: S. monolateral

S. alternant
Pozitiile diagnostice
Strabismul convergent al
copilului: etiologie Fixare incrucisata
 Factori predispozanti de ordin general

 Factori oculari
- vicii de refractie
- leziuni organice (cataracta congenitala, afectiuni retiniene,
de n. Optic)

 Factori motori:
- anomalii musculo-ligamentare
- disfunctie acomodatie convergenta

 Tulburari centrale cu insuficienta sau absenta fuziunii

Strabismul convergent al
copilului: clasificare
Fixare incrucisata

1. acomodativ: cu afectarea raportului acomodatie/convergenta

- refractiva: asociere cu hipermetropie +4- +7; corectia viciului de
refractie inlatura deviatia strabica
- nerefractiva: hipermetropie mica, nesemnificativa, exces de
convergenta la o valoare normala a acomodatiei (raport AC/A crescut)
- mixta

2. nonacomodativa (esential infantila): idiopatica, apare in primele 6

luni de viata;
- diferiti factori implicati: anomalii ligamentare, musculare, insuficienta
dezvoltare a centrilor nervosi corticali, etc

3. paralitica: paralizia N. VI
Strabismul convergent al
copilului: semne clinice
Fixare incrucisata
 Acuitatea vizuala:
- daca strabismul este monocular, vederea ochiului
strabic se reduce progresiv si apare ambliopie prin neutralizarea
imaginii.
- daca strabismul este alternant, acuitatea vizuala este pastrata.

 Unghiul de deviatie strabica: egal in toate directiile privirii

 Deviatia primara = deviatia secundara.

 Motilitatea oculara: normala
 Nu exista diplopie


Strabismul divergent al
copilului

Clasificare:
1. constant
2. intermitent
3. paralitic: paralizia N. III
 Strabismele paralitice
Etiopatogenie:
- traumatisme;
- tumori, anevrisme intracraniene;
- scleroza multipla;
- cauze vasculare: HTA, DZ
- meningite

Semne clinice:
a) subiective:
- diplopia
- falsa proiectie;
- tulburarile reflexe

b) obiective:
- deviatia globului ocular;
- limitarea miscarilor in teritoriul afectat
Evaluare clinica
1. Deviatia strabica
 Variaza in functie de muschiul paralizat
 Este de partea opusa muschiului paralizat
 Se masoara:
Deviatia primara: cand ochiul fixator este neparalizat
Deviatia secundara: cand ochiul paralizat este fixator

2. Limitarea excursiei globului ocular: in teritoriul de

actiune al muschiului paralizat, element de diagnostic
diferential cu strabismul concomitent.
3. Atitudinea vicioasa compensatorie a capului si gatului -
torticolis ocular
Evaluare clinica
4. Evaluarea diplopiei: testul cu sticla
rosie
- informatii despre m. paralizati (si N.
cranieni afectati)
- intotdeauna BINOCULARA
Diplopia de orizontalitate
Homonima – vede lumina rosie de partea
ochiului cu sticla rosie (paralizia
adductorului -strabism divergent)
Heteronima – lumina rosie de partea
opusa (paralizia abductorului- strabism
convergent)
Diplopia de verticalitate
 Paralizia de nerv III

Paralizia N III drept:

- ptoza palpebrala;
- ochi deviat in divergenta;
- limitarea tuturor miscarilor cu exceptia abductiei (in sus, in
jos, de adductie)
- diplopie orizontala heteronima;
- +/- midriaza
Paralizia de nerv VI

Paralizia N VI drept: limitarea abductiei la OD

 Paralizia N. IV

Paralizia N. IV stang:
- deviatia strabica se amplifica la privirea in jos si de partea sanatoasa;
- diplopia este de verticalitate si orizontala omonima, accentuata la privirea
in jos si inauntru;
- pozitie compensatorie: capul in flexie, rotit si inclinat de partea sanatoasa
Tratamentul strabismului
1. Tratamentul optic:
- corectia viciilor de refractie
- tratamentul optic cu prisme (temporar) – combaterea diplopiei

2. Tratamentul ambliopiei (pleioptic):

- ocluzia si penalizarea ochiului cu AV mai buna;
- stimularea ochiului cu AV mai slaba;

3. Tratamentul ortoptic (reeducarea VB):

- combaterea neutralizarii
- restabilirea si antrenarea fuziunii binoculare
- reeducarea vederii stereoscopice;

4. Tratamentul medicamentos:
- miotice (pilocarpina) in esotropiile cu rap. AC/C crescut;
5. Tratamentul chirurgical
- chemodenervarea m.
cu toxina botulinica (in
strabismele paralitice)

- proceduri de slabire a
muschilor: recesia,
miectomia, sutura cu
fixare posterioara

- proceduri de intarire
a muschilor: rezectia,
avansarea insertiei
musculare
 Ajutorul apuca cu
forcepsul la
jonctiunea conj. –
Tenon si realizeaza
abductia si ridicarea
globului ocular

 Incizia conjunctivei la 8
mm de limb

 Incizia Tenon-ului
 Se introduce un carlig
sub m. drept medial
 Patologia sclerei
Episclerita difuza
Episclerita localizata
a. nodulara
b. in sector

Sclerita
Sclerita necrozanta
Sclerita necrozanta
recidivanta in
granulomatoza Wegener
 Pigmentatii anormale ale
sclerei
Pigmentatie post tratament cu
minociclina
Melanoza
oculara
Ocronoza (alcaptonurie)
Boala sclerelor albastre