Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CU AFECŢIUNI O.R.L
LUCRĂRI PRACTICE T.Î.B
ANUL III SEMESTRUL II
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
EDUCAŢIA SANITARĂ
1. Măsuri de profilaxie primară
Activităţi în aer liber, sport –
călire organism + creştere
imunitate
Evitare fumat, consum alcool şi
condimente - previne iritarea
CRS
Mediu de viaţă corespunzător –
umiditate aer în locuinţă şi loc
de muncă, temperatură
corespunzătoare şi constantă
(18 – 20 °C) ; aspirator (măsurile
au ca scop menţinerea
mucoaselor integre – inflamaţii,
alergii – şi implicit a unei bune R
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
EDUCAŢIA SANITARĂ
1. Măsuri de profilaxie primară
La cei expuşi profesional – căşti
pentru amortizare zgomot,
măşti;
Educare legat de suflarea
corectă a nasului.
2. Măsuri de profilaxie secundară:
Ctrl. periodic la ORL sau la orice
simptom (durere, rinoree,
secreţii otice, hipoacuzie,etc) –
previn cronicizarea sau
instalarea unor infirmităţi;
Educarea P /mamelor privind
aplicarea corectă a
tratamentelor. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
I. EXAMINĂRI RADIOLOGICE
Radiografia sinusurilor feţei –
este o radiografie simplă a
oaselor feţei şi nu necesită o
pregătire specială ;
atunci când sinusurile sunt
normale, apar pline cu aer şi
contrastează cu restul
structurii osoase a feţei şi a
craniului.
EXPLORĂRI FUNCŢIONALE
1.Acumetria fonică
2. Acumetria instrumentală (audiometria
simplă)
a. Testul Weber
b. Testul Rinne
c. Testul Schwabach
3. Audiometria electrică
4. Examenul funcţiei de echilibru
A. Prin semne vestibulare spontane
B. Prin semne vestibulare provocate
1.ACUMETRIA FONICĂ
Este o metodă cantitativă de
examinare a auzului.
Indicaţii – hipoacuzie
PP – psihică: informare; fizică: nu
necesită pregătire specială
Tehnică
se efectuează într-o cameră izolată
fonic
pacientul se așează pe un scaun, în
profil (examinarea se face din lateral
pentru ca P să nu poată citi de pe
buzele examinatorului)
se astupă cealaltă ureche cu mâna
sau cu vată îmbibată în ceară sau în
ulei
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
1.ACUMETRIA FONICĂ
se efectuează examinarea:
examinatorul se poziționează la 6
m distanță față de P și pronunţă cu
voce șoptită cuvinte bisilabice cu
tonalitate joasă (nouă, lună),
cuvinte cu tonalitate înaltă (trei,
şase) şi cuvinte cu tonalitate mixtă
(mac, lac, cinci)
dacă pacientul nu aude, se reduce
distanţa cu un metru
dacă P nu aude de la o distanță
foarte mică, se continuă proba cu
voce de convesație
1.ACUMETRIA FONICĂ
se notează distanţa de la care
pacientul aude distinct
cuvintele şi le repetă
Interpretare: VN = 6 m (şoptit),
20 m (conversaţie);
sub 5 m = surditate uşoară;
sub 1 m = surditate
accentuată
2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
Indicaţii – hipoacuzie
Probele cu diapazoane sunt
metode calitative, folosite la
diferențierea hipoacuziilor de
transmisie și percepție
MN - diapazon
PP – psihică: informare; fizică: nu
necesită pregătire specială
2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
b. Testul Rinne:
Compară auzul pe cale osoasă și cale
aeriană la aceeași ureche:
se activează diapazonul şi se lipeşte
de mastoida pacientului
se activează diapazonul şi se aşează
în faţa urechii pacientului
VN = sunetul perceput în faţa urechii
este de 30 – 40 secunde, adică
dublul duratei percepute pe
mastoidă = test Rinne pozitiv
2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
b. Testul Rinne:
În cazul hipoacuziei de transmisie
durata audiției pe cale aeriană
diminuă, iar durata audiției pe cale
osoasă crește sau rămâne
nemodificată = Rinne negativ
În cazul hipoacuziei de percepție proba
se menține pozitivă (durata
percepției pe cale aeriană depășește
durata percepției pe cale osoasă) dar
cu valori prescurtate = Rinne pozitiv
patologic
2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
c. Testul Schwabach:
Determină durata conducerii
osoase:
se activează diapazonul şi este
aşezat pe mastoidă – se notează
durata sunetului perceput de
pacient
se repetă tehnica pe persoana
care efectuează testul
durata normală de audiție este
de 20 de secunde
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
2.ACUMETRIA INSTRUMENTALĂ
(AUDIOMETRIA SIMPLĂ)
Schwabach diminuat – durata
sunetului perceput de pacient
este mai scurtă decât durata
sunetului perceput de
examinator – apare în
hipoacuzie de percepție
Schwabach crescut – durata
sunetului perceput de pacient
este mai lungă decât durata
sunetului perceput de
examinator – apare în
hipoacuzia de transmisie
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
= determinarea acuităţii auditive cu
ajutorul audiometrului
Reprezintă un procedeu electrico-
acustic perfecționat de investigare
a funcței auditive.
Prin audiometrie tonală se determină
pragul minim auditiv la diferite
frecvențe, la ambele urechi.
Indicaţii – tulburări de auz
MN – audiometru ( se compune dintr-
un generator de sunete, un
amplificator, un reglator al
intensității sonore și un reglator al
frecvenței
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
Căști – pentru testarea căii
aeriene; se aplică pe pavilionul
urechii
Emițător special – pentru testarea
căii osoase; se fixează pe
suprafața apofizei mastoide,
vibrațiile sale transmițându-se
astfel craniului
Sensibilitatea maximă a auzului
uman este între 1 – 5 kHz
PP – se informează în legătură cu
investigație; nu necesită PF
specială MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
PARTICIPAREA AM LA
INVESTIGAŢII
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
Tehnica
Se crește intensitatea sunetului în
trepte, de la 1dB la 5 dB până când
P începe să audă sunetul;
intensitatea la acre a auzit sunetul
se marchează pe audiogramă
Investigarea începe de la 1 kHz
(frecvența sunetului), după care se
testează la frecvențe mai mari (2
kHz, 4 kHz etc.) apoi la frecvențe
mai mici (0,5 kHz, 0,25 kHz etc.)
3.AUDIOMETRIA ELECTRICĂ
Tehnica
Deci, pe audiogramă este
reprezentată atât intensitatea
cât şi frecvenţa sunetului,
putându-se astfel determina nu
numai pierderea acuităţii
auditive cât şi la ce frecvenţă a
câmpului auditiv (se poate
determina tipul de proteză
auditivă adecvată afecţiunii).
5. ALTE INVESTIGAŢII
Recoltări:
Secreţie nazală: bacteriologie -
exudat nazo-faringian; citologie
Recoltarea secreţiei otice
Recoltări sânge:
HLG,VSH,cogulogramă,ş.a.
F. Etiologici:
angina cu false membrane:
bacilul difteric
anginele ulceroase: virusuri
herpetice, virusul varicelo-
zosterian
anginele ulcero-necrotice:
germeni gangrenoşi dar şi
germeni banali (în leucemie,
scorbut)
ROL DELEGAT
Recoltare exudat faringian la
internare și de control (la 7 – 10
zile după terminarea
tratamentului)
Administrarea analgezicelor și
antipireticelor prescrise
Administrarea antibioticelor
recomandate (conform abg, 10
zile) după testare și până la
asanarea focarului
Administrarea dezinfectantelor
locale – gargară, spray-uri
MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.
ÎNGRIJIREA P CU FARINGO –
AMIGDALITĂ ACUTĂ
ROL PROPRIU
Bilanț ingesta –excreta
Hidratare orală
Asigurarea unui regim alimentar
corespunzător – HZL în
perioada febrilă și revenirea la
unul complet la dispariția febrei
și a durerilor
Educare în vederea folosirii
batistelor de unică folosinţă şi a
suflării corecte a nasului