CARENŢELE NUTRIŢIONALE ŞI

IMPACTUL LOR ASUPRA

DEZVOLTĂRII COPILULUI
Nutriţia ar putea fi definită ca
un ansamblu de funcţii ale
organismului, care asigură
transformarea, asimilarea şi
utilizarea alimentelor sau a
substanţelor nutritive pentru a
asigura nevoile de creştere şi
dezvoltare corespunzătoare
vârstei, o activitate fizică şi
intelectuală adecvată,
promovînd o bună stare de
sănătate.
Încă din cele mai vechi timpuri
alimentaţia a fost cunoscută ca
un factor de mediu important,
care influenţează starea de
sănătate a populaţiei
NOI SUNTEM CEEA CE MÎNCĂM
Laptele uman este considerat
alimentul ideal pentru hrănirea
sugarului iîn primele 6 luni de
viaţă.
Superioritatea alimentării sugarului cu
lapte uman rezidă din complexitatea lui
ca aliment ce ofera:
• aport energetic
• macronutriente
• cofactori enzimatici
• imunoglobuline şi alţi factori de protecţie
• hormoni
• probiotice
• oligozaharide
 Diversificarea alimentaţiei este
considerată de unii pediatri
nutriţionişti ca ,,a doua naştere’’,
pregătind tiparul de alimentare al
sugarului care-i va fi propriu tot
restul vieţii.
 Alimentaţia neadecvată în perioada
sugarului şi vârstei mici poate provoca-
malnutriţia

• Malnutriţia
-protein calorică(marasm)
-proteică severă(kwashiorkor)

• Paratrofia

• obezitatea
Malnutriţia este o tulburare
cronică a stării de nutriţie
datorată insuficienţei aportului
nutritiv (caloric si/sau proteic)
specifică întregii perioade a
copilăriei,preponderent perioadei
de sugar şi copil mic.
 Gradele malnutriţiei
Gr. I indice ponderal 0,89 – 0,76
indice nutriţional 0,89 – 0,81
deficit de masă 10 – 20%
Gr.II indice ponderal 0,75 – 0,71
indice nutriţional 0,8-o,71
deficit de masă 20-30%
Gr.III indice ponderal 0,71-0,6
indice nutriţional <0,71
deficit de masă>30%
FACTORII ETIOLOGICI
 Exogeni
1) Erori cantitative
-hipogalactia maternă
-diluţii neoptimale a amesticurilor
lactate
-volum insuficient al produsului lactat
-copil anorexic
2)Calitative
-insuficienţa sau surplus de
proteine, lipide, glucide
-diete restrictive
3)Infecţii severe şi recidivante
 Endogeni
-maladii congenitale
-fermentopatii eriditare
-malformaţii
(gastrointestinale,cardiovasculare)
-sindrom de malabsorbţie, maldigestie
-maladii endocrine
-malaii cromosomiale
-imunodeficienţe
 Factori favorizanţi
-condiţii social-economice precare
-îngrijirea defectuoasă a copilului
-privaţiuni defective (copii abandonaţi)
-familii dezorganizate
-pre – şi dismaturitate
-terapia antibacterială
-asistenţa medico-sanitară
nesatisfăcătoare
COMPLICAŢII ÎN MALNUTRIŢIE
 Maladii infecţioase

• Pneumonii
• Infecţii ORL
• Enterocolite infecţioase
• Infecţii nefrourinare
• Septicemii
 Urgenţe vitale

• Colaps hipoglicemic
• Deshidratare severă
• Sindrom hemoragic
• Insuficienţa renală acută
• Insuficienţa hepatică severă
 Sindroame de maldigestie

Insuficienţa secundară de lactază

 Carenţe nutriţionale asociate
Hipovitaminoze
-deficit Vit.A: deficienţe oftalmice si
tegumentare, scăderea sintezei
limfocitelor etc.
-deficit Vit.D : rahitism
-deficit Vit.E: scade capacitatea
antioxidantă prin inlăturarea radicalilor
de oxigen, reduce sinteza anticorpilor
specifici antiinfecţiosi
-deficit Vit.C : scade rezistentţa la stresul
oxidativ, reduce proliferarea
limfocitelor, sinteza imunoglobulinelor
şi fagocitoza

-deficit Vit.B: tulburari neuronale,

perturbări imunologice.
 Deficit de oligoelemente
• deficit de Fe: anemie fierodeficitară
• deficit Acid folic: anemie carenţială
• deficit de Ca: tetanie,convulsii
hipocalcemice,tulburări de ritm cardiac,dureri
musculare, hipotonie
• deficit de Zn: leziuni cutanate,acrodermatită,
atrofia timusului.
• deficit de Cu: afectarea sistemului
reticuloendotelial,anemizare
• deficit de Se:reduce fenomenele fagocitare
 Carenţa lactazică

Patologie frecvent întîlnită în cadrul

carenţelor dizaharidazice,iar
manifestările clinice se incadrează în
intoleranţele alimentare digestive
• Carenţa lactazică congenitală se
transmite autosomal recisiv şi are o
prevalenţă foarte redusă (1:60 000).
• Manifestările clinice apar imediat după
naştere.
• Morfologic lactaza este absentă în
membrana apicală, dar există
intracelular.
• Lipsa enzimei necesare pentru
scindarea lactozei apare ca factor de
risc major pentru viaţa nou-născuţilor.
 Clasificarea carenţei lactazice
• Congenitală – absenţa enzimei la naştere
• Primară – reducerea predeterminată genetic
a activităţii la vârsta copilăriei, adolescente
sau la adult.
• Secundară – activitate enzimatică redusă în
boli intestinale difuze:lambliaza, infecţii cu
rotavirus, populare bacteriană intestinală,
rezecţii intestinale.
Mult mai întîlnită este carenţa lactazică
primară,care evoluiază cu o reducere a
activităţii enzimatice la 5-10% faţă de
valorile de la naştere. Se poate
manifesta clinic în copilărie,
adolescenţă sau adult. Se transmite
ereditar, autosomal recisiv.
 Tablou clinic
1)Carenţa lactazică congenitală
-diareea apare în primele zile de viaţă, cu
caracter de fermentaţie, scaune
numeroase, lichide şi acile.
-vărsăturile frecvente
-inspecţia relevă balonare abdominală
importantă

Abundenţa scaunelor diareice explică

alterarea rapidă a stării generale cu
malnutriţie severă.
2)Intoleranţa lactazică primară la sugari
se manifestă prin:
-scaune multiple, apoase cu cantităţi
mari de gaze si particule nefermentate.
-meteorism pronunţat cu colice
intestinale

Nu este caracteristică malnutriţia,dar

în cazurile de pierdere mare de glucide
este posibilă instalarea hipotrofiei de
gr.I-II
 3)În carenta secundară de lactază
- absenţa simptomelor la copii chiar
la testul de încărcare cu lactoză
sau manifestarea semnelor de
boală după ingerarea a cîteva
miligrame.
- scaunele sunt însoţite de
balonare, borborisme si dureri
abdominale. Se asociază flatulenţa.
Intoleranţa se poate manifesta sub
forma sindromului dispeptic gastric
sau poate apărea simptomatica
colonului iritabil
 Tratament
• Măsurile dietetice constau în
excluderea sau reducerea
lactozei din alimentaţie.
• În carenţa lactazică congenitală
la sugar dizaharidul va fi eliminat
şi înlocuit cu amestec delactozat.
• În carenţa primară sau secundară
copiii vor fi alimentaţi cu lapte
uman.
 BOALA CELIACĂ
(enteropatie glutenică)
Prezintă o intoleranţă intestinală
permanentă la gluten şi alte
proteine înrudite,care produce
leziuni ale mucoasei la individul
susceptibil genetic
Incidenţa 1:1000

Prevalenţa 1:300
 FACTORI DE RISC
• Factori genetici – în familiile bolnavilor
rudele de gradul I au incidenţa de 10%
• Se remarcă asocierea anumitor gene
ale complexului major de
histocompatibilitate de pe cromosomul
VI.
 FACTORUL ETIOLOGIC
Gliadina-proteina din
grîu,ovăz,orz,secară, cu proprietăţi
toxice asupra mucoasei intestinale cu
inhibarea peristaltismului
intestinal.
 PATOGENIE
• Mecanism imun – sensibilizarea la gluten
induce un răspuns imun exagerat al
limfocitelor T si B cu sinteza sporită a Ig G
specifice cu apariţia leziunilor latente
infiltrative, hiperplastice, destructive,
hipoplastice în mucoasa intestinală (Marsh-
1996) cu apariţia sindromului de
malabsorbţie.
 PATOGENIE
Mecanism enzimatic – deficitul genetic
de peptidază enterocitară, care
scindează glutenul, induce acumularea
lui în intestin cu declanşarea reacţiei
autoimune şi agravarea sindromului de
malabsorbţie.
 PATOGENIE
Mecanism membranar- citoliza
enterocitelor imature implică
mecanisme imune locale şi sistemice
cu declanşarea sindromului de
malabsorbţie.
 TABLOU CLINIC
• debut 6-12 luni
• apariţia diareei şi scaunelor
voluminoase timp îndelungat(diareea
cronica).
• instalarea malnutriţiei severe
 PERIOADA DE STARE
Sindromul celiac
- diaree cronică
- scaune voluminoase, fetide, lucioase
- vome persistente
- anorexie
 PERIOADA DE STARE
Sindrom de malnutriţie
-eşecul creşterii ponderale apoi şi staturale
-,,marasm’’reducerea/dispariţia ţes.adipos
-atrofie musculară generală
-tegumente uscate, atrofice
-edeme hipoproteice
 PERIOADA DE STARE
Sindroame diverse
-osteoporoză, osteomalacie, rahitism
-sindrom convulsiv prin deficienţe de
minerale
-sindrom anemic sever
-sindrom hemoragic
-tulburări de comportament (apatie,
anxietate, agresivitate, scăderea capacităţii
intelectuale)
 FORME CLINICE - CU DEBUT TARDIV
• Debut la vârsta mai mare de 2 ani
• Predomină simptomele extraintestinale
• Simptome intestinale minimale
 FORMA CLINICĂ
Simptome extraintestinale
-retard fizic tip nanism
-anorexie, paloare
-artrită, dureri osoase
-anomalii dentare
-hepatita criptogenă
-epilepsie metabolică (hipocalcemie,
hipomagnemie)
 FORMA CLINICĂ
Simptome intestinale
-constipaţie,discomfort abdominal
-scaune decolorate,voluminoase,oformate
 FORMA LATENTĂ
• Morfologic – tablou histologic
caracteristic celiachiei.
• Clinic – decurge asimptomatic;
simptomele pot apărea în
perioada adultului.
BOLI ASOCIATE CU ENTEROPATIA
GLUTENICĂ
 DERMATITA HERPETIFORMĂ
Afecţiune cutanată, caracterizată prin
leziuni-papuloveziculare pruriginoase şi
depozite granulare de Ig A la nivelul
jonctiunii dermo-epidermice.
 AFECŢIUNI ENDOCRINE
• Diabet zaharat insulinodependent
• Boli tiroidiene
• Sindrom pluriglandular tip III (tiroidită,
diabet insulinodependent,vitiligo)
 AFECŢIUNI IMUNOLOGICE SI
HEMATOLOGICE
• Deficit selectiv Ig A
• Sarcoidoză
• Sindrom Sjagren
Afecţiuni cardiopulmonare
-Pericardita idiopatică recurentă
Afecţiuni digestive
-ulceraţii bucale, colita colagenă primitivă,
boli inflamatorii intestinale,hepatita cronică.
Afecţiuni renale
-glomerulonefrita cu depozite mezanghiale IgA
Boli maligne
-limfomul malign
-adenocarcinomul intestinului subţire.
 DIAGNOSTIC POZITIV
• Criterii clinice
• Biochimice
• Radiologice
• Morfologice (extrem de important)
• Hematologice
• Imunologice
• Bilanţul genetic
• Criteriul terapeutic
 TRATAMENT
1.Regim dietetic fără gluten pe tot restul vieţii.
2.Corticoterapie – în forme severe
- în atrofie vilozitară
3.Fermentoterapie în formele severe
4.Terapia de substituţie a deficitului de macro şi
microelemente (Bio Spirulina)
5.Antibioticoterapie în caz de infecţii
supraadăugate
6.Reechilibrare hidroelectrolitică
 Bio Spirulina 400mg
Conţine minerale şi oligoelemente, inclusiv
fier, calciu, magneziu, zinc, fosfor, seleniu,
toate vitaminele complexului B, vitamina C
şi E. Este o sursă naturală de vitamină A.
Mai conţine acizi nucleici (ARN si ADN),
acizi graşi nesaturaţi (acid linoleic), manitol,
clorofilă, enzime şi multe alte substanţe
biologic active.
 Bio Spirulina 400 mg

- Tulburări de creştere la copii

- Profilaxia şi tratament în apariţia
complicaţiilor în boala celiacă
- Constipaţii cronice
- Impiedică apariţia tulburărilor endocrine
care duc la maturizarea prematură sau
întârziată.
 Bio Spirulina 400 mg

• Copii de la 1 an 1 tab. in zi
• Copii de la 3 ani 1 tab.2 ori in zi
 LACHSOL (omega 3 +Vit.E)

Sistemul nervos al copilului este dependent de

acizii graşi omega 3 din uleiul de peşte.
Acizii eicosapentanoic (EPA) şi
docosahexanoic (DHA)au fost găsiţi
indispensabili în dezvoltarea corectă a
creierului copilului şi a inteligenţei acestuia.
De asemenea, iîmbunătăţeşte acuitatea
vizuală şi contribuie la dezvoltarea motorie.
 LACHSOL (omega 3 +Vit.E)

• influenţează pozitiv creşterea şi dezvoltarea copiilor

• contribuie la creşterea puterii de concentrare şi
memorare a copiilor
• ajută dezvoltarea sistemului nervos
• contribuie la prevenirea apariţiei bolii astmatice la
copii şi are efect benefic în afecţiuni respiratorii
cronice obstructive
LACHSOL (omega 3 +Vit.E)

• Copii de la 3 ani 1 kaps. in

zi
• De la 10 ani 1 kaps de 2 ori
in zi
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!