Comparaţii între

perspective sociologice
majore
 FUNCTIONALISM CONFLICTUALISM INTERACŢIONISM
Perspectiva Stabilă, bine integrată Tensionată, conflicte între Factor de influenţă activă şi
asupra diverse grupuri sociale care afectează interacţiunile
societăţii sociale zilnice ale oamenilor
Nivelul de Macro Macro Microanalize cu rostul de a
analiza furniza înţelegerea societăţii în
ansamblu
Perspectiva Oamenii sunt socializaţi Oamenii sunt motivaţi de Indivizii manipulează simboluri
asupra pentru a îndeplini diverse putere, coerciţie şi şi creează propriile “lumi” de
individului funcţii sociale autoritate semnificaţii prin interacţiune
socială
Perspectiva Este menţinută prin Este menţinută prin forţă Este menţinută prin
asupra cooperare şi consens şi coerciţie înţelegerea mutuală a
ordinii comportamentelor cotidiene
sociale
Perspectiva Este predictibilă şi cu are Schimbarea are loc tot Se reflectă în modificarea
asupra capacitatea de a se timpul şi poate avea poziţiei sociale şi în
schimbării reproduce efecte benefice comunicarea cu alţii
sociale
Autori Emile Durkheim Karl Marx George Herbert Mead
Talcott Parsons W.E.B. Du Bois Charles Horton Cooley
Robert Merton C. Wright Mills Erving Goffman

Schaefer, Lamm, Sociology, 1995, p.23

 Ritzer
Ilustrări
George Ritzer, Explorations in Social Theory. From Metatheorizing to
Rationalization, Sage Publications, 2001
“A paradigm is a fundamental image of the
subject matter within a science [imaginea ideal
tipică a obiectului]. It serves to define what
should be studied, what questions should be
asked, how they should be asked, and what
rules should be followed in interpreting the
answer obtained. A paradigm is the
broadest unit of consensus within a science
and serves to differentiate one scientific
community (or subcommunity) from another.
It subsumes, defines, and interrelates the
exemplars, theories, and methods and
instruments that exist within it. [s.n]

Paradigma
It is important to underscore the point that in
my view a paradigm has four basic
components: (1) an exemplar [nucleul
exemplar], or body of work that stands as a
model for those who work within the paradigm;
(2) [subiectul ideal tipic] an image of the
subject matter; (3) theories; and (4) methods
and instruments. Although a number of other
components could conceivably be added (e.g.
values), these additions would not increase
significantly our ability to analyze the basic
sociological paradigms.” (p.60-61)

Paradigma (cont.)
Structural functionalism is oriented to the
analysis of social structures and institutions.
The structural functionalist is concerned with
the (functional) relationship between
structures, between institutions, and
between structures and institutions.” (p.64)
“While not oblivious to the individual, the
structural functionalist, following Durkheim,
sees the individual as primarily
controlled by social facts that are
external and coercive.” (Ritzer, p.62, s.n.)

PARADIGMA FAPTELOR SOCIALE 1

(Durkheim)
 “Four theories will be discussed under the heading of
social definitionism: action theory, symbolic
interactionism, ethnomethodology, and
phenomenology. …
 Perhaps the major theme consistent for all four
theories is that people are active creators of their
own social reality. … Social definitionists stand in
stark contrast to social factists who view people as
controlled by such things as norms, values, and social
control agencies. They are also, as we will see, at
variance with the social behaviorists, who see people
as controlled by «contingencies of reinforcement». …
 Social definitionists tend to be interested in the mental
process as well as the resulting action and
interaction.” (p.67, s.n.)

PARADIGMA DEFINIŢIILOR
SPAŢIULUI SOCIAL 2 (Weber)
“These theories share an interest in
intrasubjectivity, intersubjectivity, action, and
interaction, although each maintains a
difference in emphasis. The symbolic
interactionists tend to focus on action and
interaction, the phenomenologists concentrate
on intra- and intersubjectivity, and the
ethnomethodologists target the way actors use
the body of commonsense knowledge (action
theorists combine these interests with a
concern for the social context).”

Paradigma definiţiilor sociale

 EUL si MINELE – sunt structuri interactive aptă să
stocheze experienţele centrale ale insului (eul) şi
să le organizeze (minele).
 The «I» is the response of the organism to the
attitudes of the others;
 The taking of all of those organized sets of
attitudes gives him his «me»; that is the self he
is aware of .”(p.175)
 SINELE:
 “The self, as that which can be an object to itself,
is essentially a social structure, and it arises in
social experience.” (p.140)
 George Herbert Mead, Mind Self and Society from the Standpoint of a Social Behaviorist,
Edited by Charles W. Morris, Chicago: University of Chicago, 1932

G.H.MEAD – interacţionismul
simbolic
ALTUL GENERALIZAT – experienţa comunională
(prin preluarea-reacţia la atitudinile celorlalţi faţă
de sine):
“the given individual taking the attitudes of others
toward himself, and of his finally crystallizing all
these particular attitudes into a single attitude or
standpoint which may be called that of the
«generalized other.»” (p.89, idem)
Altul generalizat este factorul de care depinde
calitatea civilizaţiei la un moment dat: “omul
sfinţeşte locul”. Civilizaţia este, aparent, gradul de
ordine a ceea ce este dincolo de mine. Dar ceea
ce este dincolo de mine trebuie mai întâi …
interiorizat. [comentariul ne aparţine]

Mead (cont.) – civilizaţia.

“Bushell and Burgess define the nature of
the subject matter of sociology to the
behaviorist as «the behavior of individuals
that operates on the environment in
such a way as to produce some
consequences or change in it which, in
turn, modifies subsequent
performances of that behavior»” (Ritzer, p.71, s.n)

Paradigma Behavioristă (3)

 „3. Principiile schimbului social” – PETER M. BLAU
 „«Principiile schimbului social pot fi rezumate astfel: un
individ oferă altuia anumite servicii ca recompensă
pentru activitatea acestuia; în acest fel, al doilea individ
se simte obligat faţă de primul; pentru a se achita de
această obligaţie, el trebuie să-i facă, la rândul său,
primului individ anumite servicii care pot avea valoare
de recompensă; dacă serviciile pe care şi le fac reciproc
cei doi indivizi au o anumită valoare pentru fiecare
dintre ei, fiecare va încerca să-i facă celuilalt cât mai
multe servicii pentru a-l obliga să-şi mărească oferta de
răspuns cu scopul de a se achita de obligaţii; pe măsură
ce se primesc cât mai multe bunuri în cadrul acestui
schimb nevoia celor doi indivizi de a schimba servicii
începe să scadă» [Peter M. Blau, Exchange and power in
social life, New York, Willey, 1964, p.89]”
... (Ungureanu, Paradigme ... p.37)

Paradigma behavioristă (3)

Skinner – Blau, etc.
 Skinner – principiile fundamentale ale comportamentului
 “Organismul are, în general, tendinţa de a evita experienţele
neplăcute, dar el poate suporta efectele neplăcute ale unor
asemenea experienţe dacă ele reprezintă costurile satisfacerii unor
nevoi imperioase;
 organismele manifestă anumite tipuri de comportament numai atâta
vreme cât acestea produc efectele dorite şi aşteptate;
 pe măsură ce nevoile sunt satisfăcute prin anumite comportamente,
predispoziţia pentru aceste comportamente dispare;
 dacă un comportament s-a dovedit recompensator, dar efectul
recompensator a încetat subit, organismul – p.38 va înceta treptat
să manifest comportamentul respectiv şi va reacţiona agresiv;
 dacă un eveniment s-a produs simultan cu un comportament
sancţionat pozitiv sau negativ, evenimentul respectiv poate deveni
un stimul care generează comportamentul sau care evită,
dimpotrivă, manifestarea comportamentală asociată.” [cf. B.
Skinner, Science and Human Behavior, New York, The Macmillan,
1953] (ibid.)

paradigma behavioristă (cont.)

“… I want to make it clear that we are
dealing with levels of social analysis, not
levels of social reality. That is, levels are
either theoretical or metatheoretical …
tools; they are not ontological realities.
The idea of levels of analysis does not
imply that the social world is divided into
levels.” (Ritzer: 81)

PARADIGMA INTEGRATĂ (Ritzer)

Analiza societăţii pe dimensiunile:
- macro-micro (ansambluri sociale – vs.
inşi)
- obiectiv-subiectiv (suport material vs.
idei şi cunoaştere)
 Figure 4.2. Major levels of social analysis
(Note that this is a ‘snapshot’ in time. It is embedded in an ongoing historical process)

Macroscopic

I. Macro-objective. Examples include society, II. Macro-subjective. Examples include culture,

law, bureaucracy, architecture, technology, and
language [social facts paradigm – Durkheim
with functionalism - Merton, conflict theories -
Dahrendorf]
norms, and values. [Social facts paradigm.
Nouă ni se pare că aici intră şi Weber]
Subjective

Objective

IV. Micro-subjective. Examples include the

III Micro-objective. Examples include patterns of
behavior, action, and interaction [Social
behavior paradigm – Skinner, Homans etc.]
Sociologia – ştiinţă multiparadigmatică
(Ritzer: 92) Microscopic
various facets of the social construction of
reality. [Social definition paradigm – WEBER
with symbolic interactionism]