Cazacu-stratu Angela

Conferențiar universitar, dr. medicina

Definiţie - Regimul zilei reprezintă totalitatea activităţilor efectuate în decursul a
24 ore, inclusiv a alimentaţiei şi odihnei.
Conţinutul şi durata fiecărui compartiment, cât şi rolul lor în diverse perioade se
schimbă, îmbinând forme şi particularităţi noi.
 Perioada de
veghe
6 – 7½ ore

alimentația (7)
2 ore

jocuri,
proceduri
activitate
igienice
dirijată
2 - 2½ ore
2 – 3 ore
 Perioada de
veghe
7½ – 8½ ore

alimentația (6)
2 ore

jocuri,
proceduri
activitate
igienice
dirijată
2 - 2½ ore
3½ – 4½ ore
 Vârsta 7 – 9 luni

1. Somnul ------------------------------15½ - 14½ ore

•nocturn -------------------------10 – 11 ore
•diurn (3 x 2 - 1½) -------------4½ - 5½ ore
2. Perioada de veghe ------------------8½ – 9½ ore
•alimentația (5)------------------2 ore
•proceduri igienice--------------2 - 2½ ore
•jocuri, activitate dirijată-------4 – 5 ore
 Perioada de
veghe
9½ – 10 ore

alimentația (4)
2 ore

jocuri,
proceduri
activitate
igienice
dirijată
2 - 2½ ore
4½ – 5½ ore
Se recomandă 2 variante a regimului de zi:

• pentru vârsta de la 1 an – 1,6 ani

• pentru vârsta de la 1,6 ani – 2 ani
a) Regimul zilei pentru vârsta de 1 an – 1,6 ani
a) Regimul zilei pentru vârsta de 1 an – 1,6 ani
I. Somnul (forma principală de odihnă a organismului)
În scopul profilaxiei dereglărilor celulare a scoarței cerebrale cu
consecințe de astenizare a sistemului nervos central şi
nevrozelor e necesar o durată suficientă a somnului în funcție
de vârstă
Crearea condiţiilor evaluării unui somn profund:

- efectuarea unei plimbări (20-30 min) la aer liber (cu 1 oră

înainte de somn)
- efectuarea procedurilor igienice (curățirea dinților, spălarea
mâinilor, feței, gâtului, picioarelor)
- excluderea alimentației înaintea somnului
- excluderea efectuării activităților cu caracter excitant asupra
SNC (exerciții fizice intense, jocuri mobile, vizionarea emisiunilor cu
caracter captilativ etc.)
- elaborarea reflexului ritmului corect la somn – culcarea şi
trezirea la o oră stabilită
- crearea condițiilor de mediu intern (microclimat igienic, aer
curat, aerisit, lipsa zgomotului etc.)
- asigurarea cu mobilier corespunzător (dezvoltării fizice), cu
lengerie de pat şi de corp curată, comodă, cu conținut de fibre naturale.
În aceste condiții copilul repede adoarme.
II. Activităţile speciale, obligatorii

Scopul instructiv – educativ - transmiterea copiilor a unui

volum de cunoştințe, necesare însuşirii materialului inclus
în programele ulterioare didactice inclusiv, cele şcolare.

Organizarea programului de activitate în instituțiile

preşcolare trebuie să se facă în coordonanță cu:
• dinamica curbei fiziologice
• dinamica capacității de lucru
• conținutul şi intensitatea efortului solicitat copiilor
• structurarea corectă a perioadelor de activitate şi odihnă.
III. Plimbările la aer liber
• Plimbările reprezintă un mijloc sigur de ameliorare a stării
de sănătate şi prevenirea oboselei.
• În instituțiile preşcolare se organizează 2 plimbări (până şi
după prânz), cu durata totală de 4 - 4½ ore.
• Organizarea şi desfăşurarea plimbărilor trebuie efectuată
ținând cont de caracterul şi caracterul activităților
precedente şi celora ce vor urma,
• E necesar ca corect să fie alternate diverse tipuri de
activitate: jocuri, activitatea de muncă, exerciții fizice,
familiarizarea cu natura.
Jocurile necesită o organizare, încât:
• 50% din ele să fie cu o mobilitate medie
• 40% din ele să fie cu o mobilitate intensă
• 10% din ele să fie cu o mobilitate lentă
Jocurile didactice

Există mai multe sisteme de jocuri şi variate truse care cuprind:

- Probleme, exerciții şi materiale didactice pentru formarea la copii:
a percepțiilor;
a reprezentărilor şi noțiunilor legate de poziția socială a obiectelor;
a reprezentărilor relațiile spațiale;
a constantei vizuale;
a nivelului de coordonare video-manuală corporală;
pentru dezvoltarea vocabularului, a memoriei vizuale sau verbale etc.

•Anumite probe de jocuri senzoriale, verbale, de mişcare sunt

considerate ca probe de psihodiagnoză şi a capacităților de
învățare (nivelul de dezvoltare intelectuală, psihomotorie).
b) Activitatea de muncă (autodeservire, munca de menaj, munca
manuală) se poate efectua cu o durată de 10-16 min.; 20.25
min. şi are ca scop:
 elaborarea deprinderilor necesare de muncă;
 educația interesului şi dragostei față de muncă;
 dezvoltarea hărniciei, perseverenței, inițiativa de a munci în
colectiv.
Starea de sănătate a elevului este influenţată atât de condiţiile de realizare a
procesului de învăţământ, cât şi de cele extraşcolare, deci, de întregul regim de
viaţă.
 În aspect fiziologic programul de zi trebuie să evalueze printr-o curbă
oscilantă a randamentului de activitate cu valori crescute şi scăzute în
decursul zilei, săptămânii, trimestrului.
În decursul unei săptămâni
capacitatea de lucru a elevilor:
Curba capacităţii de lucru
în cursul unei zile reflectă: -
o perioadă de randament
maxim în prima jumatate a
zilei (9:00 – 12:00) şi între
16:00 – 17:00-in a doua.
 o perioadă scăzută în jurul
orelor 13:00 – 14:00 şi
17:00 – 18:00.
La sfârşitul semestrelor, anului
şcolar după lucrări de control,
examene – capacitatea de
lucru se reduce.
 Capacitatea zilnică de lucru, creşte după ora 8, atingând un maximum
între orele 9-11, apoi între orele 13-15 s-a constatat o scădere, ca apoi să
crească din nou între orele 15-18, fără a atinge nivelul capacității de lucru
înregistrată în primele ore ale dimineții, iar spre ora 20 să scadă din nou,
mai mult.
 Capacitatea săptămânală de lucru variază astfel: în prima parte a
săptămânii, această capacitate este scăzută, pentru că elevii vin din week-
end deconectați., începând cu zilele de marți şi miercuri, joi ea începe să
crească, valoarea ei maximă înregistrând-se în ultimele zile; capacitatea de
efort începe să scadă spre sfârşitul săptămânii – vineri cea mai mică
valoare (din cauza oboselii acumulate)
 Curba capacităţii de lucru a elevilor este importantă pentru stabilirea
orarului zilnic şi săptămânal: astfel, în orele în care capacitatea de lucru
este scăzută, nu vor fi programate în orar materii de studiu dificile, ci de
sport sau muzică
1. Aspectul fiziologic
- Există variate ipoteze şi teorii
ale somnului:
a) Somnul – starea de inhibiţie, de
odihnă a celulelor nervoase:
 Iradierea inhibiţiei asupra
regiunilor emisferelor
cerebrale în rezultatul
instalării oboselii care
prezintă un excitant intern.
 Insuficienţa acestei teorii
rezultă din faptul ca
somnul mai poate fi
provocat prin inhibiţia
activă, adică pe calea
stimulării structurilor
neuronale inhibitorii.
b) În timpul somnului nu apare
inhibiţie, ci are loc un proces
activ de restructurare şi
redistribuire a funcţiilor
diferitor zone corticale.
• Conform recentelor publicații formația reticulară a trunchiului
cerebral exercită o dublă funcție: sistemul reticulat activator
ascendent asigură stimularea generală corticală (starea de veche),
iar somnul se instalează prin scoaterea din funcțiune a acestui
sistem, deci, formația reticulantă cuprinde elemente neuronale care
produc atât activitatea creierului, cât şi inhibiția sa.
• În somnul normal se produc, inițial, la nivelul scoarței cerebrale
modificări enzimatice cu efect hipnogen, acumularea serotoninei,
• ulterior procesele hipnogene – structurile diencefalo-mezencefalici,
unde se produc modificări enzimatice. Astfel somnul se extinde în
profunzime.
 Durata pregătirii lecțiilor:

Clasa Conform

Statusului şcolar Reg. igienic

I 1 oră 45 min.

II 1 oră 30 min 1 oră

III-IV 2 ore 1oră 30 min

V-VI 2 ore 30 min 2 ore

VII 3 ore 2 ore 30 min

VIII-XII 4 ore 3 ore

- după lecţii (ora
sportivă)
- după prânz (30
min – 1h)
- după meditaţie
(cl.I – 45 min)
Sunt apreciaţi cu o dezvoltare şi maturizare biologică întârziată
(neadmişi şcolarizării copiii care):
 – S-a schimbat structura şcolii
• şcoala începătoare (clasele I-IV);
• şcoala medie incompletă (clasele V-IX);
• şcoala medie (clasele X-XII).
– Conținutul disciplinelor şcolare se predau la un nivel mai înalt de
asimilare;
– Există şcoli şi clase, care permit dezvoltarea unor vocații şi capacități
individuale, cu studierea aprofundată a unor obiecte;
– Crearea condițiilor de orientare profesională;
– Înzestrarea şcolilor cu tehnică computerizată;
– Şcolile devin polivalente, fără instruire profesională;
– Programele şcolare au devenit mult mai complicate ce favorizează
creşterea efortului intelectual şcolar;
– Folosirea în cadrul procesului de instruire, a metodelor tradiționale
de instruire, implementarea insuficientă a metodelor moderne,
avansate de instruire şcolară (individual şi de grup).
Capacitatea de muncă, reuşita şcolară, cât şi starea de sănătate a elevilor
este influenţată şi de unele elemente ale regimului şcolar intern.
Condiţiile de realizare a utilizării mijloacelor tehnice: