Vitaminele.Definitii.

Clasific
area.Importanta lor
pentru organism
Realizat:
Groza Ion
 VITAMINELE
Vitaminele sunt substanţe chimice organice necesare în cantităţi mici
pentru ca organismul să fie sănătos.
Vitaminele nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obţinute
din alimentaţie. Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi.
Multor alimente li se adaugă vitamine în plus în timpul procesului de fabricaţie.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul
polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viaţă, iar sufixul -
amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele
sunt amine. Acum însă se ştie că nu este aşa.
•Scăderea conţinutului de vitamine din
organism determină instalarea bolii
cunoscute sub numele de avitaminoză.
•Vitaminele luate fără discernământ, nu
se elimină din organism şi produc
hipervitaminoze, boli cu efecte grave la
nivelul sistemului nervos.
 CLASIFICAREA
VITAMINELOR
•După solubilitatea lor, determinată de structura moleculei.
Vitamine solubile în apă (hidrosolubile)
Vitamine care sun solubile în grăsimi şi solvenţi organici (liposolubile).

Vitamina B1- tiamina. Surse alimentare: Drojdia de bere,

legumele(mazărea, fasolea, sfecla), în carne, fructe( nuci ,prune,
struguri). Contribuie la buna funcţionare a rinichilor, ficatului şi inimii.
 Riboflavina este o vitamină din grupa B. Aceasta participă activ în
procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii, precum şi a
celulelor roşii ale sângelui. Stimuleaza cresterea organismelor tinere si participa
alaturi de vitamina A in procesul vederii.
Utilizare : Vitamina B2 se utilizează în:Afecţiuni ale pielii;Anemii;Ciroze;
unele afecţiuni ale ochilor, precum cataracta, Afecţiuni digestive.
Simptome ale deficienţei: dureri de gâtt,buze crăpate, inflamaţii ale limbii
Substanţe bogate în vitamina B2: Laptele şi produsele lactate, Ouăle, Carnea,
Vegetalele( Tomate, mazăre).
 Vitamina B3, şi vitamina P sau vitamina PP (Niacină)

Niacina se utilizează la prevenirea/lecuirea:

Pelagrăi;
Dermatitelor;
Nivelului înalt al colesterolului;
Durerilor de cap;
Depresiilor/bolilor pihice slabe.
Simptome ale deficinenţei:
Pelagra este o boală cauzată de o dietă deficitară sau de incapacitatea
organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B), Boala
este întâlnită în anumite părţi ale lumii, cu populaţii care consumă mari cantităţi de
porumb şi se caracterizează prin ulceraţii eritematoase cutanate, diaree, modificări
ale mucoaselor şi uneori simptome de boli mentale (demenţă sau schizofrenie).
Boala se poate produce şi ca urmare a tulburărilor gastrointestinale sau a
alcoolismului. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) şi "agra"(groasă). Pentru
prevenirea bolii e indicata o dieta ce conţine legume, ciuperci, peşte, ouă şi lapte,
sau suplimente nutritive.
Niacina mai poarta şi numele de acid nicotinic.
Simptome ale supradozei de niacina – afecţiuni ale ochiului

Surse comune:

ficat inima oua nuci peşte brocoli

Acidul pantotenic, sau vitamina B5, este cea mai răspândită vitamină, fiind
prezentă în aproape toate felurile de mâncare ( din limba greacă pantoten - de
peste tot).

Simptome ale deficienţei:

Alergii, dermatite, pierderea părului;dereglări minore ale sistemului nervos.

Surse comune:
Aproape toate felurile de mâncare, în special:ouă, nuci, fructe.
 Vitamina B7
Biotina, sau vitamina B7 sau vitamina H, este o vitamina a grupei B.
Simptome ale deficinenţei:
Ameţeală, oboseală, dureri de cap, inflamaţie a cavităţii bucale, dureri musculare

Vitamina B9
Acidul folic, sau vitamina B9, este o vitamină importantă din grupa B.
Simptome ale deficinenţei:
Anemie, scăderi în greutate, diaree, uneori cancer .
Alimente bogate în acid folic

fasole mazăre salata lintea spanac

făină alune portocale banane broccoli.

 Vitamina C este un nutrient esenţial vieţii, solubil în apă, implicat în
producţia de glucocorticosteroizi şi de anumiţi neurotransmiţători (substanţe care
permit transmisia influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al
acidului folic şi al anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi şi a
nitrozaminelor, în reacţii imunologice, care facilitează absorbţia fierului la nivelul
tubului digestiv.

Surse de vitamina C
-fructele de măceş:

-fructele citrice :(lămâie verde, lămâie, portocală, grepfrut); tomatele şi cartofii

-alte legume si fructe: papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpşuni,

conopidă, spanac, pepene galben ,kiwi, merişoarele şi ardeii iuţi
 Vitamine liposolubile
Vitamina A: În legume (morcovi, varză, spanac), Unt, smântână, untură de peşte,
carne(ficat), ou.
Vitamina A mareste rezistenta la infectii a cartilajelor, a mucoaselor si a pielii,
ajuta la adaptarea vizuala, la dezvoltarea normala a scheletului si a smaltului
dentar, precum si la buna functionare a ficatului, a tiroidei si a altor
organe. Vitamina A este indicata in afectiuni cum ar fi: fotofobie, conjunctivita,
cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere,
Vitamina D: untura de peşte, lapte, unt, smântână, gălbenuş de ou,
carne(ficat).
Are rol in asimilarea calciului si a fosforului - la nivelul intestinului subtire,
precum si in fixarea acestora in oase si in dinti. Aceasta vitamina previne
instalarea rahitismului, de unde si denumirea care i s-a dat. Ea are rol
benefic si in metabolismul magneziului, a fierului si a hidrocarburilor, precum
si in mentinerea unui raport normal intre calciu si fosfor, in sange si in
lichidul interstitial. Această vitamină ne protejează de razele ultraviolete.
Vitamina E (Tocoferolul ): germenele din bobul de grâu, legrume, lapte,
gălbenuş de ou, ulei de peşte, carne (rinichi, muşchi)
Din componenta vitaminei E fac parte 8 tocoferoii, toti avand aceleasi
actiuni fiziologice, mai activ si mai eficace fiind insa alfatocoferolul, in
functie de care, de altfel, se si stabileste necesarul in vitamina E si, in mod
normal, si continutul diferitelor alimente in aceasta valoroasa trofina.
Tocoferolul are urmatoarele proprietati:
•previne imbatranirea celulelor;
•fortifica musculatura si tesutul conjunctiv,
•este eficient in diabetul zaharat, arsuri si rani greu vindecabile
 Vitamina K (vitamina antihemoragică)

Vitamina K face parte din grupul B de vitamine şi este alcătuită, de fapt, din două
componente naturale: vitamina K, (fitochinonă) şi vitamina K2 (farnochinonă).
Ea are un rol esential în coagularea rapidă a sângelui, fiind indicată în oprirea
hemoragiilor de orice natura, în diferite tulburări hepatice (icter, hepatita, insuficienta şi
ciroză hepatică), apoi în colite, urticarii, degerături, slăbirea rezistenţei capilare.

hemoragie icter hepatită degerături

Carenţa de vitamina K

Măreşte timpul de coagulare a sângelui, care în mod normal este de 4-8 minute.
Hipovitaminoza K se manifestă şi prin apariţia de hematoame (hemoragii ale pielii),
scurgeri de sange din nas (epistaxis), colite şi diaree etc.
Vitaminele hidrosolubile: se pot pierde uşor în timpul spălării, păstrării, fierberii
produselor alimentare datorită solubilităţii lor în apă, se absorb uşor în tubul
digestiv mai ales în medii acide. Excesul se elimină în urină şi nu dau decât rar
hipervitaminoze.
Vitaminele liposilubile: Se pierd prin îndepărtarea lipidelor din alimentaţie, dar
nu se pierd la prelucrarea alimentelor, la depăşirea necesarului zilnic excesul se
depozitează în lipidele din ţesuturi şi mai ales în cele din ficat.
Sfârşit