Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
1) NSA – postero-
superior în AD cu o
frecvenţă de 60-
90/minut
2) NAV – în
planşeul atrio-
ventricular lângă
septul interatrial cu
formă de „9” cu
capul spre atriu
2
NSA este conectat cu NAV
prin căi de transmitere
specializate:
a) fasciculul anterior
(Bachman) se termină la
nivelul treimii superioare NAV
b) fasciculul mijlociu – se
termină la nivelul treimii
medii a NAV – Wenckebach
c) fasciculul posterior - al
treilea se termină la nivelul
treimii inferioare a NAV –
Thorel
3
există un asincronism fiziologic de depolarizare
atrială de maxim 0,02 s.
Derivaţiile pot fi :
bipolare -când se folosesc doi electrozi activi
(cele 3 derivaţii standard ale membrelor)
unipolare sau monopolare -când un electrod
este activ (explorator) şi al doilea este
indiferent (plasat la un potenţial constant).
8
În plan frontal
derivaţii standard bipolare – 2 electrozi
exploratori
Se utilizează 4 electrozi:
-2 pe membrele superioare (roşu – mână dreaptă
şi galben – mână stângă)
-2 pe membrele inferioare (verde – picior stâng şi
negru – picior drept)
9
În plan frontal -6 derivatii
DI (electrod negativ la
nivelul mâinii drepte şi
electrod pozitiv la nivelul
mâinii stângi)
10
În plan frontal -6 derivatii
V1 – sp 4 IC parasternal drept
V2 – sp 4 IC parasternal stâng
V3 – jumătatea distanţei între
V2 şi V4
V4 – sp 5 IC pe linia
medioclaviculară
V5 intersecţia planului orizontal
care trece prin V4 cu linia
axilară anterioară
V6 intersecţia planului orizontal
care trece prin V4 cu linia
axilară medie
13
14
Regiune anatomica
(Septul)
V1
Lateral Endocavitar Septal Anterior
+VD
V2
Inferior Lateral Septal Lateral
+VD
20
Hârtia ECG- repere de timp si
amplitudine
Pe orizontală
Un pătrat mic - 0.04 s
Un pătrat mare - 0.20 s
Pe verticală
Un pătrat mare - 0.5 mV
CALIBRARE CORECTĂ
CALIBRAREA STANDARD
Viteza= 25mm/s
Amplitudinea= 0.1mV/mm
EFECTUL SUPRACALIBRĂRII
Condițiile de înregistrare a ECG
1. Pacientul așezat în decubit
dorsal sau semi-Fowler. Dacă nu
poate tolera decubitul dorsal se
poate face și pacientului în
poziție sezând.
2. Instruiți pacientul să fie relaxat,
cu mâinile pe lângă corp
3. Îndepărtați orice dispozitiv
electric de lângă pacient
deoarece acestea pot interfera
cu electrocardiograful.
4. Cauzele apariției artefactelor: Decubit dorsal
pacient care se mișcă, pacient
nerelaxat, electrozi plasați
necorespunzător sau care nu
sunt atașați corespunzător,
împământare
necorespunzătoare etc.
5. Inregistrați cel puțin 3-4 ECG cu artefacte.
complexe pe fiecare derivație
Fasciculatiilor musculare scheletale
Linia izoelectrica prezinta numeroare mici inflexiuni speculate, mai ales in derivatiile
frontale
Interferențe electrice
Neregularitati ale liniei izoelectrice cu frecventa mare, care dau un aspect ingrosat
acesteia
Etapele interpretarii
traseului
1. Aprecierea ritmului:
- regulat/neregulat
- sinusal/nesinusal
29
Aprecierea ritmului
-Ritm sinusal-
Criterii de ritm sinusal:
criteriu de polaritate – P pozitivă în DII, aVF şi
negativă în aVR
criteriu de morfologie – unda P să aibă morfologie
constantă în complexele din aceeaşi derivaţie
criteriu cronologic – distanţa dintre 2 unde P să fie
constantă
criteriu de frecvenţă – frecvenţa undei P să fie
frecvenţa sinusală sau în faţa fiecărui complex QRS să
fie prezentă o undă P
30
Calcularea frecvenţei cardiace
31
Calcularea frecvenţei cardiace
Cadran I = intre 0 si 90
Cadran II = intre 90 si 180
Cadran III= intre 180 si -90
Cadran IV= intre -90 si 0
Normal
34
35
Calcularea axului QRS
Derivaţiile în care se înregistrează unde sau
complexe de amplitudine maximă indică faptul
că vectorul (axa) acelei unde e paralel cu
direcţia derivaţiei respective. Dacă aceasta undă
maximă e pozitivă atunci sensul vectorului este
în sensul axei acelei derivaţii. Dacă este
negativă, are sens opus.
37
Nu există un complex echidifazic:
41
Metoda clasică de calcul a axei QRS
Etapa 1 – În DI, unda R are
+16mm şi unda q are -
2,5mm, suma rezultantă fiind
de +13,5. Trasăm apoi o
perpendiculară pe DI în
partea pozitivă a acesteia
(rezultanta e pozitivă)
42
Metoda clasică de calcul a axei QRS
Etapa 2 – Se face
acelaşi lucru pentru
DIII
43
Metoda clasică de calcul a axei QRS
Etapa 3 – Punctul de
intersecţie al celor două
perpendiculare se uneşte
cu centrul şi se trasează
raza corespunzătoare,
măsurându-se ulterior
unghiul obţinut, care dă
înclinaţia axei electrice a
cordului.
44
Analiza morfologică
45
Unda P – reprezintă depolarizarea
atriilor
Durata -0,08-0,11s
47
Segmentul PQ
-poziţia -izoelectrică
48
Intervalul PR
Reprezintă timpul necesar
conducerii impulsului electric
de la NSA la ventriculi
49
Complexul QRS -reprezintă
depolarizarea ventriculară
Durata -0,08 – 0,10 s
Amplitudinea:-normal 0,5 –
1,6 mV (16 mm)
Orientarea vectorială- între
+30 şi +60 grade
Se admit şi variaţii fiziologice
între 0 şi 90 grade
0° la obezi – cord
orizontalizat
90° - cord verticalizat la
cei slabi şi înalţi
!! prin convenţie – R pozitiv iar Q
şi S negative
50
Forma complexului QRS
Complexul QRS -format din mai multe
unde pozitive sau negative
Se folosesc litere mari pentru undele
peste 3mm şi litere mici pentru cele
sub această dimensiune
Prima undă pozitivă -R, următoarele -
R’, R”
Dacă între 2 unde R nu este depăşită
linia izoelectrică- R bifid
Unda negativă care precede unda R
se notează q, iar cele ce urmează
undei R se notează s
Dacă nu există nici o undă R,
complexul se notează QS
În derivaţiile precordiale aspectul
este de rS în V1,V2,V3, cu o creştere
progresivă a r şi scădere progresivă a
S, de tip RS în V3,V4 şi de tip Rs în V5 51
şi V6.
Criterii de normalitate pentru
unda Q
Unda Q -să existe numai în
derivaţiile stângi -D1, aVL,
V5, V6 -prezenţa undei Q în
celelalte derivaţii este
patologică !
52
Timpul de apariţie a deflexiunii
intrinsecoide (TADI)
-Reprezintă intervalul de timp între începutul
depolarizării ventriculare şi momentul în
care unda de excitaţie ajunge la epicard cel
mai aproape de electrodul explorator =
intervalul de timp între începutul
complexului QRS şi momentul înregistrării
vârfului ultimei deflexiuni (unde) pozitive
din QRS
54
Unda T
Reprezintă faza de repolarizare
rapidă ventriculară
Durata -0,12-0,30 sec, fără
importanţă practică
Amplitudinea -cel mult 1/3 din
amplitudinea celui mai mare R
Orientarea vectorială este
orientată la fel cu axa QRS
Forma : rotunjită, uşor
asimetrică, cu panta ascendentă
mai abruptă decât cea
descendentă; poate fi bifidă, o
primă parte izoelectrică şi alta
pozitivă 55
Intervalul QT
Reprezintă sistola electrică
ventriculară, care corespunde
intervalului de la începutul undei
q până la sfârşitul undei T.
56
Unda u
Reprezintă o mică deflexiune care
urmează undei T, care apare
datorită unor postpotenţiale din
anumite regiuni ale miocardului
ventricular
Durata -0,15 şi 0,25 s
Amplitudinea -sub 2mm
Forma -rotunjita
Orientarea vectorială -aceeaşi cu
unda T din derivaţia respectivă
Patologic – poate creşte în
amplitudine în hipertrofii
ventriculare sau hipopotasemii;
poate deveni negativă în leziunile
coronariene ischemice 57
58
59
60
61