2017-2018

Cancerul de col uterin se defineste prin aparitia unor

celule canceroase (atipice) la nivelul crevixului (colului
uterin) care au tendinta de a se multiplica constant.Cancerul
de col uterin apare mai des la femeile de peste 30 de ani
CLASIFICARE
Tumorile colului uterin pot fi:
Tumori benigne – hiperplazia microglandulară, polipul
cervical, papilomul colului uterin, leiomiomul colului
uterin.
Tumorile maligne – displaziile colului uterin, carcinomul
invaziv, adenocarcinomul.
 Hiperplazia microglandulară
Hiperplazia microglandulară a mucoasei endocervicală
este rezultatul stimulilor la contraceptivele orale sau al
inflamaţiei. Diagnosticul se pune pe baza examenului biopsic.

 Polipul cervical
Este o formaţiune tumorală situată în canalul cervical,
mică, benignă, pediculată sau adesea sesilă. Provine cel mai
adesea din endocervix. Are o incidenţă foarte scăzută înainte
de apariţia primei menstruţii şi este frecventă la multipare ce
au mai mult de 20 de ani. Are o mărime de la câţiva milimetri
la 2-3 cm diametru. Formaţiunea tumorală are o structură
fibroasă cu numeroase vase sanguine în centru.Se manifestă
prin sângerare intermenstruală sau postcoitală, leucoree şi
hipermenoree ca semne ce atenţionează bolnava.
 Prin displazii de col uterin se înţeleg bolile
precanceroase ale epiteliului acestuia. Displazia poate fi
uşoară, moderată sau severă. Displazia severă este urmată de
carcinomul in situ.
Adenocarcinomul - reprezintă 5% din cancerele
cervicale. Ele sunt tumori ale endocervixului şi cresc sub
formăulcerată, papilară sau polipoidă. Tumorile rămân
neobservate clinic până în stadiile avansate, deoarece invazia
nu se face pe suprafaţa epiteliului, ci spre profunzimea
stromei.
Cancerul cervical produce moartea prin uremie –
rezultată din compresiunea ureterelor – sau prin infecţie sau
hemoragie.
În diagnosticarea cancerului de col uterin trebuie
remarcată sângerarea intermitentă, petele de sânge postcoit şi
sângerarea din postmenopauză. Durerea şi pierderea în
greutate apar în stadiile avansate inoperabile.
SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia din sfera genitală este diferită funcţie de
stadiul clinic al cancerului. În cancerul incipient lipsesc
simptomele. Uneori se pot observa mici sângerări vaginale în
raport cu toaleta vaginală sau la contactul sexual. Alteori se
observă doar o banală leucoree ceva mai abundentă. În
cancerul invaziv clinic leucoreea este mai abundentă, este
fetidă şi purulentă în leziunile mari suprainfectate. Metroragia
este cu sânge roşu, poate să apară spontan sau poate fi
provocată de cel mai mic traumatism. Este semnul cel mai
important mai ales în menopauză. Durerea este semnul tardiv
produs de invazia parametrelor şi prinderea filetelor nervoase.
Edemele persistente la ambele membre inferioare
datorate blocării venelor şi limfaticelor sunt simptome târzii
în cazul cancerului moderat şi manifestări frecvente în cazul
recidivelor.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul în stadiul O (TIS) În această etapă evolutivă,
procesul neoplazic este limitat la epiteliu, membrana bazală este intactă.
 Simptomatologia clinică – este absentă şi numai o consultaţie
ginecologică sistematică şi screening-ul citologic poate atrage
atenţia asupra unui proces anormal

Diagnosticul în stadiul I
Este prima etapă a cancerului invaziv, procesul neoplazic
depăşind epiteliul cervical şi invadând ţesuturile subiacente,
fără a depăşi însă colul uterin. La tuşeul vaginal se constată o
tumoră vegetantă sau ulceraţie dură, col neregulat friabil şi
sângerând. În acest stadiu se încadrează şi microcancerul (T1a
Nx Mo ) caracterizat printr-o depăşire minimă a membrane
bazale.
 Simptomatologia clinică:
Este minimă sau săracă, motiv pentru care femeile nu
solicit un consult medical. De aceea, numai consultaţia
ginecologică sistematică sau screening-ul citologic poate
depista afecţiunea în această etapă.
Sindromul clinic revelator – când există – este
hemoragia genitală provocată de actul sexual sau canula de
irigaţie.
În forma exocervicală ulcerată – examenul cu valvele
descoperă pe una din buzele colului o mică pierdere de
substanţă localizată excentric faţă de orificiul extern al
colului, cu fundul înmugurit şi acoperit de cheaguri şi
depozite necrotice.
În forma endocervicală – examenul cu valvele nu
furnizează nici o informaţie la examenul cu histerometru se
constată neregularitatea cavităţii endocervicale,explorarea
fiind urmată de hemoragie.
 Diagnosticul în stadiul al II-lea (T2a No Mo )
Este un stadiu avansat al cancerului invaziv, deoarece
tumora a depăşit colul uterin, antrenând în procesul neoplazic
parametrele din vecinătatea colului sau jumătatea superioară a
vaginului.
 Simptomatologia clinică:
Cu toate că este vorba de un stadiu avansat, nu sunt rare
cazurile în care simptomatologia clinică subiectivă este discretă
sau absent. De obicei,există însă o suferinţă care constă în
metroragie, scurgere serosanguinolentă –purulentă, fetidă şi
durere localizată în etajul inferior al abdomenului sau regiunea
lombară. Spre deosebire de stadiul I, în stadiul II metroragia
este spontană,permanentă, abundentă, traumatismul local o
exagerează evident
 Diagnosticul în stadiul al III-lea (T3a No Mo)
Este un stadiu avansatal cancerului invaziv, caracterizat
prin antrenarea în procesul neoplazic al parametrelor – până la
inserţia acestora pe pereţii excavaţiei, a jumătăţii superioare a
vaginului şi a ganglionilor limfatici pelvini (iliaci int. şi ext.).
 Simptomatologia clinică:
Sunt aceleaşi ca în stadiul II, dar de o intensitate mai mare.

În forma exocervicală sau endocervicală -ulcerată

examenul vaginului cu valvele arată absenţa unei porţiuni din
zona intravaginală a colului. Uterul devine un organ fix.
În forma vegetantă – se constată că porţiunea
superioară a vaginului este ocupată de o formaţiune
conopidiformă dură, friabilă, sângerândă, uterul şi-a pierdut
mobilitatea în toate sensurile.
 Diagnosticul în stadiul al IV-lea (T4a orice N1 M1)
Este un stadiu final al cancerului invaziv, tumora
extinzându-se la organele vecine şi producând metastaze la
distanţă: ficat, peritoneu, tub digestiv, sistem osos. La
simptomele obiective descrise anterior, în stadiul III, care
sunt de o intensitate impresionantă, se adaugă suferinţele
produse de afectarea unor sisteme şi aparate.Bolnava prezintă
semne clinice ale impregnatiei neoplazice: astenie, anemie,
caşexie,scadere în greutate.
Examenul vaginal cu valvele în formele ulcerate arată absenţa
porţiunii intravaginale a colului: în forma vegetantă vaginul
este ocupat de o formaţiune conopidiformă, friabilă,
sângerândă.
Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală
evidenţiază existenţa unui bloc fix care înglobează toate
organele pelvine.
 Cistoscopia şi rectoscopia confirmă participarea
organelor respective la procesul neoplazic.Examenul general
confirmă prezenţa metastazelor.

TRATAMENT
Tratamentul cancerului de col uterin:
− Profilactic.
− Radiologic.
− Chirurgical.
− Citostatic.
Se vizează:
− Combaterea bolii.
− Combaterea complicaţiilor.
 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU CANCER DE COL UTERIN

Asistenta medicala este specializat in munca medico-sanitara situate pe

cea mai inalta treapta a cadrelor medii sanitare. Aplicarea metodelor medicale de
tratament bazate pe o inalta tenicitate, extinderea si intarirea muncii profilaptice,
largirea sferei de activitate si de respectarea a cadrelor medii su necesitatea
introducerii unei pregatiri tehnice, pregatire care poate fi cladita numai pe o baza
solida de cultura generala
Anamneza bolnavelor: La început vom afla datele de identitate, vârsta
şi ocupaţia bolnavei.
Motivele internării vor evidenţia prezenţa durerii, a febrei, a
pierderilor de sânge prin vagin, modificări ale stării generale.
Antecedentele heredocolaterale ne vor informa despre starea de
sănătate a părinţilor şi a rudelor apropiate.
Antecedentele personale vor evidenţia data apariţiei primei
menstruaţii(menarha), modul în care s-a succedat (regulat, neregulat), cu sau
fără dureri,examenele profilactice oncologice – clinice, citologice, colposcopice.
 Se va nota momentul instalării ciclului menstrual regulat, la
ce interval de timp apare menstruaţia (28-30 zile), cât durează (3-4 zile),
cantitatea sângelui (fluxul normal, redus, abundent).
Se vor reţine datele despre numărul naşterilor şi a avorturilor,
modul cum au decurs sarcinile şi naşterile, starea şi greutatea feşilor la
naştere.
Antecedentele personale patologice vor nota bolile
infectocontagioase, cu influienţa lor asupra organismului, boli generale,
intervenţii chirurgicale, boli
ginecologice.
Anamneza se finalizează cu istoricul bolii actuale, precizându-
se debutul (brusc,insidios) şi analiza temeinică a principalelor
simptome.De asemenea, ne interesează tratamentul efectuat la indicaţia
medicului sau din proprie iniţiativă.
Examenul clinic general: Se face sistematic, cunoscându-se
faptul că multe simptome sau sindroame în ginecologie constituie
răsunetul unor afecţiuni generale.
Examenul clinic ginecologic :
Se face pe masa ginecologică şi se efectuează dupa micţiune şi dacă este
posibil cu rectul evacuat.
Inspecţia. Cu o privire generală asupra bolnavei, vom observa starea ei
fizică (înălţimea, configuraţia), coloraţia tegumentelor şi a mucoaselor (palidă,
icterică,galben pai).
Palparea. Se face cu blandeţe, cu faţa palmară a mâinii uşor încălzită.
Se poate palpa o tumoră dură, prezentând chiar aderenţe la suprafaţa profundă a
dermului.
Percuţia. Prin percuţie putem delimita forma şi dimensiunile formaţiunii
tumorale.
Examenul genital:
Începe prin inspecţia vulvei.Se observă configuraţia labiilor, gradul
impregnării cu hormoni sexuali, anumite anomalii, prezenţa unei rupturi de
perineu. Se cere bolnavei să tuşească sau să se screamă, observându-se modul în
care coboară pereţii vaginali, vezica şi rectul. Se vor mai observa leziunile de
sifilis, condiloamele acuminate, scurgerile.
Examenele vaginale cu valve:
Este primul gest în tehnica examinării genitale. Se observă cavitatea
vaginală şi colul. Ne permite să observăm cavitatea vaginală şi colul.