Kinetoprofilaxie si recuperare in afectiuni cardio – respiratorii si metabolice

Cardiopatia
Ischemica

Iordache Lucian
Master CRMC, Anul II
2 INTRODUCERE
Lucrarea de fata are ca scop sa analizeze rolul
pe care il are Kinetoprofilaxia in recuperarea
pacientilor diagnisticati cu afectiunea de
Cardiopatie Ischemica.
Atunci când vorbim despre cardiopatii
ischemice vorbim despre o serie de afecțiuni
care duc la reducerea fluxului coronarian, o
suferință a mușchiului cardiac, produsă de
îngustarea sau blocarea arterelor coronare.
Aceste leziuni se constituie în mulți ani, fără
simptome.
Cardiopatia ischemică este o tulburare miocardică
datorată unui dezechilibru între fluxul coronarian,
adică aportul sanguin de substanțe nutritive și
oxigen necesare pentru o bună funcționare a
inimii, ce este scăzut prin afectarea arterelor inimii
și necesitățile miocardice. Cauzele prin care
vasele inimii sunt afectate pot fi organice, adică
structurale, funcționale și mixte. În cazul celor
structurale, cea mai frecventă cauză este
ateroscleroza, depunerea colesterolului în pereții
vaselor.
3 Cauze
Aceste cardiopatii ischemice apar din cauza
aterosclerozei coronariene, vasculitei coronare,
anomaliilor congenitale ale circulației coronariene, dar
și a unor factori de risc precum fumatul, alimentația
bogată în grăsimi, obezitatea sau consumul crescut de
alcool. Cardiomiopatia ischemică este o cauză comună
a insuficienței cardiace congestive. Pacienții cu această
condiție au suferit infarct miocardic, angină stabilă sau
instabilă. O parte din pacienți pot dezvolta condiția fiind
asimptomici.
Cardiopatia ischemica poate fi dureroasa (asta
include angina pectorala stabila si instabila, infarctul
miocardic) si nedureroasa (ce cuprinde moartea subita
coronariana, tulburarile de ritm si de conducere,
insufucienta cardiaca de cauza ischemica).
 FACTORII DE
RISC
Factorii de risc sunt acele caracteristici ce se gasesc la populatia sanatoasa si care sunt asociate statistic cu
posibilitatea aparitiei bolii cardiace ischemice (BCI). Factorii de risc pentru ateroscleroza (ATS), care este principala
cauza a ischemiei miocardice, pot fi clasificati in:

Nemodificabili: varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara (BCV) (adica prezenta manifestarilor
aterosclerotice la rudele de gr I, la femei < 65 ani si barbati < 55 ani);
Modificabili: fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, hipertensiune arteriala (HTA), diabet zaharat etc.
Factori nemodificabili
1. Varsta
Bolile cardio-vasculare, ateroscleroza,hipertensiunea arteriala,insuficienta cardiaca, cresc ca incidenta si gravitate cu
varsta.Desi leziunile aterosclerotice incep sa se constituie inca din copilarie (deci, atentie, ce fel de alimentatie oferim
copiilor nostri si cu ce deprinderi alimentare ii obisnuim), ele incep sa se manifeste clinic dupa 40 de ani la barbati si
dupa 50 de ani la femei.

2. Sexul
In general, barbatii au probabiliate mai mare de a dezvolta boala cardiaca ischemica decat femeile aflate inainte de
menopauza, (aceste fiind protejate hormonal), insa dupa menopauza, riscul devine egal.

3. Istoricul familial
Exista numeroase date ce indica o componenta genetica in aparitia diabetului zaharat tip II si a dislipidemiilor.
Incidenta mai mare a bolii coronariene in unele familii trebuie explicata insa atat prin factorii genetici, cat si prin
factorii comportamentali si prin stil de viata (de obicei, in familiile respective, exista un stil de viata nesanatos, ce
asociaza mai multi factori de risc, fumat, alimentatie necorespunzatoare ce duce la obezitate, colesterol crescut,
diabet zaharat).

5
”
 FACTORI
MODIFICABILI
1. Hipertensiunea arteriala (HTA) este factor de risc
6 major pentru boala cardiaca ischemica si accident
vascular ischemic (AVC). Prezenta unei tensiuni
arteriale (TA) > 140 / 90 mmHg, creste riscul de boala
cardiaca ischemica de 2 - 4 ori si de 3 ori mai mult
pentru accident vascular ischemic.
Masurile igieno - dietetice ce duc la scaderea
hipertensiunii arteriale (HTA) - dieta saraca in sare,
mentinerea unei greutati ideale, exercitiile fizice
regulate, precum si tratamentul antihipertensiv, scad
complicatiile cardio-vasculare.
Mecanismele prin care hipertensiunea arteriala (HTA)
favorizeaza ateroscleroza sunt multiple, printre cele mai
importante fiind :
• disfunctia endoteliala (endoteliul fiind acea membrana
ce captuseste vasul la interior, si care datorita presiunii
cronice la care este supus isi pierde proprietatile sale
normale)
• favorizeaza depunerea LDL colesterolului in peretii
vasulari si astfel formarea placilor de ateroscleroza.
 2. Fumatul este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate
aspectele ei:
7 • accident vascular ischemic
• boala cardiaca ischemica
• boala arteriala periferica

Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara

este de 2 - 4 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori, iar riscul este
direct proportional cu numarul de tigari / zi si durata fumatului.
Infarctul miocardic acut la tineri, are ca principala cauza fumatul.
Mecanismele prin care fumatul favorizeaza ateroscleroza sunt:
•cresterea numarului de trigliceride (TGL) si scaderea colesterolului
HDL
• favorizarea spasmul coronarian ("strangularea" tranzitorie a vasului)
• favorizarea trombozei (formarea cheagurilor de sange)

8 3. Obezitatea ca factor de risc pentru
cardiopatia ischemica
In aprecierea obezitatii se
foloseste indicele de masa
corporala (IMC). Se poate astfel
calsifica in functie de IMC :
18,5 - 24,99 = greutatea normala
25 - 29,99 = supraponderal
30 - 34,99 = obezitate gr I
35 - 39,99 = obezitate gr II
> 40 = obezitate morbida
Obezitatea de tip abdominal (android)
se asociaza cu risc crescut de boala
cardiaca ischemica, hipertensiune
arteriala si sindrom de rezistenta la
insulina.
4. Sedentarismul ca factor de risc
pentru cardiopatia ischemica
S-a demonstrat ca viata sedentara se
asociaza cu risc crescut de boala
cardiaca ischemica. Activitatea fizica
moderata, regulata, 30 - 40 minute/zi,
cel putin 5 zile pe saptamana scade
morbiditatea (imbolnavirea) si
mortalitatea cardio-vasculara.
Intensitatea optima a efortului fizic la
o persoana sanatoasa e apreciata
prin frecventa cardiaca (puls)
maxima in raport cu varsta.
Mecanismele prin
care exercitiile fizice scad
imbolnavirea prin boala
cardiaca ischemica privesc
in primul rand modificarea
unor factori de risc majori ai
aterosclerozei:
• scade tensiunea arteriala
• scade LDL si creste HDL
• scade greutatea si creste
sensibilitatea tesuturilor la
insulina (ducand la scaderea
glicemiei).
Unele studii arata ca efortul
fizic poate preveni aparitia
diabetului zaharat
are efect antiagregant
(previne trombozele).
9 Care sunt simptomele?
Manifestarea tipica in cardiopatia ischemica este
angina pectorala stabila – definita ca o durere in piept, cel mai
frecvent retrosternala sau precordiala, cu caracter constrictiv
(gheara, apasare, strivire), de intensitate variata (de la discreta la
atroce), acompaniata de durere la nivelul umarului si bratului stang
pana in degete (durerea poate iradia si la baza gatului, in
mandibula, intre omoplati, rar la nivelul bratului drept sau poate fi
limitata la nivelul toracelui anterior).

Tipic, durerea apare la efort sau in conditii de stres emotional

intens, are o durata de cateva minute si se remite in repaus.
In functie de severitatea afectarii coronariene, precum si de
toleranta individuala, durerea poate sa apara numai la eforturi mari,
peste gradul de efort depus in mod obisnuit, sau la eforturi mici,
interferand cu activitatea obisnuita a pacientului (ex. activitati
casnice uzuale, gatit, spalat etc.).
In cazuri mai grave, durerea poate sa apara spontan, aparent fara
un factor declansator, in timpul unor activitati nesolicitante, in
repaus sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn.
 INVESTIGATII –
10 Examen Clinic
▹ In cazul in care prezentati
simptome sugestive de boala
coronariana este necesara
adresarea cat mai rapida in
vederea evaluarii de catre un
medic cardiolog. Consultul va
debuta cu intrebari tintite asupra
simptomelor dumneavoastra,
urmate de un examen clinic
amanuntit, care include auscultatia
cordului si plamanilor, palparea
pulsurilor arteriale, masurarea
bilaterala a tensiunii arteriale (TA)
etc.
.
Pasul urmator este reprezentat de efectuarea unei
electrocardiograme (ECG) de repaus. Aceasta este o
investigatie neinvaziva, nedureroasa, rapida (1-2
minute), prin care se realizeaza inregistrarea activitatii
electrice a inimii si se efectueaza prin plasarea unor
electrozi la nivelul toracelui anterior al pacientului.
Traseul ECG de repaus aduce informatii asupra
ritmului, frecventei cardiace precum si asupra
posibilelor cauze ale simptomatologiei pacientului. In
acest moment, medicul poate considera suficiente
informatiile obtinute sau poate indica necesitatea
efectuarii de investigatii suplimentare
 Procese care formeaza Examenul Clinic
11
Ecocardiografia este de
asemenea o investigatie
neinvaziva, care utilizeaza
ultrasunetele pentru a evalua
activitatea mecanica a inimii. Se
realizeaza prin plasarea unui
dispozitiv (transducer) pe pieptul
pacientului, este lipsita de riscuri si
a devenit indispensabila in
evaluarea si urmarirea pacientului
cu patologie cardiaca (ischemica
sau de alta natura. Informatiile
obtinute au o importanta deosebita
atat pentru stabilirea
diagnosticului, cat si pentru
ghidarea tratamentului.
Testarea ECG de efort presupune
inregistrarea mai multor
electrocardiograme in timp ce
pacientul face efort fizic. Este, de
asemenea, o investigatie neinvaziva,
care are la baza principiul necesarului
miocardic crescut de oxigen in timpul
practicarii efortului fizic. In conditii
normale, inima se adapteaza la
necesitatile crescute ale organismului
in timpul efortului prin cresterea
frecventei si contractilitatii cardiace,
aceasta atragand dupa sine un
necesar crescut de oxigen la nivel
miocardic.
Testul de efort cardiovascular
este utilizat in general pentru
diagnosticul pacientului cu
suspiciune de boala
coronariana la care traseul
ECG de repaus este normal
sau neconcludent,
diagnosticarea pacientilor cu
episoade de palpitatii in
timpul efortului
(nedocumentate), urmarirea
ghidarea tratamentului
medicamentos, urmarirea
periodica dupa stentare sau
by-pass aorto-coronarian etc.
 Monitorizarea Holter ECG reprezinta o investigatie auxiliara in investigarea pacientilor cu boala
12 coronariana in particular si cu afectare cardiaca in general. Este o investigatie neinvaziva care presupune
inregistrarea activitatii electrice a inimii pe suport digital, pe o perioada mai lunga (de obicei 24 ore), in timpul
activitatii zilnice a pacientului. Este utilizata in scopul surprinderii eventualelor episoade aritmice (tahicardii,
extrasistole, fibrilatie atriala, blocuri etc.) la pacientii cu simptomatologie sugestiva (palpitatii, ameteli, lesinuri,
episoade de pierdere a constientei), la care electrocardiograma de repaus nu aduce informatii concludente. De
asemenea, este utilizata pentru evaluarea riscului de moarte subita cardiaca in urmarirea pacientilor cu afectiuni
cardiace specifice (ex. dupa infarct miocardic acut, la pacientii cu cardiomiopatie dilatativa, cardiomiopatie
hipertrofica etc.). Cauza acestor tulburari de ritm si de conducere poate fi de natura ischemica sau de alta natura.
Dupa inregistrare, informatiile sunt transferate de pe suportul digital intr-un computer si se realizeaza analiza
acestora cu ajutorul unor programe specifice.
Monitorizarea holter ECG prezinta avantajul inregistrarii ritmului cardiac pe o perioada mult mai mare de timp
comparativ cu electrocardiograma de repaus (24 ore comparativ cu cateva secunde), cu sanse superioare de a
surprinde eventualele aritmii, neavand insa o pondere decisiva in acest sens (ex. se mentine posibilitatea ca
simptomele acuzate de pacient, respectiv expresia lor electrocardiografica, sa nu se manifeste in intervalul de timp
monitorizat, fiind uneori necesare monitorizari repetate sau pe o perioada mai indelungata).
In urma colectarii datelor rezultate din anamneza, examenul clinic, precum si din investigatiile neinvazive efectuate,
medicul dumneavoastra poate indica necesitatea efectuarii unei angiografii coronariene sau a unei
angiocoronarografii (sau, mai simplu coronarografii). Aceasta este o investigatie invaziva, care utilizeaza razele X si o
substanta de contrast pentru a vizualiza direct arterele coronare. Se efectueaza in cazul unei suspiciuni crescute de
boala coronariana si aduce informatii extrem de importante pentru tratamentul necesar. Acesta poate fi
medicamentos, interventional cu angioplastie si stentare sau chirurgical, prin by-pass aorto-coronarian.
 Kinetoprofilaxie:
Un tratament kinetoterapeutic poate încetini evoluția bolii și îl poate face pe pacient mai
încrezător în forțele proprii. Având în vedere tendința de evoluție a bolilor cardiace, un specialist
va ajusta sistemul de antrenament în mod periodic, în funcție de toleranța la efort. Se începe
13 TRATAMENT gradual, se apreciază rezultatele extrem de favorabile în acest diagnostic cu terapia prin sport.
La început, pacienții care suferă de cardiopatii ischemice vor fi încadrați la grupe cu exerciții în
care efortul va fi minim. Treptat, se va trece la clasa de efort superioară, adică la sporturi de
echipă precum înotul.

Interventional:
First (1) Dupa efectuarea prealabila a unei coronarografii
Last (3)
Medicamentos:
Cele mai utilizate diagnostice, medicul poate indica necesitatea
medicamente in efectuarii angioplastiei coronariene, urmata in cele
tratamentul mai multe cazuri de procedura de stentare.
cardiopatiei
ischemice sunt
betablocantele,
inhibitorii enzimei Chirurgical:
de conversie a In urma efectuarii angiocoronarografiei, in
angiotensinei cazul evidentierii unor leziuni coronariene
(IECA), blocantii Second (2) complexe, care nu pot fi tratate prin
canalelor de calciu, angioplastie, medicul dumneavoastra
sartanii, poate decide ca tratamentul optim in cazul
antiagregantele dumneavoastra este reprezentat de
plachetare, nitratii, interventia chirurgicala, respectiv de
statinele. chirugia de by-pass aorto-coronarian.
 Majoritatea medicilor cardiologi sunt de părere că mecanismele prin
care se obțin efecte favorabile ale antrenamentului fizic asupra cordului
ischemic sunt numeroase:
14 1. Antrenamentul îmbunătățește forța musculară și coordonarea
motrice, în timp ce micșorează necesarul de oxigen în musculatura
scheletică, deci cruță cordul printr-o solicitare mai mică a sa;
2. Efortul fizic dezvoltă circulația colaterală – cordul uman cuprinde o
serie de anastomoze interarteriale care se pot deschide dacă sunt
stimulate prin factori fizici și biochimici. Antrenamentul duce la mărirea
hipoxiei micordice locale, care este folosită pentru a stimula dezvoltarea
circulației colaterale.

Obiectivele tratamentului prin kinetoterapie în cardiopatia ischemică

sunt normalizarea greutății corporale printr-un regim alimentar adecvat,
diminuarea efectelor stresului din viață, mărirea forței și rezistenței
grupelor musculare ale membrelor și trunchiului, dar și intensificarea
transportului de oxigen pentru solicitarea dozată a cordului.

Antrenamentul se va face sub supravegherea unui kinetoterapeut și

trebuie să dureze timp de trei-șase luni. Bolnavii cu toleranță bună la
efort pot crește progresiv intensitatea și timpul exercițiilor. Atunci când
intervin modificări clinice sau electrocardiografice, este necesar să se
facă o reevaluare de către medicul curant.
 Kinetoterapia in
15 cardiopatia ischemica

Obiectivele kinetoterapiei in Mijloace kinetoterapeutice utilizate in tratamentul

cardiopatia ischemica sunt:
▹ normalizarea greutatii corporale
printr-un regim alimentar adecvat
▹ diminuarea efectelor stresurilor din
viata
▹ intensificarea transportului de O2
pentru solicitarea dozata a cordului
▹ marirea fortei si rezistentei grupelor
musculare ale membrelor si
trunchiului.
cardiopatiei ischemice:
▹ mersul pe bicicleta atat cu cea de camera cat si de
exterior
▹ alergare usoara in locuri special amenajate cu un
continut bogat de O2 cum ar fi stadioane, parcuri.
Trebuie evitatate locurile poluate, cum ar fi: strazi intens
circulate, zone industriale
▹ urcatul pe scari, care trebuie sa se faca in mod gradat si
dozat
▹ sporturi usoare fara caracter competitional si fara a forta
limitele cordului

Observatii: daca dupa realizarea unuia dintre mijloacele de mai sus apar
semnele specifice ischemiei se intrerupe automat orice efort, urmand ca
reluarea lui sa se faca dupa un control de specialitate.
16 Tratamentul cardiopatiei ischemice in imagini
17 BIBLIOGRAFIE
1. Cardiolife, Dr. BOGDAN Mut Vitcu, medic primar cardiolog, competenta cardiologie
interventionala;
2. Cardiopatii ischemice tratate prin kinetoterapie, https://kinetoterapii.ro;
3. KINETOTERAPIA IN AFECŢIUNILE CARDIOVASCULARE, Izabela Lozinca;
4. Branea I., Mancaş S. – „Exerciţiile fizice şi rolul lor in proramul complex de
recuperare al bolnavilor coronarieni”, Timişoara Medicală, 1989, XXXIV, 4;
5. Marcu V. – „Bazele teoretice ale exerciţiilor fizice in kinetoterapie”, Ed.
Universităţii Oradea, 1995;
6. Vlaicu R., Olinic N. – „Reabilitarea precoce in infarctul miocardic acut”, Cluj-
Napoca, Ed. Dacia,1983