Cancerul pulmonar

Epidemiologie

• În 2012 au fost diagnosticate 1,8 milioane de

cazuri noi (12,9% din totalul cancerelor)

• Cifrele mortalității, foarte apropiate de cele

ale incidenței, îl plasează ca primă cauză
de deces prin cancer la bărbați și pe locul
trei la ambele sexe
 Epidemiologie
• Pacienţii cu rată crescută de supravieţuire sunt cei
diagnosticaţi în stadii precoce, rezecabile, fapt ce
indică necesitatea diagnosticului în astfel de stadii
preclinice, şi detecţia, ca şi tratarea leziunilor
preneoplazice.
• CBP este mai frecvent la bărbaţi decât la femei, cu
un raport B/F de 2-6/1, raport care tinde să scadă.
De asemenea, CBP este mai frecvent în mediul
urban faţă de mediul rural. Vârsta medie la
diagnostic este de 50 de ani la bărbaţi şi peste 60
de ani la femei.
 Epidemiologie
In romania, cancerul bronhopulmonar se
situează pe locul II după cel de prostată la
bărbați și cel de sân la femei, însă ca
mortalitate ocupă primul loc la ambele
sexe.
Anual, mai mult de 330.000 de români sunt
diagnosticați ca având cancer pulmonar și
mai mult de 300.000 decedează din cauza
acestei boli.
 Factori de risc
• Fumatul – fumatul este cauza pentru aproape 9 din 10 cancere pulmonare.
Comparativ cu nefumătorii, fumătorii au un risc de 25 de ori mai multe de a
dezvolta cancer pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar este
strâns legat de vârsta la care o persoană începe să fumeze, de cât timp
fumează și de numărul de țigări pe care le fumează pe zi. Fumatul pasiv
poate, de asemenea, influența riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar.
Persoanele care nu au fumat, dar care au fost frecvent expuse la fum de
țigară sunt cu 20-30% mai predispuse riscului de a dezvolta cancer
pulmonar decât nefumătorii care nu au fost expuși.
• Expunerea la azbest – persoanele care sunt expuse la azbest au un risc
mai mare de a dezvolta cancer, în special mezoteliom pleural. Fumătorii
care au fost expuși la azbest prezintă un risc mai mare de cancer pulmonar.
• Expunerea la alte elemente chimice – lucrul în medii de prelucrare a
oțelului, nichelului, cromului și a cărbunelui poate constitui un factor de risc.
Expunerea la radiații și la alte particule poluante ale aerului poate crește
riscul de cancer pulmonar.
• Istoricul familial de cancer pulmonar – riscul unei persoane de a dezvolta
cancer pulmonar crește dacă aceasta are în familie un membru care are
sau a avut cancer pulmonar.
 Clasificare histopatologica
• Clasificarea subimparte cancerul pulmonar in
doua categorii principale, respectiv:

1. Cancerul pulmonar non-microcelular (80-

85%), care include:
a. Adenocarcinomul (25%)
b.Carcinomul cu celula scuamoasa (45%)
c.Carcinom cu celula mare;
 Clasificare histopatologica

2. Cancer pulmonar microcelular:

-este cea mai agresiva forma de cancer

pulmonar, aproape toate cazurile fiind la
momentul diagnosticului in stadiu metastatic.
 Stadializare
• Clasificare TNM:
To- tumora nu poate fi evidentiata
T1- tumora mai mica de 3 cm, inconjurata de parenchim
pulmonar sau pleura viscerala, fara invazia bronhiei
principale: a <1 cm
b 1-2 cm
c >2 cm
T2- tumoră de orice dimensiune cu invadarea pleurei
viscerale sau atelectazie/pneumonie obstructivă; -
tumoră >3cm, dar situată la peste 2cm de carină;
 Stadializare

T3 - tumora de orice dimensiune la < 2 cm de

carina, invazia cutiei toracice, diafragmului, fosei
supraclaviculare (inclusiv tumorile apicale),
pericardului parietal, pleurei mediastinale;

T4 - tumoră cu invazia carinei, traheei,

mediastinului (inimă, vase mari, esofag),
corpurilor vertebrale; - pleurezie malignă; -
pericardită malignă.
 Stadializare
N0- fara ganglioni

N1- ganglioni ipsilaterali peribronsici/ hilari/

intrapulmonari

N2-ganglioni ipsilaterali mediastinali

N3- ganglioni contralaterali hilari/ mediastinali sau

ipsilaterali/ contralaterali supraclaviculari
 Stadializare

M0- fara metastaze

M1- prezenta metastazelor a. nodul in lob

contralateral/ noduli pericardic/ pleurali/
pleurezie;
b. metastaza unica extratoracica
c.multiple metastaze extratoracice
 Diagnostic pozitiv
• 1. Simptomatologie
A: Semne generale- anorexie, scadere ponderala, astenie,
febra
B: Efecte determinate de invazia locala- a.directe-
tuse, wheezing, dispnee, durere toracica, stridor,
hemoptizie, paralizia corzii vocale;
b. invazie mediastin: sd de vena cava superioara, sd
claude bernard horner, disfonie, paralizie diafragm,
aritmii, insuficienta cardiaca, pericardita, fistula
bronhoesofagiana, disfagie.
 Diagnostic pozitiv
• Simptomatologie
C. Sd paraneoplazice:
- endocrine: hipercalcemie, SIADH, sd Cushing;
-cutanate: dermatomiozita;
-neurologice: sd Eaton Lambert, miastenie,
neuropatie senzitiva, encefalita limbica;
-hematologice: anemie, tulb de coagulare.
D. Invazie la distanta: simptomatologie ce variaza in
fct de organele afectate.
 Diagnostic pozitiv
• 2. Explorari clinice si paraclinice:

A. Examenul radiologic este metoda cea

mai larg folosită pentru diagnosticul CBP.
Radiografia pulmonară simplă este
adesea completată de tomografia
computerizată (CT), rezonanţa magnetică
nucleară (RMN) şi foarte rar de
bronhografie
 Diagnostic pozitiv

B. Tomografia computerizată (CT) este

extrem de utilă în caracterizarea
formaţiunilor tumorale, în stabilirea
extensiei tumorale, în evidenţierea
adenopatiilor, cât şi a prezenţei
metastazelor (hepatice, suprarenaliene).
 Diagnostic pozitiv

C. Bronhoscopia
Bronhoscopia este metoda de elecţie în
vizualizarea directă a modificărilor
macroscopice traheobronşice. Completată cu
tehnici de recoltare a materialului pentru
examinări cito-histologice (puncţie, aspiraţie,
brosaj, biopsie), aceasta permite afirmarea
cu certitudine a diagnosticului de malignitate
în CBP.
 Tratament

A: Chirurgie
-radicala (pneumectomie, lobectomie): in
stadii incpiente 1, 2, si in stadiul 3A, adica
inclusiv T 3, N1-2;
-paliativa: hemoptizii masive refractare, sd
de vena cava superioara etc.
 Tratament
B: Radioterapie:

-neoadjuvanta: in cazul sd Pancoast

Tobias;
-adjuvanta;
-paliativa: sd de compresiune medistinala,
metastaze cerebrale, osoase.
 Tratament
C: Chimioterapie:

-neoadjuvanta;
-adjuvanta;
-imunoterapie.
 Evolutie si prognostic
Prognosticul este în general nefavorabil. Dintre
toate persoanele cu cancer pulmonar, 15 %
supraviețuiesc o perioadă de cinci ani de la data
diagnosticării. În momentul diagnosticului, stadiul
bolii este adeseori avansat. 60% din pacientii se afla
in stadiul 4.
Factori de prognostic nefavorabil includ: prezenta
simptomelor, dimensiunea mare a tumorii, tipul
histopatologic ( cancerul microcelular), stadiul avansat
la momentul diagnosticului, statusul de performanta
scazut, si scadere ponderala mai mare de 10% in
ultimile 6 luni.
 Concluzii
La nivel mondial, cancerul pulmonar este
cel mai comun tip de cancer, atât în ceea ce
privește incidența, cât și mortalitatea.
Segmentul de populație cu
probabilitatea cea mai ridicată de a
dezvolta cancer pulmonar este reprezentat
de persoanele cu vârsta de peste 50 de
ani, fumatoare.
 Concluzii
Tratamentul cancerului pulmonar
depinde de tipul de celule specifice ale
cancerului, de gradul de răspândire,
precum și de statusul de performanță al
pacientului.
Tratamentele frecvente includ îngrijirea
paliativă, chirurgia, chimioterapia și radiote
rapia