ANALIZA SI INTERPRETAREA

STUDIILOR CAZ-CONTROL

Autor :
Prof.:
SCOPUL

 Căpătarea cunoştinţelor necesare pentru

realizarea studiilor caz - control, căutare
existenţei sau inexistenţei unei asociaţii
epidemiologice, a legăturilor
 epidemiologice de tip cauzal, verificarea unor
ipoteze epidemiologice căpătate la un
 studiu descriptiv.
 Studiile
caz-control sunt acele studii în care se
urmăreşte realizarea asocierii expunerii la un
factor de risc a unei serii de cazuri ce prezintă boala
respectivă (caz), în comparaţie cu un grup neafectat de
boală (control, martor).

 Direcţia realizării cercetării este retrospectivă, pornim

de la efect spre cauză, factorul de risc este precăutat şi
înregistrat după apariţia bolii.
INTRODUCERE

Trial clinic randomizat

Tipurile de studiu Studiu de cohortă

pentru demonstrarea
cauzalităţii
Studiu caz – control

Studiu transversal

Studiu ecologic
NIVELUL DOVEZII(PIRAMIDA STUDIILOR)

I. Recenzii sistematice, metaanaliza

II. Studii clinice randomizate

III. Studii de cohortă

IV. Studii caz-control

V. Studii transversale

VI. Studii de caz şi serii de cazuri

 CE SUNT FACTORII DE RISC ?

 Factorul de risc, în studiul caz-control este

reprezentat de un eveniment care a survenit în
trecutul subiecţilor, înaintea declanşării bolii.
Exemplu: fumatul, o medicaţie administrată,
sau unele caracteristici individuale (grupa de
sânge). Sursa informaţiilor este reprezentată de
anamneză sau istoricul bolii din fişa medicală.

 Un indicator al asocierii între factorul de risc şi

boală este depistarea unei expuneri mai mari la
factorul de risc al cazurilor, comparativ cu cel al
grupului de control, asocierea având importanţă
etiologică.
 SCHEMA STUDIULUI CAZ – CONTROL.
Expuşi la
factorul de risc

Nonexpuşi la
Factorul de risc

Expuşi la
factorul de risc

Nonexpuşi la
Factorul de risc

Direcţia studiului (în timp)

ETAPE:

Selectia Selectia Analiza

cazurilor martorilor asociatiei

Persoanele Persoanele de Calcularea

examinate comparatie datelor
 SELECTIA LOTULUI DE STUDIU
 Toate cazurile internate sau externate dintr-un spital, cabinet
particular, într-o anumită perioadă de timp.
 Toate cazurile diagnosticate în timpul unei anchete într-
o anumită perioadă de timp.
 Populaţia ţintă, ce creşte reprezentativitatea anchetei şi astfel s-ar
elimina
factorul de distorsiune ce ţine de atracţia pacientului faţă de spital.
 Categorii special selecţionate (maladii profesionale).
 Cazuri incidente ale maladiilor.
 Cazuri incidente în cazul unui studiu de cohortă în desfăşurare.
Atunci când un studiu caz – martor este efectuat pe baza unui studiu de
cohortă în desfăşurare are denumirea de STUDIU HIBRID sau
nested case-control study.
 Cazuri de deces când este precizată cauza decesului şi sunt conform
criteriilor de luare în studiu.
 Cazuri aflate în procesul de însănătoşire.
SELECTIA MARTORILOR

 Lotul martor trebuie să fie similar lotului cazurilor cu

excepţia bolii respective;
 Important este să eliminăm factorii de risc ce pot fi
comunI martorilor şi cazurilor;
 Grupul de comparare trebuie să fie alcătuit din
persoane bolnave de altă boală decât cea studiată şi
care nu se asociază aceluiaşi factor de risc ce
determină boala luată în studiu.
 Asemănarea celor două loturi se facilitează prin
metoda perechilor,după stabilirea unor criterii
(vârsta, sexul, categorie socială).
 BAZA DE SELECTIE

 Un eşantion dintr-o anumită populaţie, pentru grupul

de cazuri ce fac parte din acea populaţie.
 Un grup de pacienţi internaţi sau luaţi la evidenţă în
aceeaşi instituţie, dar cu alt diagnostic, de unde
sunt selectate cazurile.
 Un grup de persoane din aceeaşi populaţie ca şi
cazurile, şi se aseamănă cu cazurile din punct de
vedere al altor factori de risc.
 Un grup de rude sau vecini ale cazurilor (grupuri de
vecinătate). În loc de vecini se mai pot selecţiona
prieteni, rude, soţul, soţia, doar că există posibilitatea
ca aceştia să fie expuşi aceloraşi factori de risc ca şi
cazurile.
CULEGEREA INFORMAȚIILOR

Este necesară îndeplinirea a două condiții:

 Utilizarea aceleiași metode și pentru lotul

cazurilor și pentru lotul de control

 Acuratețea selectării informațiilor

www.themegallery.com
METODE PENTRU SELECȚIA
GRUPURILOR DE CONTROL

1 Potrivirea

2 Utilizarea grupurilor ce nu se potrivesc

www.themegallery.com
METODE PENTRU SELECȚIA
GRUPURILOR DE CONTROL
1 Potrivirea (matching)

 Potrivirea semnifică faptul că indivizii grupului

martor prezintă anumite caracteristici comune
cu cazurile, pentru a mări precizia studiului.
Dezavantajul este de “suprapotrivire”, potrivirea
în baza mai multor variabile. Dacă o variabilă a
fost utilizată ca criteriu de potrivire, ea este
eliminată din analiză atunci cînd distribuția sa va
fi identică atît la cazuri, cît și la grupul de control.

www.themegallery.com
METODE PENTRU SELECȚIA
GRUPURILOR DE CONTROL
1 Potrivirea (matching)
Exemplu:

Într-un studiu a cancerului la sîn, grupurile au fost

selectate în funcție de statutul marital. În acest caz
nu se poate aprecia dacă frecvența cancerului
este diferită la femeile măritate față de cele
nemăritate. În concluzie, nu trebuie realizată
potrivirea în baza variabilelor luate în studiu.

www.themegallery.com
METODE PENTRU SELECȚIA
GRUPURILOR DE CONTROL
2 Utilizarea grupurilor ce nu se potrivesc

Se utilizează eșantionarea aleatorie ce permite o

libertate mai mare în special cînd există mai mulți
factori de risc.

www.themegallery.com
 CALCULAREA ASOCIERILOR PRIN EXPRIMAREA
RISCURILOR

 Riscul = probabilitatea de a suferi un efect

 Cota (odds) = probabilitatea de a suferi un efect raportata la
probabilitatea de a nu suferi acel efect

 Riscul Relativ (RR)

sau
de cate ori este mai mare
riscul la expusi fata de ne-expusi

 Odd Ratio (OR)

sau
Riscul de a face boala la expusi este
de OR mai mare decat la ne-expusi
TABEL DE CONTINGENTA
Boala
Factori de risc Total
+(cazuri) -(control)

+ a b a+b

- c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d

 Probabilitatea unui caz de a fi expus = a/a+c

 Probabilitatea unui caz de a nu fi expus = c/a+c
 Şansa cazurilor de a fi expuse = a/c
 Similar pentru martori şansa martorilor de a fi expuşi = b/d
RAPORTUL ŞANSELOR (ODDS RATIO)

 Şansa (odd) unui eveniment este

definită ca raportul între numărul
posibilităţilor de apariţie a unui
eveniment şi numărul posibilităţilor ca
evenimentul să nu apară
 Raportul şanselor (odds ratio) = a/c /
b/d = ad / bc
 Se defineşte ca raportul dintre şansele
cazurilor de fi expuşi şi şansele martorilor
de a fi expuşi
RAPORTUL ŞANSELOR (ODDS RATIO)

 Estimează RR deoarece datele nu

permit calcularea directă a incidenţei
 OR se aproprie de RR dacă
 Incidenţa bolii studiată este mică
 Loturile luate în studiu sunt foarte mari
 Estimează RR ca şi măsură a mărimii
asocierii expunere - boală
INTERPRETAREA VALORILOR

 Cu cât OR este mai mare cu atât

asocierea dintre factorul de risc şi
apariţia bolii este mai mare
 Valorile OR(raportul sanselor) apropiate
de 1 indică lipsa oricărei legături între
factor şi boală
 Valorile subunitare indică o asociere
negativă între factorul de risc studiat şi
boală
AVANTAJE

 uşor de efectuat
 durată scurtă de timp (util şi în urgenţe epidemiologice)
 studierea maladiilor rare
 utile pentru maladiile cu o perioadă de latenţă mare
 utilizarea unor examinări complexe
 analiza mai multor factori de risc

DEZAVANTAJE

 alegerea grupului caz/control = erori greu măsurabile

 boli rare - alegerea aleatorie a cazurilor = dificilă
 riscul pierderii unor cazuri (diagnostic incert)
 nu estimează incidenţa bolii la expuşi/ne-expuşi
 relaţia cauză-efect şi secvenţa timp între factorul de risc - boală =
dificile
 Nu permit măsurarea directa a RR